67,138 matches
-
curent propun În schimb o literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă; - năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului; - revolta Împotriva condiției umane; - strigătul fără ecou În totul cosmic; - afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele sunt figuri generice, simboluri (În teatru);orientarea spre parabolă. Constructivism În România, constructivismul s-a concretizat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin epitete ornante: „Stelele Înghețate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin epitete ornante: „Stelele Înghețate ..., cerul ... oțelit”. Între elementele aparținând planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii”, „diamanturi ce scârție sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O atmosferă cenușie domină cerul acestei poezii, unice În literatura română. „Dormeau adânc sicriele de plumb, Și flori de plumb și funerar vestmânt - Stam singur În cavou... și era vânt... Și scârțâiau coroanele de plumb.” George BACOVIA LUCIAN BLAGA: „Eu nu strivesc corola de minuni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ta. Portret Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb. Floarea vremii Pe pajiști stânjeneii, În suflet toamnă iar. Ion PILLAT Marin SORESCU: POVESTE - comentariu literar „Sufletul tău funcționează cu lemne, Iar al meu cu electricitate. Dragostea ta umple cerul de fum, A mea e din flăcări curate. Totuși vom mai merge Împreună O bună bucată de pământ, O bună bucată de cer, O bună bucată de lună. Vom fi fericiți pentru iarbă Și pentru loc, Vom râde pentru copac
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
SORESCU: POVESTE - comentariu literar „Sufletul tău funcționează cu lemne, Iar al meu cu electricitate. Dragostea ta umple cerul de fum, A mea e din flăcări curate. Totuși vom mai merge Împreună O bună bucată de pământ, O bună bucată de cer, O bună bucată de lună. Vom fi fericiți pentru iarbă Și pentru loc, Vom râde pentru copac, Vom slăvi drumul drept cu câte o gură Și vom ține un moment de reculegere Pentru fiecare cotitură. Ne vom lua după umbra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi nu sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-o formă ușor ironică, sufletele funcționează ca niște mașini, natura combustibilului indică intensitatea trăirii. Dragostea ei nu este totală, arderea este reziduală, maculează cerul, Înnegrește orizontul. Doar el, al cărui suflet are nevoie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-o formă ușor ironică, sufletele funcționează ca niște mașini, natura combustibilului indică intensitatea trăirii. Dragostea ei nu este totală, arderea este reziduală, maculează cerul, Înnegrește orizontul. Doar el, al cărui suflet are nevoie de electricitate, trăiește o dragoste purificată pentru că se compune din „flăcări curate”. Aceste comparații indirecte, descrierea mecanicistă a funcționării sufletelor, opresc, de la Început, orice posibilitate de idealizare. Deși imperfect, cuplul se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
compune din „flăcări curate”. Aceste comparații indirecte, descrierea mecanicistă a funcționării sufletelor, opresc, de la Început, orice posibilitate de idealizare. Deși imperfect, cuplul se constutuie „totuși” și cei doi vor merge Împreună „o bună bucată de pământ”, „o bună bucată de cer”, „o bună bucată de lună”. Toate acestea se Înscriu Într-un ritual al celui mai comun oratoriu. Dragostea nu este acaparatoare, Înrobitoare, spațiul iubirii nu este absolutul, ci doar „o bună bucată de...” din obișnuitul existențial. În viziunea poetului modern
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucată de...” din obișnuitul existențial. În viziunea poetului modern, comicul, deși limitat, există ca spațiu necesar și iubirii. Dematerializarea iubirii este necesară pentru a-i da totuși unicitate acestei povești ce spune ceva despre drumul ce va fi parcurs. Pământul, cerul, luna nu se oferă În totalitate, dar sunt spații ale contemplației, unde sufletul se poate elibera. Iarba, lacul, copacul, elementele simbolice ale unui decor cunoscut, pentru cei doi, vor constitui elemente de comunicare, iar Îndrăgostiții se vor Împărtăși din fericirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie căutată În modul cum este descris ceremonialul complet al iubirii (al parcurgerii drumului). Ca figură de stil se remarcă abundența anaforei. Îndrăgostitul dirijează prin cuvânt parcursul, enumerând parcă spații obligatorii: „O bună bucată de pământ, O bună bucată de cer, O bună bucată de lună”,acțiuni rituale ce nu pot fi evitate: „Vom fi fericiți pentru iarbă... Vom râde pentru copac, Vom slăvi drumul drept cu câte o gură Și vom ține un moment de reculegere”. Căutarea drumului este sugerată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de o chemare, menită să scoată În evidență dorul și puritatea sentimentului. La chemarea fetei: „O, dulce-al nopții mele domn, De ce nu vii tu? Vină!”, Luceafărul se smulge din „sfera” lui, spre a se Întrupa pentru prima oară din cer și mare, asemenea lui Neptun (după concepția lui Platon), ca un „tânăr voievod”, „un mort frumos cu ochii vi?. În ipostaza angelică, Luceafărul are o frumusețe clădită pe motive romantice: „păr de aur moale", „umerele goale", „umbra feței străvezii.” În contrast cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stâng, Să mă cuprinzi cu brațul...” Cei doi formează un cuplu fericit, supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea ideală pentru Luceafăr pentru că: „O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este generată și de obstacolul impus de apartenența la condiții diferite, de dorința specific
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Din goluri a se naște". În dialogul cu Demiurgul, Luceafărul este Însetat de repaos: „Și din repaos m-am născut, / Mi-e sete de repaos", adică de viață finită, de stingere. Demiurul Îl numește Hyperion, după Hesiod, divinitate simbolică, fiul Cerului, tatăl Soarelui și al Lunii, un titan ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al cerului și al mării, metafore ale elementelor primordiale; aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se potrivește afirmația din finalul monografiei „Viața lui Mihai Eminescu”, potrivit căreia existența marelui poet este o excepție: „ape vor seca În albie și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă tote sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.” Eugen Simion afirmă despre subiectul acestui stidiu: „G. Călinescu a fost un mare critic. Nu știu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și simțea văpaia fierbinte a străzii lovindu-l peste gură, peste obraji...” Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, un modest profesor de pian. Acțiunea, având
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere, trimițând un vânt ceresc, provoacând o furtună pe mare. Corăbierii, bănuind că Iona este cel care a atras mânia dumnezeiască
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește misiunea, dar Între timp se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere și trimite un vânt puternic, menit să provoace o furtună pe mare. Corăbierii bănuiesc faptul ca Iona a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și tăgadă. Poetul acceptă și refuză succesiv existența Dumnezeului, trecând prin cele mai felurite și contradictorii stări de spirit. Eșecul lui Arghezi de a ajunge la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]