17,588 matches
-
argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia caracteristică identificată de Piaget și legată de celelalte două, constă în utilizarea formelor de reversibilitate: simplă (prin inversiune și negație) și complexă (prin simetrie și reciprocitate). Solicitarea complexă a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale ale spațiului geografic socio - cultural în care trăiește adolescentul. Pentru a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a inteligenței adolescentului duce la creșterea productivității (generată de operativitatea gândirii nespecifice) și a randamentului (generat de operativitatea gândirii specifice, dezvoltarea de reguli și concepte). Dezvoltarea intelectuală se raportează la modele culturale ale spațiului geografic socio - cultural în care trăiește adolescentul. Pentru a demonstra dezvoltarea intelectuală a indivizilor, D. Papalia, S. Wendkos-Olds apelează la un exemplu tipic piagetian, la problema pendulului. Unui copil îi este arătat un obiect atârnat de o sfoară. De asemenea îi este arătat cum poate schimba lungimea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
formuleze ipoteze și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat că există oameni care nu ating niciodată stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect înțelese por periclita calitatea relațiilor adulți - adolescenți: 1. A da vina pe autoritate. Adesea, adolescenții își imaginează o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o lume ideală și așteaptă ca toți din jur să fie perfecți. Orice abatere din partea adulților este privită cu nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nemulțumire și criticată. Părinții și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3. Manifestarea conștiinței de sine. Adolescenții pot să se transpună în postura celorlalți și să se gândească la ce se gândesc și ei. Problema este că nu reușesc să distingă între ceea ce este interesant pentru ei și ceea ce este interesant pentru ceilalți și au impresia că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
-și aude părinții vorbind în șoaptă „știe” că vorbesc despre el, iar o fată care aude doi băieți râzând „știe” că râd de ea. Cel mai important este ca adulții să evite să critice sau să ridiculizeze în public pe adolescenți. 4. Manifestarea autocentrismului. Adolescenții cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în șoaptă „știe” că vorbesc despre el, iar o fată care aude doi băieți râzând „știe” că râd de ea. Cel mai important este ca adulții să evite să critice sau să ridiculizeze în public pe adolescenți. 4. Manifestarea autocentrismului. Adolescenții cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum de droguri. Relele, cred
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cred că sunt speciali, unici, că în cazul lor nu sunt valabile regulile care guvernează lumea, că sunt protejați de o putere magică. Așa se pot explica numeroasele comportamente autodistructive: sarcini nedorite, accidente de circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează cu adulții, la rolurile pe care le au de îndeplinit în societate. Un loc central în afirmarea personalității adolescenților îl are motivația. Aceasta influențează atât acțiunile spontane
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează cu adulții, la rolurile pe care le au de îndeplinit în societate. Un loc central în afirmarea personalității adolescenților îl are motivația. Aceasta influențează atât acțiunile spontane, cât și pe cele voluntare. La această etapă de vârstă se vorbește despre interese superioare, care sunt o formă specifică a motivației (I. Dumitrescu, 1980, p. 211). Interesele constituie orientarea activă și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vârstă se vorbește despre interese superioare, care sunt o formă specifică a motivației (I. Dumitrescu, 1980, p. 211). Interesele constituie orientarea activă și durabilă a persoane spre anumite lucruri sau fenomene, spre anumite domenii de activitate. Rolului intereselor în comportamentul adolescenților școlari i se dă o atenție deosebită, considerându-se că atitudinea față de învățătură este esențială pentru aprecierea conduitei, în care se concentrează un complex de trăsături: Concepția despre muncă, raportul dintre conștiință și conduită, perseverență. Se consideră că introducerea noțiunii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trăsături: Concepția despre muncă, raportul dintre conștiință și conduită, perseverență. Se consideră că introducerea noțiunii de interes în educație marchează un moment important in istoria ideilor pedagogice, deoarece acționează nu numai ansamblului conduite, dar și asupra unor aspecte importante pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
introducerea noțiunii de interes în educație marchează un moment important in istoria ideilor pedagogice, deoarece acționează nu numai ansamblului conduite, dar și asupra unor aspecte importante pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a fiecărui individ în parte. Pe adolescenți îi copleșesc uneori preocupările interioare, observându-se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a mediului familial, școlar, social; treapta generală de dezvoltare psihologică (mai ales dezvoltare afectivă) a fiecărui individ în parte. Pe adolescenți îi copleșesc uneori preocupările interioare, observându-se așa numita „conduită a secretului” (I. Dumitrescu, 1980, p. 212) strâns legată de motivație. Într-o lucrare din 1980, I. Dumitrescu prezintă motivele care au o frecvență mai ridicată și se concretizează în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect al intervenției conștiinței (cu finalitate personală sau socială); 7. învățarea pentru motive de ordin practic; 8. învățarea ca cerință socială. În urma unor cercetări și măsuri ameliorative s-au modificat o parte dintre motivațiile adolescenților pentru învățare, dar mai rămân multe aspecte de care activitatea educativă de formare a unei motivații superioare față de învățătură trebuie să se preocupe. * Motivația atitudinii față de muncă și orientarea școlară și profesională. Școala trebuie să fie permanent preocupată de formarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atitudinii față de muncă și orientarea școlară și profesională. Școala trebuie să fie permanent preocupată de formarea unei atitudini pozitive față de munca de orice fel ar fi ea (intelectuală sau productivă). Orientarea școlară și profesională efectuată în școală contribuie la conștientizarea adolescenților cu privire la necesitatea de a opta pentru o profesie. Se înțelege că, pe măsură ce procesul de dezvoltare economică dintr-o țară este mai intens, cu atât se modifică mai des sfera profesiunilor. Altfel spus, alegerea unei meserii este dependentă de cerințele societății
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]