8,268 matches
-
reacție chimică este transformarea unor substanțe în una sau mai multe substanțe. La baza unei asemenea transformări chimice se află rearanjarea electronilor în cadrul legăturilor atomice, iar aceasta poate fi evidențiata simbolic prin ecuațiile chimice, care au ca subiect atomii. Numărul atomilor din partea stângă și partea dreaptă a ecuașiei este egal într-o transformare chimică; în moment când numărul acestora este inegal, transformarea este numită reacție nucleară sau dezintegrare radioactivă. Tipul de reacții chimice suferite de o substanță pot conduce la schimbări
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
materiei din sistem, precum și masa energiei radiante din sistem. Începând cu Democrit, filozofii greci au contribuit la dezvoltarea unei teorii filozofice care încerca prezentarea concepției lor despre natura Universului, alcătuită din particule foarte mici, indivizibile. În acest fel, conceptul de atom este creat (greacă "atomos", "indivizibil"). Atomul este cea mai mica particulă dintr-o substanță care prin procedee chimice obișnuite nu poate fi divizată în alte particule mai simple, fiind unitatea structurală a chimiei. Este o grupare a materiei care constă
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
radiante din sistem. Începând cu Democrit, filozofii greci au contribuit la dezvoltarea unei teorii filozofice care încerca prezentarea concepției lor despre natura Universului, alcătuită din particule foarte mici, indivizibile. În acest fel, conceptul de atom este creat (greacă "atomos", "indivizibil"). Atomul este cea mai mica particulă dintr-o substanță care prin procedee chimice obișnuite nu poate fi divizată în alte particule mai simple, fiind unitatea structurală a chimiei. Este o grupare a materiei care constă într-un miez dens numit "nucleu
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
un miez dens numit "nucleu atomic", înconjurat de un spațiu numit "nor electronic". Nucleul este alcătuit din particule încărcate pozitiv numite protoni și neutroni (împreună sunt numiți nucleoni), în jurul căruia orbitează particulele încărcate negativ din norul electronic (electronii). Într-un atom neutru, electronii încarcați negativ echilibrează numărul încărcăturii pozitive ale protonilor. Nucleul este dens, masa acestuia fiind de 1836 de ori mai mare decât a electronului, cu toate ca rază atomului este de 10.000 de ori mai mare decât a nucleului sau
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
în jurul căruia orbitează particulele încărcate negativ din norul electronic (electronii). Într-un atom neutru, electronii încarcați negativ echilibrează numărul încărcăturii pozitive ale protonilor. Nucleul este dens, masa acestuia fiind de 1836 de ori mai mare decât a electronului, cu toate ca rază atomului este de 10.000 de ori mai mare decât a nucleului sau. Atomul este de asemenea cea mai mica entitate care poate fi închipuita, care are proprietatea de a reține proprietățile chimice ale elementului, precum electronegativitatea, potențialul de ionizare, stările
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
neutru, electronii încarcați negativ echilibrează numărul încărcăturii pozitive ale protonilor. Nucleul este dens, masa acestuia fiind de 1836 de ori mai mare decât a electronului, cu toate ca rază atomului este de 10.000 de ori mai mare decât a nucleului sau. Atomul este de asemenea cea mai mica entitate care poate fi închipuita, care are proprietatea de a reține proprietățile chimice ale elementului, precum electronegativitatea, potențialul de ionizare, stările de oxidare, numărul de coordonare și tipul de legături (metalice, ionice, covalente). Un
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
proprietatea de a reține proprietățile chimice ale elementului, precum electronegativitatea, potențialul de ionizare, stările de oxidare, numărul de coordonare și tipul de legături (metalice, ionice, covalente). Un "element chimic" reprezintă substanță pură care este constituită dintr-un singur tip de atom, caracterizat de un anumit număr de protoni din interioul nucleului atomic (cunoscut ca si număr atomic, notat cu simbolul "Z"). Masă atomică este indicată drept suma a numărului de protoni și neutroni din interiorul nucleului. Cu toate ca toti nucleii unui atom
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
atom, caracterizat de un anumit număr de protoni din interioul nucleului atomic (cunoscut ca si număr atomic, notat cu simbolul "Z"). Masă atomică este indicată drept suma a numărului de protoni și neutroni din interiorul nucleului. Cu toate ca toti nucleii unui atom aparțin aceluiași element ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu 6 protoni în nucleu sunt atomi ai elementului
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cu simbolul "Z"). Masă atomică este indicată drept suma a numărului de protoni și neutroni din interiorul nucleului. Cu toate ca toti nucleii unui atom aparțin aceluiași element ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu 6 protoni în nucleu sunt atomi ai elementului chimic carbon, dar atomii de carbon pot avea mase atomice 12 și 13. Modelul standard de prezentare al
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
și neutroni din interiorul nucleului. Cu toate ca toti nucleii unui atom aparțin aceluiași element ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu 6 protoni în nucleu sunt atomi ai elementului chimic carbon, dar atomii de carbon pot avea mase atomice 12 și 13. Modelul standard de prezentare al elementelor chimice este tabelul periodic al elementelor, care ordonează aceste elemente în funcție de numărul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
nucleii unui atom aparțin aceluiași element ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu 6 protoni în nucleu sunt atomi ai elementului chimic carbon, dar atomii de carbon pot avea mase atomice 12 și 13. Modelul standard de prezentare al elementelor chimice este tabelul periodic al elementelor, care ordonează aceste elemente în funcție de numărul lor atomic. Tabelul este constituit din grupe
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
ar avea același număr atomic, masa lor atomică nu trebuie să fie neapărat egală; atomii care prezintă diverse mase atomice sunt cunoscuți drept "izotopi". De exemplu, toți atomii cu 6 protoni în nucleu sunt atomi ai elementului chimic carbon, dar atomii de carbon pot avea mase atomice 12 și 13. Modelul standard de prezentare al elementelor chimice este tabelul periodic al elementelor, care ordonează aceste elemente în funcție de numărul lor atomic. Tabelul este constituit din grupe (coloane) și perioade (șiruri). Acest mod
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
este tabelul periodic al elementelor, care ordonează aceste elemente în funcție de numărul lor atomic. Tabelul este constituit din grupe (coloane) și perioade (șiruri). Acest mod de reprezentare tabulara este utilă în stabilirea tendințelor periodice. Un "ion" este un tip de un atom sau moleculă care a cedat sau acceptat unul sau mai mulți electroni. Cationii încarcați pozitiv (de exemplu, cationul de sodiu Na) și anionii încarcați negativi (de exemplu, clorura Cl) pot forma o structură cristalina de sare neutră (de exemplu, clorura
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
moleculă" reprezintă cea mai mica unitate indivizibila a unei substanțe chimice pure, care posedă un set unic de proprietăți chimice, reprezentând potențialul de a suferi un anumit set de reacții chimice cu alte substanțe. De regulă, moleculele sunt reprezentate de atomii legați prin legături covalente, structura lor fiind neutră din punct de vedere electric, iar toate valențele electronilor sunt aranjate cu alti electroni fie în diverse legături, fie singulari. Spre deosebire de ioni, moleculele există ca unități neutre din punct de vedere electric
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice precum alcoolul, zahărul, benzină și diverse produse farmaceutice
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice precum alcoolul, zahărul, benzină și diverse produse farmaceutice. Cu toate acestea, nu toate substanțele sau compușii chimici sunt alcătuiți din molecule discrete și, într-adevăr, majoritatea
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
silicate, precum cuarțul și granitul. Una din principalele caracteristici ale moleculei este geometria să, numită structura moleculară. În timp ce structura moleculară diatomica, triatomica sau tetraatomica poate fi triviala (lineara, piramidal angulara, etc), structura moleculelor poliatomice, constituite din mai mult de 6 atomi poate fi crucială pentru natură să chimică. O substanță chimică reprezintă compoziția materiei care este definită și posedă anumite proprietăți fizico-chimice. În momentul când mai multe substanțe sunt prezente, rezultatul este numit amestec. Exemple de amestecuri sunt aerul și aliajele
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
cristalina, gust, etc). Totodată, sunt considerate a fi proprietăți fizice acele caracteristici care nu implică schimbarea substanțe la nivel chimic. Solubilitatea indică gradul în care o substanță pură se poate dizolva într-un dizolvant, alcătuind o soluție omogena unde repartizarea atomilor, moleculelor și ionilor este uniformă. Pentru lichide parțial miscibile reciproc, care formează o soluție eterogena cu cel puțin 2 faze lichide (lichid multifazic) solubilitatea se denumește miscibilitate. Dizolvantul în modul cel mai frecvent este un lichid, dar sunt și unele
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
și gazos. Multe substanțe prezintă mai multe faze solide. De exemplu, există trei faze solide ale fierului (alfa, gama, si delta), care variază în funcție de temperatură și presiune. O diferență principala printre fazele solide este structura de cristal, sau aranjament, a atomilor. Mai puțin cunoscute sunt stările de agregare precum plasma, condensările Bose-Einstein și condensările fermionice și fazele paramagnetice și feromagnetice ale materialelor magnetice. Proprietățile chimice ale unei substanțe reprezintă acele caracteristici specifice participării în reacțiile chimice. Molul reprezintă unitatea de măsură
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
fazele paramagnetice și feromagnetice ale materialelor magnetice. Proprietățile chimice ale unei substanțe reprezintă acele caracteristici specifice participării în reacțiile chimice. Molul reprezintă unitatea de măsură care determină cantitatea de substanță (numită cantitate chimică). Molul este definit că și numărul de atomi determinat în exact 0.012 kilograme (sau 12 grame) de carbon-12, unde atomii de carbon-12 sunt liberi, în repaus. Numărul de particule per mol este cunoscut ca si constantă lui Avogadro, fiind determinată în mod empiric la valoarea aproximativa de
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
acele caracteristici specifice participării în reacțiile chimice. Molul reprezintă unitatea de măsură care determină cantitatea de substanță (numită cantitate chimică). Molul este definit că și numărul de atomi determinat în exact 0.012 kilograme (sau 12 grame) de carbon-12, unde atomii de carbon-12 sunt liberi, în repaus. Numărul de particule per mol este cunoscut ca si constantă lui Avogadro, fiind determinată în mod empiric la valoarea aproximativa de 6.022 mol. Concentrația molara este cantitatea de substanță per volum a unei
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
mol este cunoscut ca si constantă lui Avogadro, fiind determinată în mod empiric la valoarea aproximativa de 6.022 mol. Concentrația molara este cantitatea de substanță per volum a unei soluții și este raportată în moldm. În funcție de modul în care atomii își formează configurația completă a ultimului strat, interacțiunile dintre ei (legăturile chimice) sunt diferite. Legăturile chimice cunoscute astăzi se clasifică astfel: Conceptul de "legătură chimică" se referă la modul în care atomii se unesc pentru a forma molecule, fiind starea
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
este raportată în moldm. În funcție de modul în care atomii își formează configurația completă a ultimului strat, interacțiunile dintre ei (legăturile chimice) sunt diferite. Legăturile chimice cunoscute astăzi se clasifică astfel: Conceptul de "legătură chimică" se referă la modul în care atomii se unesc pentru a forma molecule, fiind starea de echilibru între particulele încărcate pozitiv din nucleu și particulele negative care oscilează printre acestea. Fiind mai mult decât niște simple stări de atracție și respingere, energiile și modul de distribuire caracterizează
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
între particulele încărcate pozitiv din nucleu și particulele negative care oscilează printre acestea. Fiind mai mult decât niște simple stări de atracție și respingere, energiile și modul de distribuire caracterizează disponibilitatea unui electron de a se uni cu un alt atom. Legăturile chimice pot fi covalente, ionice, de hidrogen sau de forță Van der Waals. Fiecare legătură are un anumit potențial atribuit, care crează interacțiunea chimică ce unește atomii în molecule sau cristale. În cazul multor compuși, teoria legăturii valente, modelul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
distribuire caracterizează disponibilitatea unui electron de a se uni cu un alt atom. Legăturile chimice pot fi covalente, ionice, de hidrogen sau de forță Van der Waals. Fiecare legătură are un anumit potențial atribuit, care crează interacțiunea chimică ce unește atomii în molecule sau cristale. În cazul multor compuși, teoria legăturii valente, modelul Perechilor de Electroni din Stratul de Valentă (în engleză "Vălence Shell Electron Pair Repulsion model" - "VSEPR") și conceptul de număr de oxidare sunt folosite pentru explicarea structurii și
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]