6,874 matches
-
vot să votăm (Al. Ion, Viața românească, supliment 1950).1 Pentru puterea Sovietelor (Petru Dumitriu, Flacăra, nr. 49, 9 dec), etc.etc. Vocabularul anului continuă să se dezvolte pe axa sa războinică, conturând imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă pozitivă, adresând „păzitorilor” urarea de a „se înmulți viața lor întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îndeplini poruncile noastre să fie binecuvântați și arătați de către Dumnezeu Tatăl și de către Domnul Isus Hristos al căror Har și Milă să se înmulțească peste casele lor și peste toate averile lor și întreprinderile lor. Dăruiască-le lor Dumnezeu, binecuvântări de bunătate, ale lor venituri și cheltuieli să-i umple pe ei de Roua Cerului, de rodnicia pământului, și Îngerul Domnului să meargă înaintea lor, călăuzindu-i și păzindu-i în toate zilele lor, înmulțindu-se viața lor întru bunătăți, aibă asupra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
binecuvântări de bunătate, ale lor venituri și cheltuieli să-i umple pe ei de Roua Cerului, de rodnicia pământului, și Îngerul Domnului să meargă înaintea lor, călăuzindu-i și păzindu-i în toate zilele lor, înmulțindu-se viața lor întru bunătăți, aibă asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților. Așa ne rostim cu darul cari cu mila Lui și cu stăpânirea Prea Sfântului Duh, Dat la anul 1741, Marii Voievozi ai Moldovei”.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să faci un ocol pe aici, totuși, și să luminezi cu prezența ta un oraș care trăia doar din speranța ajutorului tău. Se cuvine ca unui bun prinț să-i placă să-și vadă supușii fericiți, dar și mai multă bunătate este în a-i vizita cînd sînt disperați." Panégyriques latins, VIII, 6-7. (trad.E.Galletier, Paris, Belles Lettres, 1952, p. 94-95) Acest discurs oficial de laude a fost rostit la Trèves în 312 în fața împăratului Constantin. Autorul anonim îi mulțumește
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Montmorency, mareșalul de Foix [...], și multe alte personaje importante, că ar fi prea mult să le scriu pe toate. Pe scurt, toată floarea și toți cavalerii Franței fură luați prizonieri sau omorîți, ceea ce înseamnă, dacă Dumnezeu prin grația sa, prin bunătate și milă nu îndreaptă lucrurile, pierderea și distrugerea totală a regatului [...]. După atîtea vești dureroase primite și pentru că parizienii erau foarte înspăimîntați de asemenea calamități, s-a ordonat să fie păzite cele patru porți principale ale Parisului, să le astupe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să scuipați foc? Ă Tii, ce mai clăbuci scoate! striga Flask, țopăind ea un apucat. Ce cocoașă grozavă! Cît un bou, zău așa! Hai, băieți, trageți vîrtos - vă făgăduiesc o cină strașnică, știți voi, cu gogoși, cu clătite, cu toate bunătățile, numai dați-i zor, e o balenă care dă o sută de barili, n-o pierdeți! N-o pierdeți, băieți, n-o lăsați să vă scape! Ia uitați-vă la neamțul ăla! Trageți, băieți, pentru pudingul vostru! Ce fleșcăiți mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și nu mai sări altădată! Prin aceste cuvinte, Stubb voia poate să facă aluzie la faptul că, oricît și-ar iubi omul semenii, el este un animal înclinat spre cîștiguri materiale, iar asta care îi ține prea adesea în frîu bunătatea înăscută. Dar sîntem cu toții în mîinile zeilor - iar Pip sări peste bord încă o dată, în împrejurări foarte asemănătoare cu cele din trecut, deși acum nu mai tîrî după el saula; ca urmare, cînd balena o luă la goană, Pip rămase
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-a pururi spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că omul trebuie să-și reducă pretențiile la fericire sau măcar să-și schimbe ideea pe care și-o face despre ea, renunțînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne-o ridicăm, întîlnim razele strălucitoare ale soarelui, care ne umple de bucurie. Totuși, astrul zilei nu stă pe loc, în zadar am aștepta să căpătăm de la el mîngîiere la miezul nopții! Moneda asta îmi vorbește cu înțelepciune și cu bunătate, dar mă umple de mîhnire totuși. O să plec de lîngă ea, căci mă tem să nu mă tulbure prea tare cu adevărul ei.“ „Iacătă-l pe Marele Mogul, își spunea Stubb, stînd lîngă cazane. Iar a cercetat banul! Acum se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai dau drumul de-aci înainte! Ă Băiete, băiete, nici eu n-o să-i dau drumul, cîte vreme n-o să te trag spre un iad mai îngrozitor decît cel de-aici. Hai, vino în cabină. O, vei, care credeți în bunătatea zeilor și în răutatea oamenilor, iată cum zeii atoateștiutori nici nu se sinchisesc de suferința omului și cum omul, chiar cînd n-are minte și nu știe ce face, e încă bogat în simțăminte alese, de iubire și de recunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele ei material și moral". A. Russo se exprimă printr-o figură, care aduce cu comparația ce o făceam odinioară: "Critica, zice el, e dreptul obștesc de a adeveri bunătatea marfei". Este nevoie de a întemeia critica și de a cumpăni de acum înainte bunătățile scrierilor și tăria sistemelor." Critica e o faptă românească de nevoie", zice aiurea același scriitor, deși știe bine că "poate va vătăma iubirea de sine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moral". A. Russo se exprimă printr-o figură, care aduce cu comparația ce o făceam odinioară: "Critica, zice el, e dreptul obștesc de a adeveri bunătatea marfei". Este nevoie de a întemeia critica și de a cumpăni de acum înainte bunătățile scrierilor și tăria sistemelor." Critica e o faptă românească de nevoie", zice aiurea același scriitor, deși știe bine că "poate va vătăma iubirea de sine" a unora, căci românii nu înțeleg două lucruri mai cu seamă: "porneala limbii și noima
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caragialian, schița dlui Brătescu stoarce lacrimi cititorilor. Tot așa Un om etc. Dar dl Brătescu are alt temperament, și deci altă viziune. Dar chiar și Caragiale are o bucată, o singură bucată, în care se vede măcar o licărire de bunătate în sufletul Miticilor. E Inspecțiune. În această schiță apar câțiva Ionești și Mitici, plini de milă pentru soarta unui casier, care dispare de frica unei inspecții ce trebuia să aibă loc a doua zi. Dar s-ar putea zice: "Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pavel (Romani 15, 16), cel ce primește și dă prin lucrare și altora lumina lui Hristos, sădind ca pe o sămânță dumnezeiască cuvântul în țarinele sufletești ale ascultătorilor. Cuvântul vostru să fie așa ca prin har (Coloseni 4, 6), cu bunătate dumnezeiască, spre a da har celor ce ascultă cu credință. Numind apoi pe învățători plugari, iar pe cei învățați de ei, ogor, îi arată foarte înțelepțește pe cei dintâi ca arători și semănători ai cuvântului dumnezeiesc, iar pe ceilalți ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca arători și semănători ai cuvântului dumnezeiesc, iar pe ceilalți ca pământ îngrășat, semănat cu virtuți și aducător de roadă multă și bogată. Căci slujba sfântă (ierurghisirea) cu adevărat nu este numai lucrarea celor dumnezeiești, ci și împărtășirea și dăruirea bunătăților către alții. Cuvântul care pornește prin rostire la învățătură este felurit și se alcătuiește în felurite chipuri, din patru feluri: cuvântul de învățătură, cel din citire, altul din faptă și altul din har. Apoi, precum apa este una prin fire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
citească cartea episcopului Niceta pe care a scris-o despre credință; și plin de strălucirea învățăturii creștine, va fi condus, printr-o scurtime avantajoasă, la contemplarea dumnezeiască. Această (carte) se asociază cu opera Sfântului Ambrozie adresată împăratului Grațian. O, neprețuită bunătate și putere a Creatorului, cerurile s-au deschis, Sfânta Treime, fiind arătată, a strălucit în inimile credincioșilor și păgânătatea care deținuse o cinste străină, înlăturată de Domnul cel adevărat, s-a risipit!. Suflet de misionar și de apostol, Sfântul Niceta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ne-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Său cel Sfânt” (I Corinteni 2,10). Prin urmare, spune Sfântul Niceta: „Revelația este una singură, a Treimii lui Dumnezeu”. Marele ierarh de Remesiana vorbește și despre alte însușiri ale Sfintei Treimi precum: omniprezența, bunătatea, purtarea de grijă, răsplătirea faptelor, precum și despre relațiile intertrinitare: Tatăl este nenăscut, Fiul S-a născut din veci din Tatăl, iar Sfântul Duh purcede din veci din Tatăl, fără a omite să adauge că cele trei Persoane divine sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
persoane ale Sfintei Treimi, nu numai în Taina Sfântului Botez, ci în „toate celelalte chipuri”, după cum atestă tradiția dumnezeiască. Marele ierarh vorbește în special de trei însușiri ale Duhului Sfânt care au un rol deosebit în viața creștinilor și anume: bunătatea, vrednicia și însușirea de Paraclet (Mângâietor). După Niceta, cinstirea Sfântului Duh depășește granițele „oikumeniei creștine”, întrucât atâția cad cu fața la pământ, închinându-se Sfântului Duh și mărturisind bogăția duhovnicească a harului (I Corinteni 14, 24). Învățătura Sfântului Niceta despre Sfântul Duh
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de discuții ecumeniste contemporane. Pnevmatologia sa bogată ne oferă multiple elemente necesare dialogului ecumenic contemporan. Duhul Sfânt este nu numai izvorul sfințeniei și lumina sufletelor, ci și împărțitorul darurilor. Pretutindeni, în lume, el mângâie pe creștini și îi îndeamnă la bunătate, rugăciune, slujire, dreptate, unitate și bună înțelegere cu toți semenii lor. Sfântul Niceta acordă o mare importanță Bisericii, în care se desfășoară, în modul cel mai evident, lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, în lucrarea și mărturisirea credinței, Biserica urmează imediat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să participe la privegheri, iar celor infirmi le spune să nu-i invidieze pe cei ce pot să privegheze, ci să-i felicite și, rămânănd acasă, să intre în comuniune cu aceștia prin rugăciune, ca să se bucure împreună de bunătatea dumnezeiască; întrucât, pe unii îi încununează fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și caznă: Începutul mântuirii noastre și al priceperii este, după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
păcatelor se înfăptuiește prin harul botezului, prin martiriu, pocăință, prin simțământul dragostei care dărâmă munții păcatelor, căci ,,dragostea acoperă multe păcate“, prin milostenie, vărsarea de lacrimi, chinul inimii și al trupului, prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la credință și mântuire, prin predica și sfaturile noastre (cap. 7-8). Apoi se subliniază ideea că nimeni nu trebuie să se amăgească că a dobândit iertarea dacă în prealabil nu a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mădular al lui Hristos și care primește arvuna (arras) unirii cu Trupul lui Hristos. În scrierile sale, Sfântul Ioan Cassian face o radiografie a vieții monahale pentru a răspunde căutărilor monahilor din Galia. Dumnezeu a creat lumea din libertatea și bunătatea Sa cu scopul de a-i oferi omului mediul necesar pentru ca acesta din urmă să-și poată înfăptui vocația în limitele creatorului. Iconomia divină, după părintele Dumitru Stăniloae, constă în îndumnezeirea întregii creații. Sfântul Cassian subliniază în scrierile sale, citându
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Cassian”. Sfântul Ioan Cassian începe Convorbirea duhovnicească XIII cu afirmația că planul lui Dumnezeu cu privire la om, după care l-a făcut pe om nu ca să piară ci ca să trăiască în veci, rămâne neschimbat și pentru asta, când bunătatea lui Dumnezeu întrezărește în noi o scânteie cât de mică de bunătate, El Însuși o îngrijește și o întărește prin insuflarea Sa. Multe texte biblice citate de Sfântul Cassian întăresc convingerea sa că Dumnezeu voiește cu orice preț să mântuiască
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]