10,957 matches
-
intervenție exterioară cu conflictele sau diferențele de potențial din interiorul familiei"5. Un prejudiciu presupus, cauzat unuia dintre membrii săi (în principal, unui copil) printr-o respectare insuficientă a normelor sanitare, educative și morale (în principal, absența spiritului de economisire), antrena punerea ei sub tutelă. Dacă familia nu-și mai vedea garantată autonomia, ea putea să o conserve și să o amplifice punând în serviciul "reușitei familiale" capacitatea sa economică, normele sociale și comportamentele economico-morale. "Minunat mecanism, deoarece acesta permitea să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
istorică și regiunea naturală dispar în fața regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu caute sprijin în polii de creștere. În practică, este vorba de favorizarea "metropolelor regionale de echilibru" capabile să antreneze dezvoltarea regiunii lor. Emergența acestor metropole trebuia să revigoreze armătura urbană a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
adunat capitaluri private sau publice pentru inițierea unor programe de interes general. Atuul SMEL era acela că beneficiau de prerogativele puterii publice și de flexibilitatea juridică, bugetară și fiscală a sectorului privat, ceea ce le făcea însă să pară suspecte că antrenează dezmembrarea puterii administrației 153. Create de către stat, ele au asociat de la început aleșii locali în Consiliile lor de administrație (care se aflau, de cele mai multe ori, chiar în sediul prefecturii), fără ca aceștia să aibă de fapt vreun control: marile operațiuni se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma orașul în "actor economic" apare în momentul în care trecerea de la societatea industrială la societatea comunicării și informației, a înaltelor tehnologii și serviciilor a antrenat o puternică recompunere spațială a activităților economice 307. La începutul anilor 1980, în societatea rețelelor 308 pe cale de apariție, aleșii aveau o percepție neclară asupra factorilor care pot determina forța și atracția orașului lor. Contrar epocii industriale, acum nu mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe urmă, ambiția îl făcea să antreneze teritoriul într-o competiție cu primarii vecini ca să acceadă în consiliul general, în consiliul regional, în Senat sau în Camera Deputaților. Se înțelege, astfel, în ce condiții dificile au putut coopera comunele atunci când a fost vorba de alte probleme decât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Marie, "La symbolique du changement", în Albert Mabileau și Claude Sorbets (coord.), Gouverner les villes moyennes, Bordeaux, Pédone, 1989. 322 Christian Le Bart, "Sur l'intervention économique des communes", în Politix, nr. 7-8, octombrie 1989, p. 106. 323 Afirmație care antrenează o amuzantă muncă de negare din partea dircomilor care insistă să convingă de disjuncția netă dintre comunicarea instituțională a orașului și aceea a primarului. A se vedea Robert Tixier-Guichard, Daniel Chaise, Les dircoms. À quoi sert la communication?, Enquête, Paris, Seuil
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din motivele pe care le-am menționat mai sus, și propune termenul de comunicare culturală, deoarece scopul ei nu este să convingă de ceva anume, ci să dezbată idei, să solicite opinii, într-un cuvânt, să propună abordări care să antreneze și, în felul acesta, să creeze un humus psihologic atât de necesar revitalizării comunității și creării condițiilor pentru o comunicare autentică. Vom avea o asemenea comunicare, pare a spune autorul, când vom avea comunități autentice. Ceea ce pare puțin probabil, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Din acest motiv, constată Grafmayer, în timpul primelor două decenii de după război, cercetările sociologice consacrate orașului au fost incluse în problematicile enunțate de autoritățile publice: Cum poate fi controlată creșterea urbană și cum pot fi remediate disfuncționalitățile pe care aceasta le antrenează? Care sunt nevoile orășenilor în materie de habitat și de cadru al vieții? Astfel, au apărut numeroase studii despre nevoile locuitorilor, despre practicile sociale din diverse medii urbane, despre culturile urbane. Dincolo de aceste studii adesea realizate de birouri de studii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
3. *** (2003). Study Calls for a Third Generation Innovation Policy. Cordis-focus. Luxembourg: European Commission, 213. Lowler, Eduard E. (1994). From Job-Based to Competency-Based Organizations. Journal of Organizational Behaviour. Hoffman, Oscar. (1999). Management. Fundamente socio-umane. București: Editura Victor. To coach = a antrena. Cruellas, Philippe. (1993). Coaching: un nouveau style de management. Paris: ESF Editeurs. Steers, Richard M. (1991). Introduction in Organizational Behaviour. New York: Hamper Collins Pub. Kotter, John, Schlesinger, L. (1979). Choosing Strategy for Change. Harvard Bussines Review, martie-aprilie. Hoffman, Oscar. (2004
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de a-și aplica întreaga forță asupra punctului de rezistență, fără s-o irosească inutil asupra neesențialului. Nimeni n-a făcut mai mult cu un singur cuvânt, nimeni nu și-a izbit ținta cu mai multă precizie și n-a antrenat mai adesea după sine părerea tuturor, fie printr-o insinuare nimerită, fie printr-o trăsătură care îi intimida adversarii. La tribună era imobil; cei ce l-au văzut știu că valurile se revărsau în jurul lui fără să-l emoționeze, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în a dovedi că în faimoasa ei scrisoare către Ludovic al XVI-lea nu se afla nici urmă de resentiment, încât orice observator judicios își dădea seama că demonstrația ei dovedea tocmai contrariul. De altfel, femeia aceasta cu idei vii, antrenată de minte mai departe decât ar fi mers la îndemnul inimii, punea în opiniile sale violența unei pasiuni; ținea la toți cei care le împărtășeau și îi detesta pe toți ceilalți. Din acest punct de vedere era de o nedreptate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ține să demonstreze că ele se asociază per fect cu priceperea practică și cu ingeniozitatea, și că niciodată ele nu își greșesc țelul din lipsă de mijloace. De aici o anumită înfumurare, care, în materie politică, ușor l-ar fi antrenat să vrea cu orice preț să concureze oameni ca Talleyrand sau ca Metternich și, în viața obișnuită, la pretenții puțin vrednice de el. Nu-și permite cu ușurință o inferioritate oarecare și nu poate admite că este vreun lucru pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ă1832-1837); între 1840 și 1848 a fost adevăratul stăpân al Franței, mai întâi ca ministru de externe, apoi ca prim ministru. Căderea lui, în februarie 1848, provocată de refuzul de a face reforma electorală și de conservatorismul său social, a antrenat căderea monarhiei burgheze și instituirea celei de-a Doua Republici. Scrierile sale sunt mari sinteze de istorie a civilizației franceze sau europene; lucrarea sa fundamentală este Istoria Revoluției din Anglia ă1826-1827), unde își exprimă ferm idea lul unei „monarhii burgheze
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
BOURBON-CONDÉ, ducesă du ăParis, 1676-Paris, 1753). Nepoată a marelui Condé, căsătorită cu Louis Auguste de Bourbon, duce du Maine, fiul lui Ludovic al XIV lea și al doamnei de Montespan. Celebră pentru întrunirile politice ținute în castelul Sceaux; l-a antrenat pe soțul său în conspirația lui Cellamare, care avea drept scop trecerea regenței din mâinile lui Filip de Orléans - în timpul minoratului lui Ludovic al XV-lea - în mâinile lui Filip al V-lea al Spaniei. Acțiunea ducesei este o reacție
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
loc inițial la nivel macrostructural, pentru ca ulterior să fie implementate la nivel microsocial; b) Cum se operează schimbarea? Are loc brusc, în manieră continuă sau discontinuă? Nu există un tipic al derulării schimbărilor. Indiferent de natura sau ritmul lor, acestea antrenează rezistențele la schimbare și, aspect important, sunt resimțite în mod diferit de indivizi și organizații, funcție de așteptările acestora, sau de capacitatea lor de adaptare la schimbare; c) Ce cauze, ce forme, ce condiții permit explicarea schimbării? De cele mai multe ori, atunci când
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ansamblu, fac oarecum dificilă stabilirea celei mai fericite definiții a conceptului de organizație. Încercăm să ne oprim la o posibilă definiție, oferită de E. Păun (1999, p. 8): "sistem de activități structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și coordonare a activităților". În acest caz s-a optat pentru definirea organizației în termeni de activitate umană, precizându-se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mențin ordinea socială tradițională și "epoci critice" în care ordinea socială tradițională se destramă. Succesiunea acestor epoci constituie esența progresului social. Mai mult, A. Comte susține teza conform căreia progresul social este determinat de "progresul intelectual": schimbarea "modului de gândire" antrenează schimbarea instituțiilor, moravurilor și dreptului. Importante devin astfel reorganizarea societății și schimbarea mentalităților indivizilor. Raportându-ne la aspectele de ordin filosofic și ținând seama de faptul că pedagogia își extrage rădăcinile din filosofie, putem remarca faptul că educația își evidențiază
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și geografie, Dumitru Gâlcă, originar din/și profesor la școala din satul Voinești, a demonstrat lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu obiectele ceramice și metalice adunate, meticulos descrise și inventariate, profesorul a organizat două instructive colțuri muzeistice, unul în interiorul școlii din satul Voinești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar se reflectă la nivelul stilului într-o înțelegere aparent fără obstacole, în fond mult încetinită de imperativul de a memora tot ce se află pe pagină. În mare parte, autorul Desperado ne propune lectura ca mnemotehnică. Romanul Desperado ne antrenează puterea de a activa un cuvânt peste care am trecut razant și care, un capitol mai târziu, se dovedește cheia unui incident altfel inexplicabil. Unii autori se aventurează în efuziuni lirice, alunecă în poezie, visare, compătimirea personajului, atragerea lectorului în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
greutatea pe un trecut care e readus în real cu contorsiuni mai mult decât ocolite. * Finalul la întâmplare: opera nu se încheie fiindcă proiectul s-a închis. Din contră, textul se încheie în momentul de maximă deschidere a proiectului inițial, antrenând după sine o relectură intrigată și încăpățânată. Dezarmarea lecturii, al cărei orizont de așteptare se lărgește într-atât încât practic nu mai există altceva pentru lector decât o așteptare niciodată împlinită. Pentru lectură decurg din acest tip de roman energic
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o copleșitoare bucurie de a trăi, distopia într-o lume cât se poate de atrăgătoare. Aveai intenția să șochezi sau să încânți publicul ? Lucru extrem de rar, ți-au reușit amândouă deodată, de fapt. AG. O istorie lungă nu-l poate antrena pe cititor dacă nu are cotituri surprinzătoare. E un procedeu des întâlnit la Shakespeare, Dickens și Dostoievski. Raymond Chandler îi sfătuia pe autorii de romane polițiste, în caz că acțiunea devine previzibilă, să pună un necunoscut înarmat să dea buzna în încăpere
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
determinat cumva să alegi poezia? Scrii în prezent un roman în versuri. E narațiunea mai atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în societățile aflate în criză, în perioade de tranziție. Prezența acestei practici indică, asemenea hârtiei de turnesol, starea cunoașterii psihologice, eficiența aplicațiilor acesteia la nivelul conștiinței oamenilor. Ea poate fi luată în considerare deoarece nu are culoare politică, nu se antrenează și nu se anchilozează în pasiuni ideologice. Poate, doar, să deranjeze prin vulgaritatea "prezicerilor" emise, dar poate tocmai prin asta sunt și interesante. 4.1. Construirea paradigmelor psihologiei Apariția și dezvoltarea științei psihologiei sunt strâns legate de istoria cunoașterii științifice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nevoie de metode, cu care fenomenele de un anume fel să fie desprinse din natură sau din societate și aduse într-un laborator de specialitate, pentru ca apoi să fie reproduse și descompuse, pentru ca, în final, în explicarea lor, să fie antrenate conceptele proprii, care să fie perfecționate, la nevoie reformulate și refăcute. De asemenea, pentru a deveni obiect distinct de cunoaștere științifică, mai este necesar ca, prin fenomenele studiate respectivul domeniu de cunoaștere să se raporteze la existența umană, și prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]