9,323 matches
-
artă din perspectiva analizei apariției culturii urbane și a extensiei modelului orașului care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost motorul avântului schimburilor sociale și al creșterii mobilității individuale (prin dezvoltarea rețelelor de drumuri și a telecomunicațiilor), Bourriaud accentuează ideea promovării unei arte experimentale a relaționării în contradicție cu ideea delimitării statutului social în funcție de puterea de achiziționare a unei opere de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
puterea generativă a operațiilor computerului (calculation) decât de gesturile corpului uman. Astfel, grafica realizată pe computer, care are drept rezultat imaginea digitală, este mai curând rezultatul activ al unui program decât consecința retroactivă a unei urme fizice 55. Interesat să accentueze modul în care noile tehnologii influențează comportamentul relațional (în principal față de ecrane) al participanților la actul artistic, Bourriaud nu reflectează însă asupra caracterului instrumental al programării imaginii. Revenind apoi la evoluția statutului expoziției de artă în relație cu obiectele pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comportamentului său. Ca atare, chiar dacă se poate vorbi despre o democratizare a punctelor de vedere prin procesul producerii imaginilor, arta post VCR nu mai e o artă a documentației pe bandă video, ci o formă nomadică și fluidă ce ar accentua deconcertarea societății 56. În câteva "note asupra unor posibile extensii ale esteticii relaționale", în care își propune să vorbească despre cohabitări ca posibile modalități de facilitare a construirii unei politici a formelor, Bourriaud abordează o serie de teme importante în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
putea fi urmată de o analiză socială, politică și culturală a conținutului proiectului artistic. Bourriaud recunoaște în cele din urmă faptul că valoarea de expoziție a unui proiect vizual se amestecă cu valoarea sa de întrebuințare. În final, autorul francez accentuează ideea caracterului experimental al esteticii relaționale care "construiește situații" în interstiții sociale, reactualizând astfel teoria Situaționismului Internațional în raport cu lumea artei 57. În urma acestei incursiuni, care indică nodurile de articulare a analizei întreprinse de Bourriaud, se constată faptul că teoreticianul francez
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoreticianul francez asociază artei relaționale o estetică descriptivă pe care o contrapunctează cu reflecțiile critice ale unei post-estetici implicite. Atunci când pune în discuție reprogramarea artistică a lumii din perspectiva scenariului postproducției, Bourriaud păstrează linia acestei abordări post-estetice a artei recente, accentuând ideea întrebuințărilor (artistice) multiple ale elementelor realității 58. Răspunzând proliferării haosului culturii globale în epoca informațională, arta postproducției constă în interpretarea, reproducerea, re-expunerea și întrebuințarea diferitor produse culturale realizate de alții, contribuind astfel la eradicarea distincției tradiționale dintre producție și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care ar fi utilizarea formelor, Bourriaud constată că arta contemporană tinde să abolească dreptul de proprietate al formelor culturale prin deturnarea și reprocesarea lor, ceea ce ar face apel la o nouă etică a apartenenței operelor de artă tuturor. Pentru a accentua această idee, autorul francez invocă scrierile Internaționalei Situaționiste, și în special pe cele ale lui Guy Debord referitoare la noțiunea de deturnare (détournement) artistică, care ar favoriza construcția unor situații trăite în detrimentul fabricării operelor de artă. Propunând, de asemenea, deriva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și să ofere versiuni de interpretare pe baza unor protocoale de observație asupra transformărilor sociale, politice, economice și culturale contemporane, se constată evidente asemănări de familie ce sugerează acuratețea intuițiilor și percepțiilor teoreticienilor abordați. Astfel, atât Burgin, cât și Bourriaud accentuează ideea autorizării artistului de a sustrage materialul vehiculat ori stocat în mediul său, devenind astfel un coordonator al diferitor forme. Cât privește acordul teoretic dintre observațiile lui Burgin și cele ale lui Manovich, acesta se regăsește în înțelegerea artei în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
apoi codată într-un limbaj speculativ și de pledoarie; pentru Roberta Smith, a scrie critică de artă presupune indicarea noilor opere apărute; Lawrence Alloway definește critica de artă ca un răspuns descriptiv, interpretativ și evaluativ al artei recente; Clement Greenberg accentuează obligația criticului de artă de a oferi judecăți de valoare; în timp ce Arthur Danto, în acord cu opinia lui Baudelaire, potrivit căruia critica de artă ar trebui să fie parțială, pasionată și politică, solicită o relatare exhaustivă asupra detaliilor fizice ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în cazul artei conceptuale, procesul creativ nu sfârșește în apariția unui produs final, ci rămâne în câmpul unor forme deschise, reprezentând un proces continuu, semnificația acestui procedeu artistic constând în caracterul teoretic al acestei arte169. La rândul său, Joseph Kosuth accentuează asupra importanței regândirii responsabilității artistului cu privire la producerea semnificației, fiind contrariat de faptul că majoritatea artiștilor se complac în acceptarea enunțării bazelor teoretice ale operelor lor de către istoricii și criticii artei care instrumentează instituțional sentințele unei "estetici a administrării" ori se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
construcția realizată pe baza acumulării de unități comprehensive nu are o semnificație iconică 172. Un alt artist conceptual care ia în considerare întrebuințarea teoriei ca material de bază al operei este Dan Graham, care introduce termenul de "in-formație" pentru a accentua caracterul invizibil al procedurilor formale și al conținutului material al procesului propunerii unei lucrări de artă. Graham analizează critic moștenirea formală și materială a esteticii minimale care, perpetuând etosul măiestriei constructiviste, restaurează statutul de marfă al operei, condiționată astfel de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prima recenzie a unei cărți franceze era semnată de el. S.A.: Sigur că da! Este momentul crizei europene - Husserl este probabil omul care a vorbit cel mai mult despre Krisis în epocă - epoca unui pesimism cultural adânc, însoțit, exprimat și accentuat de un mesianism apocaliptic fără precedent după sfârșitul războaielor religioase. Și la stânga, și la dreapta, dacă aceste etichete au vreun sens în contextul dat, febra revoluționară pune stăpânire pe mai toată lumea. M.I.: Așa este. Dar studiul perioadei ne rezervă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile universale. Accentuăm însă pe moralitatea artistului și pe efortul dramatic de a-și controla, cu onestitate, întreaga aventură creatoare, politică și sentimentală, conform vocației metafizice de care este mereu conștient: „E menirea-mi: adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe, un naționalism ce vine în contradicție cu deschiderea sa către valorile universale. Accentuăm însă pe moralitatea artistului și pe efortul dramatic de a-și controla, cu onestitate, întreaga aventură creatoare, politică și sentimentală, conform vocației metafizice de care este mereu conștient: „E menirea-mi: adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Uniunii Europene? De ce Spania și Polonia au fost cele mai reticente state în aprobarea anteproiectului de tratat elaborat de către Convenția privind Viitorul Europei? De ce noul guvern spaniol și-a schimbat poziția? În final, capitolul 9 va reuni concluziile acestei lucrări, accentuând aspecte precum deficitul democratic, extinderea și opțiunile de reformare a Uniunii. Există un deficit democratic în Uniunea Europeană? Cum va fi afectată procedura de luare a deciziilor după extindere? Ce reforme vor putea fi duse la bun sfârșit pentru ca Uniunea să
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
comisiei în care sunt membri. Acest schimb reciproc nu este neapărat dăunător din punct de vedere social, atât timp cât poate permite să se țină cont de intensitatea preferințelor deputaților cu privire la diverse materii (Weingast și Marshall, 1988). Teoriile informative, la rândul lor, accentuează două aspecte diferite ale politicii legislative (de exemplu, Krehbiel, 1991). În primul rând, deciziile unei adunări se iau cu majoritate. În al doilea rând, politica legislativă se caracterizează prin incertitudinea cu privire la relația dintre politici și rezultatele lor. Pornind de la aceste
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
În primul rând, neagă faptul că menținerea unui status quo constituțional în Uniune va îngheța deficitul democratic. Intensificarea relațiilor economice mondiale evidențiază deficiențele statului în fața acestor noi realități. Iar acumularea din ce în ce mai mare a obligațiilor din partea Uniunii, în lipsa unei reforme, va accentua tot mai mult această ruptură dintre autoritățile europene și cetățeni. În al doilea rând, chiar dacă este de acord cu absența unui popor european, Habermas consideră totuși că aceasta nu justifică opunerea la Constituția europeană. Pentru el, înțelegerea etico-politică a cetățenilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
prudențe, miopiile trebuie să fie studiate în ele însele, ca elemente ale unui discurs coerent, prima datorie a istoricului fiind să-l reconstituie în eficiența lui102. 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale În al doilea rând, constructiviștii au accentuat socialitatea/dimensiunea socială a relațiilor internaționale și au demonstrat importanța normelor, regulilor și limbajului la acest nivel. S-au tematizat rolul "noii gândiri" a lui Gorbaciov pentru încheierea Războiului Rece, importanța crescândă a normelor intervenției umanitare, răspândirea valorilor democrat-liberale. Constructiviștii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de față, din păcate, în această zonă, de centru-dreapta, România nu are centura de siguranță pusă și ne reamintim câte probleme au făcut popularii în momentul în care s-a discutat problema semnării tratatului și în momentul în care au accentuat ideea clauzei de salvgardare. Iată de ce PD, mergând în această direcție, face un lucru foarte bun, dar, dacă PNL întârzie să facă același lucru, mi-e teamă că va fi prea târziu s-o mai facă vreodată. Iată de ce spuneam
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
l-a primit călduros pe tânărul nostru profesor; la fel și profesorul Scoville, titularul cursului de „Valorificarea fructelor” (1935). Excursiile organizate de Facultatea din „Universitatea Cornell”, a cărei faimă era cunoscută la acel timp, sunt descrise detaliat, de către profesorul Cornățeanu, accentuând asupra aspectelor tehnologice avansate, asupra organizării și funcționării fermelor și a locului specialistului în procesul de muncă, cu finalizare prin analiza beneficiului obținut, la modul general. În universitatea amintită, profesorul Cornățeanu făcea parte dintr-un grup cu persoane din alte
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pierde. S-a împrumutat și i-a adus colierul înapoi. În ziua când a achitat ultima rată s-a dus la prietena sa și i-a spus adevărul, arătându-i cât a economisit ca să plătească În timp de huzur se accentuează drastic disproporția între valoarea tezaurului și masa monetară, prin deficitul valorii produucției de bunuri; vine apoi momentul când puterea monedei scade puternic, apare criza financiară care este accentuată de supraproducție colierul. Nefericito, îi spune atunci colega, pentru ce nu mi-
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
specific germană. El nu înțelege nimic din mentalitatea poporului său", și revenea la discursul prințului imperial: "Eu mă simt german. În ce-l privește, el nu știe ce este. Acest sentiment de a fi altfel, de a fi neînțeles, se accentuează de la an la an, mai ales după evenimentele de anul trecut, din noiembrie [1908 "afacerea Eulenburg", scandalul ulterior declarațiilor din "Daily Telegraph" C.I.]. Între el și poporul german s-a deschis o prăpastie. A trăit o decepție violentă, o durere
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
german. Firea lui nu e specific germană. El nu înțelege nimic din mentalitatea poporului său. Eu mă simt german. În ce-l privește, el nu știe ce este. Acest sentiment de a fi altfel [indescifrabil], de a fi neînțeles, se accentuează de la an la an, mai ales după evenimentele de anul trecut, din noiembrie. Între el și poporul german s-a deschis o prăpastie. A trăit o decepție violentă, o durere imensă. De atunci el se socotește un martir. El este
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
diferă semnificativ de acela din mediul extrașcolar, acolo unde clipurile, reclamele, filmele horror, muzica heavy etc. creează deprinderi pentru intensități, dinamici și culori de neatins; ca atare, mediul școlar pare cenușiu, anost, în ultimă instanță plicticos. Gradul de plictiseală este accentuat și de lipsa de legătură dintre o bună parte din conținuturile predate la clasă și interesele reale ale elevilor; la toate acestea se adaugă un învățământ pasiv și absența unui material auxiliar adecvat. Plictiseala este una dintre cauzele majore ale
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevul care rămâne la locul său va fi recompensat (acordarea atenției, premiere, forme de aprobare nonverbală etc.). Folosit sistematic, acest procedeu este util și în alte situații: Constatările unor cercetări extinse (efectuate de D. Thomas, W. Becker și M. Armstrong) accentuează rolul profesorului în producerea și întărirea unor comportamente dezirabile, ca și în minimizarea sau eliminarea comportamentelor perturbatoare. Interesant este și proiectul lui J. Lawrence, D. Steed și P. Young, desfășurat într-o clasă cu probleme, aparținând unei școli dintr-o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevii care se comportă în moduri nedorite au deprins aceste modalități prin intermediul unor experiențe inadecvate acasă sau în grupul de prieteni; • atrag atenția asupra legii efectului: comportamentul deprins în mod conștient sau inconștient are consecințe considerate dezirabile de elevul respectiv; • accentuează importanța contextului. Elevii se comportă în modalități inacceptabile din cauza interpretării greșite a factorilor de mediu (interpretarea eco-behavioristă). MODELUL CONSECINȚELOR LOGICE. Acest model a fost inițiat de Rudolf Dreikurs. Scopul lui este dezvoltarea autodisciplinei elevului. Dreikurs subliniază că elevii trebuie să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]