7,143 matches
-
romana ce agoniza de-acum sub loviturile factorilor interni și externi. Cauza efectivă a schimbării bruște de atitudine din partea lui Septimius Severus față de creștinism, nu se poate descoperi din izvoare, deși o explicație s-ar putea găsi în vreo reacție accentuată din partea creștinilor împotriva statului, în materie etico-religioasă. Faptul este confirmat de scrierile apologeților, care prezentau adesea o viziune pesimistă a lumii creștine aflată într-un contrast explicit cu lumea păgânilor. Dacă sfântul episcop Irineu din Lyon (Irenaeus Lugdunum, 130-202) spunea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
soldaților creștini nu a fost integrală, întrucât după aceste evenimente elementele creștine, din armata imperială, nu au fost îndepărtate complet. Îndepărtarea soldaților creștini viza înlăturarea comilitonilor coreligionari cu funcții de comandă ori decizionale, precum și a celor cunoscuți prin ostilitatea lor accentuată față de religia păgână, deveniți cauza tulburărilor între camarazii de arme. Prezența acestor elemente militare, în acest caz creștine, îngrădeau inițiativa autorităților imperiale de a-și reînnoi armata, în planul lor de restaurare generală a Imperiului, rezumând totul la o simplă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
n. Care este concentrația soluției finale? Lucrarea 7 HIDROLIZA SĂRURILOR 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește cunoașterea fenomenului de hidroliză și a factorilor care influențează reacția de hidroliză precum și verificarea experimentală a tipului de hidroliză a unor săruri, influența factorilor care accelerează sau frânează reacția de hidroliză. 2. Considerații teoretice Reacția ionilor sărurilor dizolvate cu solventul (apa), în urma cărora se formează acizi slab disociați, baze slab disociate sau săruri acide sau bazice se numește hidroliză. Acest fenomen nu are în vedere totalitatea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
patogeni din apă sunt distruși prin acțiunea oxigenului în stare născândă. De aceea, introducerea clorului în apă este un mijloc de dezinfectare a acesteia ( acidul clorhidric rezultat fiind în cantități foarte mici, nu are acțiune vătămătoare asupra viețuitoarelor). Reacția este accelerată de lumină (de aceea apa de clor trebuie păstrată în sticle de culoare închisă). Astfel dacă un balon cu apă de clor se răstoarnă într-un vas cu apă și se ține un timp la soare, se observă cum se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
al celor două forme declanșează o anumită stare în privitor. De la situarea orizontalei la nivelul de 3/4 sau 4/5 în care ne transmite liniște și echilibru, se poate ajunge la 7/8 sau 9/10, în care este accentuată starea ascensională, elevația sacră. Dorința unor creatori contemporani de a plasticiza elementele componente ale crucii, a adus alcătuiri plăcute pentru neinițiați, care nu se gândesc la semnificația fiecărei forme care compune crucea. Cele două forme constitutive au devenit curbe, crucea
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
independența bolnavului și adaptarea la proteză. Efortul fizic la pacienții cu boală renală diabetică (BRD): creșterea TA în cursul exercițiilor fizice implică precauții în recomandarea efortului fizic la pacienții cu BRD, neexistând însă dovezi că HTA indusă de efortul fizic accelerează progresia BRD (3). Totuși, în absența unor date certe pacienții cu BRD trebuie să evite orice activitate fizică ce poate crește TA la mai mult de 200 mmHg. La pacienții cu T2DM și BRD, cu insuficiență renală moderată, aflați pe
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
nu produce o deteriorare a funcției renale pe termen scurt (20). Efortul fizic la pacienții cu retinopatie diabetică (RD): se știe că efortul fizic crește TA sistemică și la nivelul retinei, dar nu există date că efortul acut sau cronic accelerează progresia RD (2). Exercițiile fizice de intensitate scăzută sunt sigure la pacienții cu DZ, atât timp cât TA nu depășește 200 mmHg. Modificările presiunii intraoculare au efecte mult mai severe pe riscul de hemoragie retiniană decât creșterea tranzitorie a TA. Exercițiile aerobice
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
statului de a reglementa piața a fost erodată de forțele globalizării, în special prin de-reglementarea piețelor financiare și monetare. Mijloacele prin care societățile interne ar putea fi administrate pentru a se reduce inegalitățile, provocate de structurile sociale moștenite și accentuate de dinamica naturală a pieței, au cunoscut un vizibil declin. În plus, dispariția multor industrii tradiționale în economiile occidentale, efectele schimbărilor tehnologice, concurența din ce în ce mai mare pentru investiții și producție și mobilitatea capitalului au subminat puterea de negociere a sindicatelor. Suveranitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o face etapei actuale a hegemoniei americane, în care se pune accentul pe războiul preventiv împotriva regimurilor despre care se crede că se pregătesc să pună la dispoziția organizațiilor teroriste arme de distrugere în masă. Amenințarea la adresa societății internaționale este accentuată în această apreciere. Alți membri ai Școlii Engleze continuă să examineze căile prin care societatea internațională poate fi îmbunătățită. Această preocupare este în special evidențiată în scrierile lui Wheeler privind nevoia de a introduce un principiu limitat al intervenției umanitare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că într-o zi ne vom lipsi de termenul de violență. Capitolul de față a încercat să explice de ce, atât din punct de vedere epistemologic cât și metodologic, era necesară acceptarea unei "definiții" largi a violenței, dacă nu a definițiilor accentuate în mod diferit de multiplele cercetări. Dar ceea ce am considerat esențial nu ne-a părut la fel de relativ și se poate ca, dincolo de subtilitățile conceptuale, ceea ce contează într-adevăr să fie comunitatea mecanismelor implicate în violența școlară: cele ale asocierii microviolențelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
risc, într-o perspectivă mai mult sistemică decât analitică. Cum spun Vitaro și Gagnon (2003, p. 245): "Chiar dacă influența fiecărui factor de risc poate fi examinată individual, nu trebuie să pierdem din vedere că acești factori interacționează, vulnerabilitatea genetică fiind accentuată de prezența conflictelor în familie, de riscurile perinatale, sărăcia familiei și a comunității, un atașament nesigur, abilități parentale inadecvate etc.". Sunt examinate cinci categorii de factori de risc, pe care le vom relua apoi într-un tabel recapitulativ (tabelul 14
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să emitem ipoteza că orice creștere a inegalității și a excluziunii sociale va antrena o creștere a violenței în școli și în alte locuri. Pornind de la asta, fără să fii futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv al celor dezvoltate, va împinge spre violență un număr mare de școli și de zone urbane. Cum spune Bourdieu (1997), violența celor dominați este reproducerea unei violențe sociale de dominare. Nu-i vorba
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt sălile de clasă. Mai întâi amestecat frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup se radicalizează încetul cu încetul, simultan cu radicalizarea la mulți adulți a recurgerii la represiune și excludere și cu aprofundarea conflictelor de echipă, accentuate de suferința resimțită. Se dezvoltă o extorcare pe criterii "etnice", până la un episod final deosebit de dur. Lucrurile vor ajunge, într-adevăr, până la ceremonia "căciulii": un copil, cu căciula trasă pe ochi, va fi snopit în bătaie de un grup de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și mijlocii ale Franței. Este foarte posibil ca această dificultate legată de piața urbană să radicalizeze procesul de "prăbușire a claselor mijlocii" pe care-l anunța nu demult Christian Bachman
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1997; Gottfredson, 2001), mai ales dacă se produce într-o societate profund divizată în privința valorilor și cu dificultăți în a menține legături comunitare, care, cum am văzut, pot, paradoxal, să protejeze școala în țări mult mai sărace. 2. Excluziunea este accentuată la două niveluri de piața școlară. Pe de o parte, aceasta reflectă "piața urbană", chiar dacă nu-i atât de simplu și multe școli, cum a arătat recent Georges Felouzis (2005), știu să-i facă față acesteia din urmă într-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În joc este construcția conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea nord-americană (Eith et al., 2003) coincide, în această privință, cu cercetarea franceză (Payet, 1996; Debarbieux, 1999; Lorcerie, 2003). Gruparea elevilor pe "nivel", care accelerează crearea unei etnicități opoziționale, este o adevărată bombă cu efect imediat plasată în inima unităților școlare. 3. Acest fapt este cu atât mai exploziv cu cât neîncrederea în comunitățile apropiate, văzute în continuare ca bazându-se pe un comunitarism periculos
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bucurie, încântare etc. Etape utilizate în mișcarea pe fond muzical: ascultarea bătăilor într-o tobă, punerea în mișcare la zgomotul produs de aceasta și oprirea la încetarea sa executarea de mișcări pe ritmuri de tobă; pe măsura ce ritmul se accelerează se poate trece la sărituri și chiar alergări desfășurarea de mișcări pe anumite melodii folosind modelul anterior executarea de jocuri de mișcare pe acompaniament muzical executarea de dansuri simple cu mișcări ample interpretarea unor dansuri în mod creativ cu alegerea
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
Există aici o revenire constantă la retorica esteticului și a superlativului. O regăsim în aluzia făcută la calitatea materialelor folosite ("scump aur gălbui", "argint"), în evaluarea sistematică a muncii depuse ("cu priceperea lui") și în evaluarea imaginii create, așa cum e accentuată de cumulul de calificative elogioase ("strălucitor", "splendid", "frumoase", "frumoși"...). Tradiția descrierii epice se continuă cu romanul (Etiopicele lui Heliodor, Dafnis și Hloe al lui Longos, Aventurile lui Leucippe și Clitophon al lui Ahile Tatius) care, fără să ignore descrierile documentare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îmbrăcat [...] nu-și lua ochii de la drum. Ca să vadă mai bine scotea capul pe geam în fiecare secundă. [...] Stătea cu mîna dreaptă pe schimbătorul de viteză, precum un pilot de avion care ține strîns manșa; îl manevra mereu, aproape imperceptibil, accelerînd sau încetinind; iar cu mîna stîngă nu înceta să claxoneze, căci era destul de dificilă ieșirea din Paris [...]. Mai reprezentativă pentru acest gen de descriere este descrierea scutului lui Ahile, analizată ceva mai departe (p. 181), unde descrierea obiectului înseamnă de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lui Ahile, la care vom reveni din nou, mai tîrziu. La acest nivel al reflecției, trebuie să spunem că introducerea unei succesiuni temporale a acțiunilor nu este decît un mod de a rezolva o problemă a cărei importanță va fi accentuată ceva mai tîrziu. 2. Transparență și opacitate Definiția precedentă a textului trebuie să fie completată prin luarea în considerare a unei alte realități textuale: opoziția, adeseori subliniată, dintre textele transparente (adică cele care nu prezintă decît probleme comune de înțelegere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce descumpănește, care e specificul insolitului său. Proza din F sau Vânătoarea regală (capodoperele scriitorului), ca și aceea din Viața și opera lui Tiron B., aglutinează elementele realului, aglomerează disparitățile frapante și fragmentele dezbinate ireversibil în spații închise și le accelerează neliniștitor mișcarea. Textul e o apă tulbure ca însăși realitatea în care trebuie să faci efort să distingi lucrurile, să scoți la suprafață sensurile. Lipsa transparenței, tendința de a încifra și a ascunde semnificațiile aparține realității înseși. Problemele de conștiință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
de situația de lipsă de putere și anomie socială, modelele culturale constituind mai mult un factor de suport. Consumul de alcool reprezintă un factor important în generarea și menținerea ciclului violenței. Stagnarea cronică a economiei socialiste la sfârșitul anilor ’70, accentuată după 1980 și amplificată de criza tranziției, este principalul factor cauzal responsabil pentru procesul de marginalizare a unui segment semnificativ al societății. Mulți indivizi, dezrădăcinați din modul tradițional de viață, nu au fost integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
egale, trebuie identificate și alte mecanisme de promovare a aspectelor de gen pe agenda Guvernului. Simpla introducere formală a unei „mașinării guvernamentale” nu este deloc suficientă. O variabilă vitală în acest proces o constituie voința politică. Fără o voință politică accentuată în promovarea aspectelor de gen, orice organisme nou create se vor dovedi doar formale, la fel de nefuncționale. ● Stabilirea priorităților în planul egalității de șanse și planificarea strategiei guvernamentale de acțiune în acest domeniu constituie variabile-cheie ale lansării unei politici eficiente, sensibile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe această filieră am putea să avem răspunsul privind durata ieșirii din criză, dacă acceptăm faptul că sistemul economic ar putea să tindă mai eficient sau mai puțin eficient către stabilitate doar dacă ar avea posibilitatea intrinsecă de a-și accelera traficul informațional, circulația pe rețelele comunicaționale. Blocajul comunicațional ca dat al sistemului devine în condiții de criză o sursă de prelungire a instabilității. Mecanismele eterice ale psihismului exuberanței iraționale funcționează pentru că nu există o formulă de raționalizare a comunicării, sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
brutale ar fi trecut pe lângă ea. Durerea ei (ăbdătoare corespundea acelor nenorociri care tot reînviau în istorie. Pe măsură ce vocea și viziunea ei asupra vieții se împleteau din ce în ce mai mult cu cele ale lui Hadrian ea își îndepărta privirea de la evenimentele înfricoșătoare accelerate de naziști și de alți fasciști și o îndrepta spre un pesimism mai filosofic, bazat pe natura umană însăși, pe ceea ce poetul filosof Lucrețiu numea "lacrimile lucrurilor". Clasicismul Margueritei putea fi înțeles mult mai bine de minunata lume nouă a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]