7,295 matches
-
Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
abonați cititorii sunt: Gazeta de Transilvania, Expres, Bună-Ziua Brașov, Monitorul, Evenimentul, Adevărul, Brassoi Lapok. În prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltată o industrie poluantă. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori poluează aerul cu mirosul specific și la albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor și a covoarelor de către așa-zișii „turiști” brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
turiști” brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi în preajma localității, dar vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor. Obiectivele pe termen mediu și lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală și terminarea canalizării . Localitatea Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase așezări din județ. Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
de pământ. Mergând mai departe, se poposea în vârful unui deal, lângă o vie, unde a fost așezat al treilea semn de hotar. De acolo, hotarul cobora printre terenuri arabile și se îndrepta către râul Târnava, străbătând mai întâi o albie seacă. Partea de est a pădurii Bic, împreună cu via anterior menționată, a revenit fiilor lui Mihail de Alma și Șmig - Johann, Petrus, Symon și Jacob. Partea dinspre apus a revenit lui Nicolae de Dârlos. Împărțirea a fost mulțumitoare, cele două
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și Sâiul (fostă albie a Oltului, alimentată din pânza freatică). Solul este parțial din cernoziom, parțial aluvial (în lunca Oltului și la Dunăre). Vegetația cuprinde culturi, pajiști secundare și, la Dunăre și Olt, zăvoaie și vegetație de luncă. Temperaturi: Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-au mai oferit aurul necesar existenței. Revenind la satul Prundu, după cum spun bătrânii satului ei s-ar fi așezat (rudarii) în acest
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige existența din prelucrarea lemnului. Bărbații produceau unelte de utilitate casnica (linguri, albii, fuse, scaune) pe care rudăresele le comercializează pe produse sau bani. Bărbații rareori părăseau localitatea de cele mai multe ori când își satisfăceau stagiul militar. Anii socialismului și-au pus amprenta și pe viață locuitorilor satului Prundu. Datorită procurării din ce in ce mai greu a
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
km de localitatea Bănișor, 7 km față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu-Silvaniei (22 km), Zalău (29 km) și Ciucea (30 km). Drumul Marin - Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
două dealuri, pe hotarele Marinului și ale Crasnei, până se varsă în râul Crasna, cel de-al doilea râu important al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
iorga în "Revelații toponimice pentru istoria neștiuta a românilor : I. Teleormanul" din 1941 spunea: Aș crede, împotriva unei păreri mai vechi, care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest, pe o suprafață de cca., 100 ha, de o parte și de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Vrancea, Muntenia, România. == Istoric și vechime ==. Maluri este o localitate în județul Vrancea, Moldova și Muntenia, România. Din punct de vedere istoric, datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, din aproximativ 1500. Satul este străbătut de pârâul Leica, format în albia râului Siret, al cărui curs a fost deviat pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ulterior în valea părăsita a Șiretului vântul a depus praf și nisip, iar treptat, prin intermediul izvoarelor apă a umplut gaură și astfel a luat naștere Șirețelul
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
avut de înfruntat numeroase încercări, dar Bunul Dumnezeu a binecuvântat acest loc și Biserica a fost mereu reparata. Curtea bisericii este împărțită prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a luat naștere pârâul Leica.
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a luat naștere pârâul Leica.
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m.
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Sărat, pe malul căruia satul este așezat. Apele Râmnicului, care până la începutul secolului al XVII-lea se varsă în râul Siret la Râmniceni, au dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Siret la Râmniceni, au dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-un document care atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-un document care atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu Dudescu, marele căpitan de margine al Țării Românești, după cum
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul Sărat cu Șiretul, care își schimbă albia după jumătatea secolului al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834, după care în jurul bisericii din zidărie din 1910. Actualul cimitir, așezat cândva la marginea satului, spre sud, este acum
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]