8,003 matches
-
din toamnă comparativ cu lucrarea numai în primăvară, aduce sporuri de recoltă care merită toată atenția atât la năut cât și la celelalte leguminoase pentru boabe care se pretează la semănat primăvara devreme; sporurile la năut fiind de 400-700 kg boabe la ha (tabelul 15). Primăvara, pe solurile de tipul cernoziomurilor, dacă arătura a fost nivelată din toamnă, se face o lucrare cu grapa cu discuri sau cu colți reglabili, în funcție de gradul de îmburuienare. Dacă solul este mai greu, se efectuează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
brăzdat (ABEBE M., DUFFERA M., 1994). O arătură cât mai nivelată și mai bine mărunțită și un pat germinativ bine pregătit constituie pentru năut garanția unui răsărit rapid și uniform, o creștere bună a plantelor și o producție ridicată de boabe. II.2.4. SĂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL II. 2.4.1.SĂMÂNȚA Sămânța este unul din factorii principali de producție la năut, de calitatea căreia depinde obținerea unor producții mari de recoltă. Sămânța destinată semănatului trebuie să aibă o puritate biologică
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I s-a obținut producția cea mai mare la desimea de 50 b.g./m2 și în epoca II, la desimea de 35 b.g./m 2 . MIROȚNICENKA I. (1953) a arătat că mărind densitatea seminței de la 50 la 90 boabe germinabile pe metru pătrat, producția cea mai mare s-a obținut la varianta cu 50 b.g./m2. Cantitatea de sămânță recomandată este de 80-120 kg/ha, cantitate care este influențată șii de MMB, puritatea și germinația seminței utilizată la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
începutul epocii de semănat (AGATHOKLI IFULI, 1954; BONCIARELLI F., 1987; MUNTEAN L., 1995; AXINTE M., și colab., 1999, 2002; UNGUREANU O., 2001). Incorporarea semințelor la adâncimea optimă este una din condițiile principale de care depinde obținerea unui semănat bine încheiat. Boabele îngropate superficial nu germinează din lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nu trebuie să se piardă din vedere că năutul are nevoie pentru 35 germinație să găsească un strat de sol bine umezit și că puterea de străbatere a colțului este relativ mică, ceea ce ne impune să nu exagerăm adâncimea, chiar dacă boabele sunt mai mari (PADUȚI K., 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Semănatul în teren cât mai bine pregătit, nivelat încă din toamnă, crează condiții pentru respectarea unei adâncimi optime de îngropare a semințelor. Semănatul se poate face cu semănătorile universale pentru cereale
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 50% din intervalul umidității active pe adâncimea solului de 50-80 cm. Cerințele maxime față de apă încep în faza apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două udări, una la înflorire și una la formarea păstăilor, crește lungimea păstăilor, producția de boabe și conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii și dezvoltării plantelor când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
apariției primelor flori și se mențin la un nivel ridicat în toată perioada de înflorire, formare a păstăilor și umplere a boabelor. Prin aplicarea a două udări, una la înflorire și una la formarea păstăilor, crește lungimea păstăilor, producția de boabe și conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii și dezvoltării plantelor când se aplică udări la înflorire și formarea semințelor, iar cultura a fost fertilizată cu îngrășăminte pe bază de azot
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
este cea rezultată din cântărirea recoltei la depozitare. Informările din cursul vegetației culturilor, în raport de momentul în care se efectuează, se pot împărți în două categorii: a - estimări sau prognoze; b - evaluări. Estimarea și evaluarea producției la năutul pentru boabe se fac folosind același principiu statistic. II.2.6.1. ESTIMAREA PRODUCȚIEI LA NĂUT Aprecierea stării de vegetație a plantelor și a producției se face după răsărire, în faza de înflorire și de formare a păstăilor, când se poate urmări
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de plante la metru pătrat, starea fitosanitară etc. (PAPACOSTEA C.,1969; MOSCALU T., 1969). Estimarea stării de vegetație se face prin calificativele: foarte bună, bună, mediocră și slabă. Având în vedere că se cultivă un singur soi de năut pentru boabe la noi în țară, se poate stabili o scară orientativă pentru estimarea anticipată a producției în kg/ha. II.2.6.2. EVALUAREA PRODUCȚIEI LA NĂUT Evaluarea producției, mai ales în fermele cu concentrări mari de suprafețe, reprezintă o acțiune
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Obligatoriu, trebuie luate 5 probe pe parcele în suprafață de până la 50 ha și 10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru pătrat și apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează prin aducerea umidității la 14% (MOSCALU T., 1969). Pe plan mondial se practică și o altă metodă de evaluare a producției la 41
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
numără păstăile de pe plantele unei probe care reprezintă 30 cm de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de pe un rând. în medie se fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fac un număr de 5-10 astfel de probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
probe la un hectar; se determină numărul mediu de păstăi la m2; se determină numărul mediu de boabe la o păstaie; se determină grutatea a 1.000 boabe (MMB); se stabilește numărul de boabe la hectar. Producția la hectar = ( nr.boabe la ha x MMB) / 1.000 Producției medii evaluate la hectar i se aplică corecția de umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se țină cont
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de uniformitate a culturii, de fixarea cu multă obiectivitate a locului de unde se ia proba pe diagonala parcelei și de efectuarea cu conștiinciozitate a tuturor operațiilor. II.2.7. RECOLTAREA Recoltarea constituie una dintre lucrările importante ale culturii leguminoaselor pentru boabe în general și ale culturii năutului în special. Stabilirea epocii de recoltare la năut nu este dificil de realizat pentru că plantele au o coacere relativ uniformă, păstăile nu crapă și nu există pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
culturii leguminoaselor pentru boabe în general și ale culturii năutului în special. Stabilirea epocii de recoltare la năut nu este dificil de realizat pentru că plantele au o coacere relativ uniformă, păstăile nu crapă și nu există pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și uscat scurtează perioada de maturizare, nivelând diferențele dintre păstăi, apropiindu-le ca grad de maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a procentului ridicat de umiditate al boabelor. Recoltarea întârziată sau prelungită
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pericol de scuturare a boabelor. Timpul călduros și uscat scurtează perioada de maturizare, nivelând diferențele dintre păstăi, apropiindu-le ca grad de maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a procentului ridicat de umiditate al boabelor. Recoltarea întârziată sau prelungită, la rândul ei, duce în general la pierderi de producție prin scuturarea fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU GH., 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
maturare. Recoltarea prea timpurie poate duce la deprecierea calității producției ca urmare a procentului ridicat de umiditate al boabelor. Recoltarea întârziată sau prelungită, la rândul ei, duce în general la pierderi de producție prin scuturarea fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Cel mai potrivit moment de recoltare a năutului este când majoritatea păstăilor s-au îngălbenit, iar boabele au devenit tari, căpătând culoarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fructelor. Recoltarea întârziată face ca boabele să se întărească prea mult și din această cauză fierb mai greu (AGATHOKLI IFULI, 1954; BĂLTEANU GH., 1998). Cel mai potrivit moment de recoltare a năutului este când majoritatea păstăilor s-au îngălbenit, iar boabele au devenit tari, căpătând culoarea specifică soiului (ZAMFIRESCU N., 1965; AXINTE M., și colab., 1999, 2002). Recoltarea năutului se poate efectua fie în două faze, fie direct din lan, cu combina. Recoltarea mecanizată este ușurată de însușirile ce caracterizează năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., 1999, 2002). Recoltarea năutului se poate efectua fie în două faze, fie direct din lan, cu combina. Recoltarea mecanizată este ușurată de însușirile ce caracterizează năutul și de poziția erectă a tulpinii, dificultățile cunoscute la celelalte leguminoase pentru boabe, fiind mici. Pentru ca recoltarea mecanizată să se efectuieze fără pierderi de recoltă este indicat să folosim în cultuă soiuri cu inserția păstăilor ceva mai înaltă. Recoltarea mecanizată direct din lan, este lucrarea cel mai des utilizată, iar pe terenurile îmburuienate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează fără riscuri, boabele se lopătează de mai multe ori pe zi sau se usucă în instalații speciale. II.2.8. PRODUCȚIA Din punct de vedere biologic producția care se realizează pe unitatea de suprafață
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea umidității boabelor sub 13%, la care se păstrează fără riscuri, boabele se lopătează de mai multe ori pe zi sau se usucă în instalații speciale. II.2.8. PRODUCȚIA Din punct de vedere biologic producția care se realizează pe unitatea de suprafață este condiționată de numărul de plante la unitatea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai rele. Raportul dintre acești doi factori și anume, dezvoltarea sistemului radicular și al masei foliare, influențează capacitatea de fructificare și ca atare elementele directe ale productivității pe plantă. Dintre aceste elemente prezentăm: numărul de păstăi pe plantă, numărul de boabe pe păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
factori și anume, dezvoltarea sistemului radicular și al masei foliare, influențează capacitatea de fructificare și ca atare elementele directe ale productivității pe plantă. Dintre aceste elemente prezentăm: numărul de păstăi pe plantă, numărul de boabe pe păstaie, numărul mediu de boabe pe plantă, procentul de păstăi sterile pe plantă, procentul de boabe sterile ăn păstaie și pe plantă, greutatea medie a boabelor pe plantă și MMB. Scăderea producției se realizează în condiții nefavorabile de mediu (secetă, arșiță, exces de umiditate) când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]