13,069 matches
-
Saint-Etienne din Sens (1140-1164), Notre-Dame din Noyou (1145-1180), Notre-Dame din Paris (1163-1182) ?i Notre-Dame din Laon (1170-1210) �ntruchipeaz? par?ial acest stil, care poate fi observat ?i �n exterior. �l reg?sim la Paris, �n ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
conjug�nd c?utarea luminii ?i ingeniozitatea constructiv?, �?i g?se?te cea mai des?v�r-?it? expresie �n �nveli?ul cvasi-integral de vitralii de la Sainte-Chapelle din Paris (1243-1248), pe care arhitectul � probabil P. de Montreuil � pentru a evita arcele butante, o �ncinge cu arm?turi metalice ?i o �nt?re?te cu tiran?i transversali ascun?i sub acoperi?uri. �nt?riturile metalice devin indispensabile �n aceast? faz? a goticului, preocupat? f?r? �ncetare de reducerea structurilor concepute ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care, etirate transversal ?i foarte compartimentate, mascheaz? distribu?ia intern?, au adesea numeroase statui �n ni?e (Wells, 1183-1260; Salisbury, 1220-1260). Elevă?ia interioar? cu trei niveluri este dominat? de orizontale; continuitatea ritmic? ?i unitatea spa?ial? s�nt ignorate. Arcele butante aproape lipsesc. Catedralele de la Wells ?i de la Salisbury, unde solu-?iile de tradi?ie arhitectural? englez? absorb formele de origine francez?, s�nt reprezentative pentru Early English (gotic primitiv). Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc o st?p�nire excep?ional? a artei decor?rîi bol?ilor cu nervuri (grinzi ?i arce de unghi) de o extrem? complexitate: sală capitular? de la catedrala din Wells (�nceputul secolului al XIV-lea); turnul lantern? ?i capelă Fecioarei (1321-1349) de la catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas? ?i luxuriant?. Aceste c?ut?ri privind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unic?, conceput de ordinele cer?etorilor (biserică Santa Maria del Pi, Barcelona, secolele al XIV-lea ?i al XV-lea), ?i ridic? monumente precum catedrală din Barcelona (1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m?n?știrii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1440). Că ?i construc?iile militare, foarte numeroasele poduri, ridicate �ncep�nd �nc? din secolul al�XII-lea, dovedesc cuno?țin?ele tehnicienilor care, plec�nd de la tradi?ia antic?, construiesc opere ale c?ror funda?îi ?i deșchideri de arce ating perfec?iunea, unele fiind �nc? �n uz: podul de la Airvault (Deux-S�vres, secolul al XII-lea), cel de la Pont-Saint-Esprit (regiunea Ronului, 1265-1295), de la Ponte Vecchio (Floren?a, 1333). RENA?TEREA �N ITALIA ?I �N EUROPA 1.��n Italia (secolele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sistematic? a arhitectonicii edificiilor Romei antice. Originalitatea să este �ns? ?i stilistic?: p�n? la el, domurile � imit�nd Panteonul lui Hadrian (secolul al II-lea) � erau mai degrab? emisferice; cel din Floren?a are un profil �n form? de arc fr�nt, profil subliniat ?i de tensiunea nervurilor exterioare: astfel, dup? Brunelleschi, el are �o form? mai impun?toare ?i mai aerian?�; f?r? �ndoial?, aceast? solu?ie monumental? str?-luce?te de o frumuse?e pur? ?i totodat? vibrant
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
corp clasic: pe fe?ele laterale, arcade inspirate din apeductele române; �n partea exterioar? a absidei, o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi pliantul, foto 5), �nceput? �n 1472, Alberti reinventeaz? unificarea spa?iului gra?ie unei singure nave, acoperit? cu o bolț? semicilindric? cu chesoane, sus?inut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n care alterneaz? capele cu st�lpi scobi?i care capteaz? cu ingeniozitate o lumin? indirect?. �n vreme ce structura ?i spa?iul interior amintesc de bazilica lui Maxentius (Romă, secolul al IV-lea), fă?ada utilizeaz? solu?ia de la arcul lui Traian, la Anconă (secolul al II-lea). Oră?ul: teorie ?i realitate �n cadrul celei de-a doua genera?îi arhitecturale florentine, �l putem distinge, dup? Alberti, pe A. Averino, zis Filarete (aprox. 1400-1469). Acesta lucreaz? concomitent la Spitalul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nt�i, curtea interioar? p?trat? (cortile), m?rginit? de patru portice cu trei arcade ?i c?tre care dau apartamentele. Apoi, fă?ada de la strad?, lucrat? �n bosaje cu reliefuri �n degrade de la sol c?tre coronament ?i pe arcele golurilor �ngem?nate. Ansamblul, av�nd drept coronament o corni?? cu modilioane, d?, �n partea dinspre oră?, o impresie de for?? ?i de frontalitate semea?? (vezi pliantul, foto 8); elegan?a formelor ?i a decorului, diversitatea ilumin?rilor ?i a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
at�ț prin compozi?ia volumelor � un corp de cl?dîre cu patru pavilioane de col? cu domuri p?trate � c�ț ?i prin �ntrebuin?a-rea de ordine suprapuse ?i prin dispozitivul ternar de la intrare: portal �n form? de arc de triumf ?i dou? pavilioa-ne simetrice �nainte de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Th. Blaikie) ?i casă de distrac?îi Saint-James (1778-1784) de F.-J. B�langer (1744-1818); palatul Bourbon-Cond� (1780) de Th. Brongniart (1739-1813) sau palatul Șlam (1782-1785) de P. Rousseau (1751-1810) a c?rui compozi?ie monumental? pe baz? de arc de triumf ?i ga-lerii cu colonad? dubl? adapteaz? unele proiecte grandioase ale lui Peyre sau ale lui Wailly din urm? cu dou?zeci sau treizeci de ani, precum palatul Cond� (Peyre, 1763). �n ultimii dou?zeci de ani ai Vechiului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nume-roase comenzi private, la Paris ?i �n �mprejurimi: palatul Hallwil (1766), Guimard, Montmorency (1772), Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris, 1781), vizibil din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant? ?i arhi-tectura rural? regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Percier ?i Fontaine. (1816-1834). Acest prim muzeu public de sculptur? este o construc?ie orizontal? pus? �n valoare de un corp de cl?dîre axial �n form? de templu ionic octostil. �n apropiere, se �nal?? Propileele (1846-1860), un fel de arc de triumf � monument foarte la mod? pe vremea aceea � dar �n stil scrupulos doric, pentru a celebra alian?a politic? ?i militar? dintre Grecia ?i Bavaria. Monumentul cel mai semnificativ al �n?elegerii dintre stilul neogrec ?i patriotismul german este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de cerc o scenografie urban? ?i agreabil?, palatul de juști?ie din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec?ie de referin?e clasice imbricate �ntr-o siluet? uluitor de masiv?; c�ț despre gară central? de la Anvers, de L.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
F. Pritchard. Din 1801 p�n? �n 1803, inginerii Cessart ?i Dillon construiesc, la Paris, Pont des Arts; pu?în mai ț�rziu, arhitectul B�langer ?i inginerul Brunet acoper? Hala de gr�ne din Paris cu o cupol? din arce de font? (1805-1813). Apoi, �n 1813, prototipul podurilor suspendate este construit peste Tweed de S. Brown. Coloane ?i grinzi de font? s�nt folosite, �ncep�nd din 1800, la cl?dîrî industriale. Aceste elemente de construc?ie, asociate eventual cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
G?rile de cale ferat?, construite �n num?r mare �nc? din anii 1850, par s? stigmatizeze, �n multe din cazuri, opozi?ia dintre arhitect ?i inginer. �ntr-adev?r, �n partea dinspre pia??, ele evoc? �n acela?i timp un arc de triumf ?i un palat, cu holul salon de ceremonie ?i cu forum modern � desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre calea ferat?, hala, metalic? ?i transarent?, este o oper? de strict? inginerie, celebr�nd �n func
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ele transform? marile cartiere de afaceri de la Frankfurt, Londra (City) sau Paris � La�D�fense, singurul exemplu de urbanism func?io-nalist radical, care are �n afar? de acest ciudat zg�rie-nori, �cubul deschis� al lui O. Von Spreckelsen, adic? Marea Arc? (1983�1989). Mi?carea postmodern? Curentul de opozi?ie radical? la Mi?carea modern? �?i g?se?te originea intelectual? �n lucrarea lui L. Mumford, The City în History (1961) ?i �n dou? publică?îi din 1966: L�Architecture de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decoră?iune. Frontispiciu: Fă?ad? principal? a unui edificiu monumental. Fronton:�Coronament triunghiular al c?rui cadru este format din dou? rampante (oblice) legate la baz? printr-o corni?? orizontal?. Gable (fronton, pinion): Coronament �n form? de triunghi aflat deasupra arcului unui gol, de exemplu, o u??. Galerie:�Spa?iu �n lungime cu func?ie de pasaj. Galeria �nalt? se poate deschide spre exterior sau spre interior. Grind? de plan?eu: Piese orizontale care sus?în un plan?eu. �nvelitoare: Orice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu unmpluturi de c?r?mi-d?, ghips etc. Pilastru: Cu baza ?i cu capitelul s?u, nu este dec�ț un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
goluri laterale rectangulare mai �nguste ?i mai joase. Stereotomie: Proceduri de ț?iere a pietrelor �n vederea integr?rîi lor �ntr�un apareiaj. Timpan: Zid u?or, construit �ntre rampan?i ?i corni?a unui fronton sau �ntre buiandrugul ?i arcul unui gol cin-trat, �n special. Transept:��ntr�o biseric?, corp de cl?dîre transversal fă?? de naos. Travee: Por?iune a unei construc?îi cuprins? �ntre dou? puncte de sprijin (coloane, st�lpi etc.). Travee ritmic?: Ordonare de fă?ad
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Cană. Mâini de olar sau pamfletar întuneca lucrul mântuit 3. Improvizația a lui Roderick Usher, ilustrează, până la un punct, poezia de inspirație, al cărui model suprem rămâne aiodos-ul homeric. Ion Barbu însuși vedea în actul de creație poetica un arc peste timp, o reîntoarcere la "faptul poetic inițial: cunună înflorita și Lira"4, prin care, înțelege o anumita "atitudine rapsodica"5. Însă aiodos-ul antic apare adesea posedat de un furor poeticus și, inspirat de muze, glasul lui este, de aceea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
raise our obsessions to the level of creation" [devenim nemuritori, pentru un timp, si ne ridicăm obsesiile la nivelul creației]53: O neistovit spectacol, calmă participare! Ești mărirea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizata, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești străvăzuta frigiditate a acelor cămări e blând împletita de o alternata mărturisire 54. Momentul de iluminare însoțește actul de plăsmuire a operei, în fapt, participare la Creația continuă caracteristică vieții ("neistovit spectacol") se prelungește în actul lecturii și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de plăsmuire a operei, în fapt, participare la Creația continuă caracteristică vieții ("neistovit spectacol") se prelungește în actul lecturii și se exprimă printr-un "catharsis liric"55 ("calmă participare"), care traduce, astfel, exhilarația Sufletului individual ce își regăsește Unitatea pierdută ("arce protectoare 56 în cer") cu Absolutul. Reîntâlnim, în paragraful de mai sus, o expresie - "calmă participare" - , ce ne trimite cu gândul la formulă foarte apropiată din articolul "Opera de artă că integrare" (1920), punctul liminar al acestui studiu (vezi mai
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]