7,041 matches
-
în timp record, în preferințele publicului autohton. Începând în forță cu concerte în licee, în mediile studențești și la festivaluri de profil, programul trupei a ajuns să includă numeroase concerte și turnee naționale, precum și o prezență constantă pe scena de la Cenaclul Flacăra. Piese că “Timidul”, ”Cămașă păcii”, ”Față Morgana”, ”Avertisment” sau “Furtuni, furtuni” ajung în top-urile autohtone, cea din urmă devenind chiar un “hit” al Cenaclului. Au loc aproximativ 30 de concerte cu Cenaclul Flacăra. În acea perioadă se întâmplă
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
să includă numeroase concerte și turnee naționale, precum și o prezență constantă pe scena de la Cenaclul Flacăra. Piese că “Timidul”, ”Cămașă păcii”, ”Față Morgana”, ”Avertisment” sau “Furtuni, furtuni” ajung în top-urile autohtone, cea din urmă devenind chiar un “hit” al Cenaclului. Au loc aproximativ 30 de concerte cu Cenaclul Flacăra. În acea perioadă se întâmplă schimbări de componentă: mai mulți clăpari, cei mai importanți fiind Sorin Raicovescu și Adrian Fundescu, chitariștii Octavian Cimpoca și Criști Sandu, dar și toboșari, printre care
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
o prezență constantă pe scena de la Cenaclul Flacăra. Piese că “Timidul”, ”Cămașă păcii”, ”Față Morgana”, ”Avertisment” sau “Furtuni, furtuni” ajung în top-urile autohtone, cea din urmă devenind chiar un “hit” al Cenaclului. Au loc aproximativ 30 de concerte cu Cenaclul Flacăra. În acea perioadă se întâmplă schimbări de componentă: mai mulți clăpari, cei mai importanți fiind Sorin Raicovescu și Adrian Fundescu, chitariștii Octavian Cimpoca și Criști Sandu, dar și toboșari, printre care: Narcis Dumitrache, Radu Marinescu, Nicky Dinescu și soliști
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Prahova,în calitate de instructor metodist cu probleme de muzică. 1974-ales secretar al Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu. 1976 -iulie,Turneu,artistic
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
constatat frecvență unor lucrări , scrise la cererea unor colective de artiști- o colaborare rodnica , ce face să crească amploarea și calitatea Festivalului.Amintim cântecele...” Să împlinim al țării program cutezător” de Leonida Brezeanu ,pe versurile luiNicolae Dumitrescu...etc...” CONSTANTIN RĂZVAN-„Cenaclu de creație muzicală” - în Revistă „ ApărareaPatriei”, ,17 noiembrie ,1976, București. „ ...În încheiere, Corul și Fanfara Casei Armatei din Ploiești , dirijor maior Constantin Iuga-, a prezentat într-o manieră specific ostășeasca,cateva lucrări...” Să împlinim al țării program cutezător.” muzică: Leonida
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Divertimento” de Leonida Brezeanu,(pa) și”Suita în stil clasic,pentru orchestră de coarde,de Florin Comișel (p.a) AL.I. BĂDULESCU și NICOLAE DUMITRESCU-în Rev. Îndrumătorul Cultural,nr.12 din 1978, menționează că..” Înființarea în anul 1976 a primului Cenaclu Muzical al compozitorilor prahoveni „Paul Constantinescu”...consfințea prezența unor talente reale în domeniul componistic,din rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
la revista studențească de cultură Echinox, fondată de Ion Pop, Marian Papahagi, Eugen Uricaru și Ion Vartic. În 1979 organizează la Cluj-Napoca prima vizită de întîlnire a filosofului Constantin Noica cu membrii echinoxiști. Între 1977 și 1984 este membru al cenaclului literar Gábor Gaál din Cluj-Napoca. În 1979 este numit profesor la Școala Generală din Huedin. Din 1979 pînă în 1984 este redactor responsabil al paginilor în limba maghiară la revista studențească de cultură "Napoca-Universitară" din Cluj-Napoca. În 1984 devine masterand
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
1990 devine secretar de redacție la revista culturală Jelenlét din Cluj-Napoca și redactor la filiala clujeană a editurii Kriterion din București. Din 1991 pînă în 1994 este profesor de limba franceză la Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății de Litere din Cluj-Napoca. Între 1991 și 1996 este redactor responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
de Arhitectură" din București. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "" Și-am să-mi fac o doină"(versuri Adrian Gavrila) ", rămânând în componența acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuși Iubirea", participând la peste
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "" Și-am să-mi fac o doină"(versuri Adrian Gavrila) ", rămânând în componența acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați. După interdicția din 1985 a "Cenaclului Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați. După interdicția din 1985 a "Cenaclului Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București. Din anul 1996 până în 2009 a mai susținut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
om care se consuma pentru orice, care nu iubea compromisul. La el acasă, oricine avea dreptul sa scrie sau sa deseneze pe pereți. Cineva, întărâtat de ateismul oficial, scrisese: Nu credeți în minuni, trăiți-le!" . Dar era un animator de cenacluri și manifestări culturale și un excelent recitator din Eminescu. Organiza audiții din Beatles în curte la Echinox, sau în căminele studențești". Mai avea un obicei, pe când locuia pe str. Moților și pleca de acasă își lăsa cheia de la intrare într-
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
din s. Carantin ( azi Dzerjinskoe), r-nul Dubăsari, unde s-a tratat de o afecțiune pulmonară. Între anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina „Electrotocipribor” (actualmente „Introscop”) din Chișinău. În această perioadă publică versuri în ziarul „Tinerimea Moldovei” și frecventează cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului- poetul Liviu Damian). A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
de pe lângă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului- poetul Liviu Damian). A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”, având, în legătură cu această activitate, câteva „altercații ideologice” cu secția nr.1- KGB. Între anii 1977-1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
secția nr.1- KGB. Între anii 1977-1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
anii 1977-1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
la spectacole gen "„ Cântarea Romaniei ”" până la terminarea liceului. În 1978-1980 participă la toate activitățiile muzicale organizate de UM 01041 fiind militar în termen, obținând diferite premii. După satisfacerea stagiului militar(1980) susține mini-concerte prezentându-și compozițile la chitară clasică în Cenaclul Excelsior al Casei de Cultură Făgăraș. În 1983 primește diploma de participare la primul "Festival de chitară clasică de la Sinaia" , România . În 1984 înființează grupul vocal instrumental "Trafic " și susține numeroase concerte. Au loc primele înregistrări ale formației la Radiodifuziunea
Dorin Achim () [Corola-website/Science/314015_a_315344]
-
30 octombrie 1959, Constanța) este un interpret român de muzică folk care s-a remarcat în lumea muzicii românești în 1977, anul în care a înființat, alături de Eugen Baboi, grupul "Poesis". În perioada 1982-1985 activitatea sa s-a învârtit în jurul „Cenaclului Flacăra”, iar în 1994, după o perioadă de 8 ani petrecută în Germania, a revenit în România și a reluat activitatea grupului "Poesis", lansând în 1996 albumul "Cântec Șoptit". A urmat o colaborare cu formația Holograf la spectacole și albume
Marius Bațu () [Corola-website/Science/314046_a_315375]
-
2004 - Brevetoteca, ca un element de noutate într-o bibliotecă publică din România. Din 2003 și până în prezent, centrul de greutate al manifestărilor ocazionale sau anuale din județul Maramureș (lansări de carte, vernisaje, conferințe, dezbateri, sesiuni de comunicări, ședințe de cenaclu literar etc.) se mută la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. Fondul de carte devine tot mai consistent, iar numărul cititorilor (elevi, studenți, cercetători sau specialiști din diferite domenii) crește de la an la an, pentru mulți dintre ei biblioteca devenind cu adevărat
Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare () [Corola-website/Science/314132_a_315461]
-
la 9 septembrie 1951, la București. Este licențiat al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1977. Doctor în Filosofie din anul 2002, cu teza: "Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului românesc". A fost membru al cenaclului Universitas condus de Mircea Martin. În 1990, începe publicarea revistei "Noul Criterion" care va apare în câteva numere. În 1991, se stabilește în Atlanta, S.U.A, unde, în iunie 1997, fondează "Origini Romanian Roots", "A Review of Literature, Ideas
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
prin concurs, în 1981 (Editura Junimea). Colaborează la „Opinia studențească”, „Cronica (revistă de cultură)|Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Cronica”, „Convorbiri literare”, „Revista muzeelor”, „Almanahul Convorbirilor literare”, „Almanahul Ateneu”, ziare și reviste din Iași, București, Chișinău, Focșani, Vaslui, Bacău, Bârlad, Cluj, Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Suceava, Mureș ș.a. Frecventează cenaclurile: „N.Labiș” de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la Bojdeuca din Țicău, din anul 1991.
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Iași (1967-1972); „Ion Creangă” de la Cenaclul de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la Bojdeuca din Țicău, din anul 1991.
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
2002-2005) și de Octavian Lazăr Cosma (2005-2006, 2006-2010). Din aprilie 2010 președinte a redevenit Adrian Iorgulescu. Uniunea a activat permanent pe linia afirmării muzicii autohtone și pe cea a susținerii creatorilor români. Uniunea se preocupă de organizarea unor concerte și cenacluri, a unor concursuri în diverse genuri muzicale, decernarea premiilor anuale ale breslei, achizițiile pieselor de calitate, bursele și călătoriile de studiu destinate în special tinerilor talentați, tipărirea lucrărilor remarcabile, oferirea de premii pentru interpretarea muzicii românești la diverse concursuri ș.
Editura Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România () [Corola-website/Science/314275_a_315604]