7,108 matches
-
expresivă a unui text etc.) și în cea teatrală, tehnicile teatrale paraverbale 27 implică exersare din partea locutorilor de diferite vârste; de exemplu, prin: * exerciții centrate pe jocul intensității vocii 28 de exemplu, replică spusă normal, apoi strigată/țipată, spusă în șoaptă, spusă în crescendo, în descrescendo etc.; * exerciții centrate pe ritmul 29 vorbirii/tempo care, prin faptul că "scurtează ori lungește acțiunile, grăbește sau încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a bunicului către nepot, a doamnei învățătoare către un fost elev, a unui copil de 5 ani către un personaj imaginar sau către o păpușă pe care o consideră invitată la ziua lui de naștere etc.; aceeași replică spusă în șoaptă, tare, strigat (contextualizat locutorul spune replica respectivă la urechea unui prieten, pentru a nu-i deranja pe cei din jur, în salonul de spital; sau un copil bucuros, entuziasmat bunicilor care au venit în vizită; sau o persoană cu deficiențe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în pușcărie). Similar: Adio Mamă, aghiazmă, abureală, glicerină, ulei, drojdie, sodă, pimos, basamac, genocid, matrafox, moacă, penală, perfuzie Strîmb = neadevărat; mărturie falsă Șestache = a pîndi Șlongher = batistă Șmotru = corvoadă, muncă umilitoare, grea Șoaptă = denunț; semnifică turnătoria la cadre a unui eveniment din celulă. Similar: melodie ("băiatul compune melodii mari = denunță pe toată lumea"); cîntare, scuipat, vîndut Șpil = șmecherie, pont, aranjament. De origine germană: spiel = joc. Similar: clenci, tîlc Ștangă = bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
măi, știi cine-i aicea-n transport? Piersic junioru, mă, îți vine să crezi? Mamăăă, în ce hal arată ăsta, crecă nu s-a bărbierit de când era mic. A vorbit tare. Normal ar fi fost să spună vorbele astea în șoaptă, dar ea a vorbit tare, ca și cum eu aș fi fost o figură de la muzeul de ceară. Țiriac nu rezistă tentației. Se-ntoarce și se uită la mine. Eu îi zâmbesc și duc degetul arătător la buze. Ușile se deschid și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mai văd. Se așază pe o băncuță, ca să se încalțe. Se apleacă, se luptă cu pantofii. Văd cum i se umflă o venă pe frunte. Reușește să se încalțe. Stă o clipă, ca să-și revină. Mă trezesc vorbind singur, în șoaptă. Nu te ridica repede ca să n-amețești. Se ridică cu grijă. Se uită după mine, nu mă vede. Îi fac cu mâna. Nu mă vede. Un val de pasageri o ia cu el, o văd cum se strecoară printre oameni
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
vis. Seara a venit bunica. M-a surprins, deoarece știam bine că între ea și tata exista o veche "dispută" să nu-i spun altfel. Am salutat-o cum saluți o rudă apropiată, în vârstă, apoi l-am întrebat în șoaptă pe tata cine a chemat-o. Eu, mi-a răspuns cu seninătate. Să nu te mai duci tu la ea. Așezați în jurul mesei, așteptam liniștiți ceva dar nu știam ce. Tata s-a grăbit să ne servească cu un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
face Viorica?", urmată de răspunsuri asemănătoare "E bine, la Paris. Cântă la Roma. E la San Francisco. Are premieră la Verona. Debutează la Barcelona". Așa a intrat Viorica Cortez în viața mea. O soră despre care se vorbea aproape în șoaptă, niciodată în public și care era mereu în altă parte. În casa mea, Viorica a intrat atunci, în acea primăvară din 1990. Cred că era aprilie și mai erau doar câteva zile până la concertul ei mamut de la Sala Radio, prin
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
botoșăneancă la fel ca și mine, vreau să-i acord o atenție deosebită pentru informațiile aduse la cunoștință marelui public din România. Doamna, face un portret măreț inginerului Iordăchescu Eugeniu, căruia înainte de ’89, spune domnia sa, i se exprima numele în șoaptă, probabil datorită măreției faptelor pe care le realiza dumnealui cu oamenii pe care-i pregătea și-i conducea. Este omul care a mutat peste 13 biserici și blocuri în București, dar știu că și în alte orașe din țară și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru a le apăra, să avem noi cu ce ne mândri.Sunt atras de locurile copilăriei mele, de toate cărările și potecile pe unde am umblat, de cimitirul unde-mi sunt înmormântați părinții de unde ne cheamă mereu să le ascultăm șoaptele prin care ne îndrumă la fapte bune, să fim cinstiți, curați și buni așa cum ne-au învățat ei când eram sub ocrotirea lor. Mă simt indignat, ca orice român de bună credință, când știu cum și cât s-a muncit
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prelungit discuția. Dacă nu apărea un muncitor, care să-i comunice că trebuie să meargă în sala cazanelor unde e așteptat, am mai fi discutat mult și bine. Ne-am dus împreună la biroul de cadre unde a vorbit în șoaptă cu șeful cadrelor, după care mi a întins mâna și a plecat. Șeful de cadre a fost amabil în timp ce își nota datele mele personale și completa nota de transfer. Am primit nota de transfer, cu litera 11 A, care era
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
adus în greaua situație de astăzi [...] îi lipsește guvernului de astăzi, după alegeri siluite, până și reazemul necesar al forțelor politice reale. Încrederea coroanei și voința națională [...] Coroana însăși a fost mereu descoperită. Ne mișcăm într-o atmosferă grea, înăbușitoare: șoapte, bârfeli și zvonuri prevestesc uneltiri periculose. Anul trecut afirmam la 15 iunie că PNL nu poate menține nici o clipă o atitudine care să-l despartă de încrederea regelui și de voința națională. Astăzi afirm cu aceeași sinceritate că partidul liberal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu are familie alături, nu are acte, nu poate face reclamație. Unii de-abia așteaptă să pice în casă o femeie care să-i îngrijească părinții sau copiii. Imediat încep s-o tatoneze, s-o mângâie, să-i vorbească în șoaptă, ca și cum ar avea secrete... Ea se sperie, bănuiește, dar speră că e un joc. Nu e. Într-o zi, când va fi singură, o va viola. Apoi va fi amenințată că, dacă nu-și ține gura, va fi dată afară
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în fața șarpelui, care îi arată mărul: îl privește, se întoarce pe jumătate spre Adam, are aerul că se sfătuiește cu el. Eva se află în acest extrem moment de inocență când te joci cu pericolul, când stai de vorbă în șoaptă cu tine sau cu un altul. Ei bine, acest moment de nehotărâre, care la Eva a durat scurt timp și s-a sfârșit prost, a început adesea și s-a prelungit cu nenumărate ocolișuri în tinerețea strălucitoare și uneori imprudentă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care fusese vorba. În timp ce această dezordine avea loc în sânul ei, Adu narea rămăsese pasivă și imobilă pe bănci, fără să reziste, fără să se clintească, mută și fermă. Câțiva membri montaniarzi fraternizau cu poporul, dar pe furiș și în șoaptă. Raspail ocupase tribuna și se pregătea să citească petiția cluburilor; un tânăr deputat, d’Adelsward, se ridică și strigă: „Cine i-a dat dreptul cetățeanului Raspail să ia cuvântul?“ Se aud urlete furioase; oameni din popor se reped asupra lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
autor?"): Ce importanță are cine vorbește?" Bradbury deconstruiește deconstructivismul. Ni se spune: ... datorită Deconstructivismului, adevărul e o chestiune nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă duce la prozelitism, așa că el cochetează cu dușmanii deconstructivismului în șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul nu se mai conectează cu obiectul". Descrie noi direcții "încurcate" care mistifică înțelegerea. Aparent autorul lui Mensonge îl laudă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și murmură spre autoloniștire, shantih... In mod paradoxal, pornind de la întuneric, degradare hidoasă și disperare, The Waste Land aduce pace și lumină. Poemul debutează cu strigăte disperate, cadavre dezgropate, hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!, pentru a se încheia în șoapta de liniște dorită, care parcă e reală odată ce e rostită. Așa cum spunea criticul Eliot, poezia "comunică înainte de a fi înțeleasă". Pornim de la haosul emoției exacerbate și încheiem pe nota de împăcare, cu care poetul se îmblânzește și ne eliberează de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timp se construiește ca o poveste, fiindcă, așa cum romanul era invadat de lirism la Joyce și Virginia Woolf, poezia migrează spre narațiune. Coerența poemului, viu disputată în critică, e asigurată de tonul peremptoriu, care pornește cu urlete și sfârșește în șoapta ultimelor cuvinte ("pace ce trece dicolo de orice înțelegere"), cât și de revenirea obsesivă a unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile sunt în general sumbre, cât mai nepoetice cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
autori englezi? GS. Riscurile mele nu par chiar așa de mari la prima vedere. Nu sunt avangardist (ceea ce ar fi prea comod, după mine). Scriu manierat, chiar curtenitor. Am un aer de neîncredere. Riscurile mele se leagă de rostirea în șoaptă și de pașii în clădiri spațioase. Poemele mele îmi par uneori ca niște clădiri, poezia mea întreagă e de fapt un astfel de proiect (poate un bloc de închiriat) undeva în marginea șuvoiului din prim plan în poezia engleză. Nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că mă aflam la Malmaison. După o scurtă perioadă de destindere, făcusem parte dintre primii arestați. Mircea Slăvescu mi-o luase înainte. În celulă, se afla și o sonerie. Puteai suna și gardianul deschidea ușor vizorul ca să te întrebe în șoaptă ce vrei. Nu era voie să vorbești cu voce tare. Pe seară, un individ mi-a adus un castron cu un fel de supă, după care am primit permisiunea să mă culc. Mă așteptam la interogatorii de noapte. Eram destul de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din același sat sau din aceeași regiune sau le este apropiat ideologic. Candidatul este un orator care trebuie să vorbească cu o voce puternică pentru că nu există microfon; în acest caz, nici nu se pune problema de a vorbi în șoaptă sau de a prezenta argumente complicate: scopul este realizarea unei unități imaginare a unui grup adunat în mod intenționat. Cîteva decenii mai tîrziu, un om politic care face o campanie la radio va putea să vorbească cu o voce blîndă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
halucinantă a întocmirii universului: Așa înaintea creării A fost tohu-bohu, socot: Plutea peste-adânc Sevaot, Și, neștiutor al mișcării. Sta haosul tot. Aici, în sălbatica noapte, Cunoști ce e veșnic și sfânt. Ce soli ai vieților sunt. O rază și câteva șoapte Pierdute în vânt! Exaltată de teroarea întunericului, contemplația izbutește să-l înfrângă parcă printr-un act de participare imaginativă la crearea lumii. Nu cunosc încă vreun studiu care să ne arate în ce constă deosebirea dintre contemplația sensibilă estetică și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este că nu reușesc să distingă între ceea ce este interesant pentru ei și ceea ce este interesant pentru ceilalți și au impresia că toți gândesc despre ei așa cum gândesc ei înșiși. De exemplu, un băiat care-și aude părinții vorbind în șoaptă „știe” că vorbesc despre el, iar o fată care aude doi băieți râzând „știe” că râd de ea. Cel mai important este ca adulții să evite să critice sau să ridiculizeze în public pe adolescenți. 4. Manifestarea autocentrismului. Adolescenții cred
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ideea, Concretizată modelează firea, Și-ajută să se schimbe o soartă. Omul acesta, Își are mulțumirea Și orele de veghe își au răsplata Prin cea mai neobișnuită plată, Vorbirea clară și corectă A copilului ce la-nceput Abia spunea o șoaptă. Și nu cred că o încântă, Vreodată, Ceva mai mult Ca mulțumirea zisă. De-o vorbă clară, Ce altădat N-ar fi putut fi spusă. Și munca strânsă Nu e întreruptă, Căci sunt destui ce vor Să spună „mamă”, Și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Ca mulțumirea zisă. De-o vorbă clară, Ce altădat N-ar fi putut fi spusă. Și munca strânsă Nu e întreruptă, Căci sunt destui ce vor Să spună „mamă”, Și atâtea mame care mai oftează. La ceas târziu, Se-adună-n jurui șoapte Ce se încheagă în cuvinte Și toate-i mulțumesc, Căci astăzi este Spiritual al doilea drag părinte. Te bucură, femeie minunată, Căci n-ai putea Să nu fii mulțumită, Când toți copiii Ce i-ai ajutat Să vorbească Îți spun
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit, rigid,/ El prelungea, el singur, reverberarea largă...// Gîndire, sfîșiatele mîini
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]