8,189 matches
-
sunete sunt insuficiente pentru a exprima ceeace este mai important: sentimentul, emoția, produse de groaza în fața amenințării crescânde a furtunii. Sonoritățile se rarifică, norii se subțiază, dispar. Natura fumegândă se luminea ză. Ploaia a împrospătat-o. Pomii care s-au îndoit sub furtuna năpraznică se înalță acum semeți către azurul cerului. Fără întrerupere, se trece la partea V (allegretto) - un șir de variațiuni, una mai frumoasă ca cealaltă, pe această temă: Finalul nu este impetuos, zgomotos, cum adesea urmăresc compozitorii pentru
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
datoria să arate Europei un evantai de România, în care au loc și Blaga, și Blandiana, și Alina Nelega. Sigur că trebuie să lucrăm și cu materialul lor, să ni se spună ce așteptări sunt la Paris. Eu mă cam îndoiesc că parizienii vor să vadă de la noi minimalism și sexualism, pentru că ei, de la Marchizul de Sade până azi, au mâncat toate Emmanuelle-le posibile. Poate că nici fenomenul Pitești nu l-ar înghiți, fiindcă numai de alde Țurcanu nu dă semne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
interzis. Pater familias era tot așa de îndreptățit de lege să sărute pe gură (jus osculi) femeile din toată casa, pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au păstrat obiceiul de a îndoi vinul cu 2 sau 3 părți de apă. Cu atât mai mult era deci blamat obiceiul de a bea vin neîndoit cu apă "în maniera Sciților" (popor de origine iraniană, care trăia în stepele din Nordul Mării Negre), după cum afirma deja
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea sănătos tun, deși era beat, a năvălit la acest ospăț demn de Gargantua, cerând să i se dea imediat "vin îndoit cu apă caldă". Numai romanii bogați puteau pune vinul în pivnița casei lor (cella vinaria, situată de obicei într-o cameră fumarium aflată în partea de sus a casei). Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
consulatului lui Lucius Opimius (vinum opimianum), așa cum este pentru francezi vinul din anul apariției Cometei 58, dar care, după ilustrul naturalist latin, își pierduse tot farmecul și se redusese la un fel de miere aspră. Precum grecii, romanii beau vinul îndoit cu apă, pe care îl amestecau cu absint, miere, mirt, nard sau rășină. Toate păturile sociale beau vin, dar cel de calitatea a doua era păstrat pentru sclavi, cărora uneori li se dădea un simplu amestec de apă și oțet
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din 13 iunie 1866: 212 l minim pentru butoiul din Mâcon, 225 l pentru butoiul de vin folosit la Bordeaux și 228 l pentru butoiul de vin folosit în Beaune. Având forma unui mic butoi de sticlă cu o toartă îndoită în unghi drept, "butoiașul din regiunea Frontignan" este foarte popular în Galia romană începând cu secolul al II-lea. Conform lui Plinius cel Bătrân, descoperirea sticlei a fost o pură întâmplare. În cartea sa, Naturalis Historia, autorul povestește cum, cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul Madelon și Izbânda 82, pe muzica lui Borel-Clerc, textul aparținându-i lui Lucien Boyer: Madelon, umple ulciorul Și cântă-alături de soldați Azi am câștigat războiul Să nu zic i-am lăsat lați ! Nu îndoi vinul cel roș Izbânda noi azi o slăvim Joffre, Clemenceau și Foch ! De acum încolo, acele vii în care se oglindește Rinul plăcut tulburat, cântate de Guillaume Apollinaire în ale sale Alcooluri din 1913, puteau primi înapoi podgoriile Franței, iar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinului clasic" care se detașează în mod fundamental cu noile produse din struguri. De la începutul veacurilor, "nectarul zeilor" a trebuit să suporte ofensele oamenilor: a fost rând pe rând alcoolizat, aromatizat, șaptalizat, încălzit, cupajat, amestecat cu mirodenii, afumat, gazificat, înghețat, îndoit cu apă, amestecat cu rășini, sărat, îndulcit..., și a ieșit mereu la fel de pur ca înainte. Oricum, în decursul istoriei sale, vinul a fost adesea privit ca un mit, ca pe ceva mistic, o licoare sfântă, o sărbătoare, o băutură națională
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a dizidenților care s-au ridicat împotriva totalitarismului. Democrația nu se poate dezvolta în mod solid și rapid pe un teren de aranjamente și suspiciuni sociale și personale. Dacă nimeni nu este membru al Partidului Comunist Român, atunci ne putem îndoi de toți. Chiar și astăzi sunt surprins de climatul de suspiciune generalizată care domină societatea românească. Eu însumi am auzit atâtea acuzații implicite sau explicite la adresa prietenilor mei români cu care lucrez încât aceste probleme au încetat să mă mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
miturilor și ritualurilor) pentru cei câțiva etnologi francofoni care s-au aventurat pe aceste meleaguri. România a fost în mod particular norocoasă la acest capitol, fiind nu doar mai accesibilă decât vecinele ei de bloc în vremea socialismului, dar și îndoit mai exotică prin păstrarea păturii țărănești și politicile nataliste și naționaliste ale lui Ceaușescu. Europa de Est a fost privită cu suspiciune de grosul antropologilor. A fost într-un fel prea modernă, prea contemporană pentru o disciplină care încă mai caută exoticul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
asume riscurile asociate ei multe posibilități, însă adevăratul cost al migrației în masă nu începe să fie cunoscut decât acum. 8. Ce efecte a avut procesul de integrare în UE asupra României și a Europei de Est? Nu ne putem îndoi de faptul că dorința UE de a accepta ca membri țările est-europene a avut un efect foarte pozitiv asupra tranziției acestora. La un anumit nivel, promisiunea de a fi acceptate în sânul UE a reprezentat o puternică motivație pentru aceste
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Odată ce celelalte regimuri est-europene se prăbușiseră fără ca Uniunea Sovietică să treacă la represalii, schimbarea a devenit inevitabilă și în România. În absența schimbării altor regimuri, mă îndoiesc că ar fi avut loc ceva în România. Cu alte cuvinte, prăbușirea dominației Partidului Comunist a avut caracteristici de rețea: nu a fost povestea prăbușirii unor regimuri separate. Câtă "revoluție" a avut loc în România rămâne o problemă pe care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
prindere corectă Între parteneri, uneori influențată de diferența de Înălțime dintre aceștia. Brațul stâng al partenerului - de la umăr până la cot, se duce mai jos de orizontală, spre lateral, pe linia spatelui. Deseori, În mod greșit, cotul dansatorului avansează spre parteneră, Îndoindu-i brațul spre Înapoia sa. Greșeala se Întâmplă și invers - dansatorul Își aduce brațul spre Înapoi, trăgând partenera spre el. Antebrațul stâng este orientat spre Înainte, puțin În sus, iar cotul este ușor Îndoit, ceea ce dă poziției brațului mult bun
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
trăgând partenera spre el. Antebrațul stâng este orientat spre Înainte, puțin În sus, iar cotul este ușor Îndoit, ceea ce dă poziției brațului mult bun gust. În cazuri de aglomerație În sala de dans, dacă această poziție deranjează, cotul se poate Îndoi mai mult. Încheietura mâinii stângi trebuie să rămână În poziție normală (nu are voie să se curbeze) pentru a forma de la cot și până la degete o linie perfect dreaptă. Palma este Îndreptată spre Înainte-diagonal, puțin aplecat spre podea și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
a Întâlni mâna partenerului. Mâna dreaptă se ridică cu degetele strânse și permite dansatorului să o prindă În palma lui stângă. Degetele ei (În afara degetului mare), sunt Între degetul mare și cel arătător al dansatorului, iar degetul ei mare se Îndoaie peste degetul mare al partenerului. Ideal este ca această prindere să se facă la nivelul ochilor dansatoarei. Brațul ei stâng se odihnește ușor pe brațul drept al dansatorului, fără să se sprijine pe braț. Degetele mâinii stângi sunt apropiate și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
caz ridicarea călcâiului de pe podea e face numai atunci când greutatea corpului Începe să treacă pe piciorul ce face pasul lateral. Îndoirea genunchilor este diferit de la un dans la altul, cea mai mare Îndoire efectuându-se la Valsul lent, mai puțin Îndoit la Slow-fox și cel mai puțin la Quick-step. Prin „continuă să se Înalțe” trebuie să Înțelegem că Înălțarea se face treptat. Prin „Înălțarea corpului, fără să se ridice laba piciorului de pe podea”, trebuie să Înțelegem că În timpul acestei ridicări (de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
aplecarea se face spre centrul Învârtirii și ajută la menținerea echilibrului. Sway-ul este de două feluri: 1. Sway neîntrerupt - este o aplecare foarte mică și corespunde celor menționate mai sus. 2. Sway rupt - este aplecarea În care șira spinării se Îndoaie din mijloc și se folosește În general la poze, fiind de natură ornamentală și creează impresie. Mișcarea Mișcarea de Întoarcere contrară a corpului se face atât la pașii Înainte cât și la pașii Înapoi și apar următoarele situații: - Călcând Înainte
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
paralele, cu omoplații trași În jos și umerii deschiși. Corpurile celor doi trebuie să se atingă numai până la Înălțimea stomacului dansatoarei și linia de centură a dansatorului. Dansatorul se Înclină foarte puțin spre Înainte cu tot corpul fără să se Îndoaie de la mijloc, spre parteneră. Această poziție, abia perceptibilă, este specifică partenerului și rămâne neschimbată atât pe timpul executării pașilor Înainte cât și a celor Înapoi. Bustul rămâne drept, linia umerilor nu se modifică cu excepția făcuți cu conducerea umerilor, capul este orientat
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
primește titlul de doctor în medicină, Paulescu era deja medic adjunct al Spitalului Notre Dame de Perpetuel Secours unde Lancereaux se retrăsese pentru limită de vârstă. La acea dată Paulescu trecuse deja prin etapa de medic intern (de care se îndoiește autorul) și publicase 8 studii critice și câteva lucrări experimentale în colaborare cu Lancereaux și Reyner, între care și celebra anastomoză ureterală publicată în „Bulletin et Memoire de la Societe de Chirurgie de Paris, julie, 187” procedură anastomotică care se folosește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scriu... Emil BRUMARU Mă grăbesc să scriu, pentru că în ultima săptămână am intrat într-un soi de lehamite a aranjării literelor una lângă alta. Să fie de vină sărbătorile cu iz de brad, în iminență de-a mă copleși? Mă îndoiesc. Mai degrabă e amestecătura asta de amintiri, mai ales a celor din copilărie și adolescență, ce nu-mi dau pace, nici răgaz, nici mântuire! Mă văd, ba copil, la Belcești, minunându-mă de farmecele devoalate inocent de Profira, sau urmărind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Iar după Revoluție, opiniile politice erau așa de pătimașe și divergente, încât s-au mai produs câteva răciri de vechi amiciții și unele despărțiri: temporare ori definitive. Ce însemna aceasta? Valeriu Cristea era acel soi rar de om care se îndoiește (metodic), dar nu se îndoaie niciodată. Cu cât făceai mai multe presiuni asupra lui, cu atât mai mici erau șansele de a obține ceea ce așteptai. Timiditatea sa proverbială învelea un material uman de consistența pietrei, solidificat pe niște principii de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
erau așa de pătimașe și divergente, încât s-au mai produs câteva răciri de vechi amiciții și unele despărțiri: temporare ori definitive. Ce însemna aceasta? Valeriu Cristea era acel soi rar de om care se îndoiește (metodic), dar nu se îndoaie niciodată. Cu cât făceai mai multe presiuni asupra lui, cu atât mai mici erau șansele de a obține ceea ce așteptai. Timiditatea sa proverbială învelea un material uman de consistența pietrei, solidificat pe niște principii de la care nu abdica în ruptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
la pula pe care mi-o frec și mai departe, la picioarele groase și musculoase... La duș, Bobby mă lasă pe mine să o iau pe Jamie și capul lui Bobby e între picioarele ei și genunchii lui Jamie se îndoaie de câteva ori și Bobby o susține cu un braț și își împinge fața în pizda ei și ea își curbează spatele, împingându-se în limba lui și una din mâinile lui îmi înhață pula, săpunind-o și apoi Bobby
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]