8,191 matches
-
km. Primul lot, Orăștie-Sebeș, a fost atribuit firmei Strabag, iar cel de-al doilea lot, Sebeș-Cunța, a fost atribuit asocierii Straco Grup - Studio Corona Civil Engineering. În decembrie 2013 s-au încheiat lucrările pe porțiunea dintre Cunța și Orăștie, cuprinzând centura orașului Sebeș, un nod rutier major ce nu putea fi ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
au încheiat lucrările pe porțiunea dintre Cunța și Orăștie, cuprinzând centura orașului Sebeș, un nod rutier major ce nu putea fi ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște și Cunța, care a întârziat din cauza alunecărilor de teren în zona unde s-a realizat un viaduct. Soluția a eșuat și, în toamna lui 2014, deși
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
segmentul a fost dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu care s-a conectat. O scurtă ramificație a autostrăzii A1 există lângă Arad, unde aceasta se leagă spre nord de DN7, traversând o cale ferată și completând sfertul de centură a orașului deservit de autostrada A1. Acel scurt segment este etichetat ca autostrada A11. Sunt proiecte de extindere a autostrăzii de la Pitești la Budapesta în Ungaria, via Curtea de Argeș, Sibiu, Deva, Timișoara, Arad și Nădlac (la granița româno-ungară), pe traseul Coridorului
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
Vest, iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București-Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș a fost reziliat. Autostrada București-Brașov este primul din cele două sectoare ale autostrăzii. Acesta are o lungime planificată de
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
străbate este una dintre cele mai solicitate de pe întreaga secțiune de drumuri naționale, având și o deosebită importanță economică și turistică. În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației autovehiculelor porțiunea în lungime de cuprinsă între șoseaua de centură a Bucureștiului și cea a Ploieștiului. Autostrada este împărțită în patru tronsoane: Primul tronson al autostrăzii București-Brașov este o autostradă de degajare cu o lungime de și sase benzi de circulație. Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București-Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 183.6 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
era aproape de finalizare; ulterior, ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a anunțat o nouă amânare, de data aceasta până la 30 iunie. Nici această dată nu a fost însă respectată, reprezentanții ministerului invocând probleme de siguranța traficului; prima porțiune din această autostradă (de la centura Bucureștiului până la cea a Ploieștiului) a fost deschisă abia la 19 iulie. Porțiunea Brașov-Cluj-Borș, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, urmează să aibă o lungime de și patru benzi de circulație. Ea va porni din centrul României, de la Brașov
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
și urma a fi atribuit prin concesiune în 2012, dar toate tentativele din acel an și din următoarele trei au eșuat. La începutul lui 2016, autoritățile încercau să demareze proiecte pentru capetele acestui tronson, precum și pentru realizarea unor șosele de centură pentru orașele Bușteni și Comarnic. Din rațiuni constructive, proiectul a fost împărțit în opt segmente, după cum urmează: Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele și pasajele autostrăzii, reprezintă o premieră pentru România. Acestea au o lungime de și o greutate
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
fost necesare 192 de grinzi de tip U. La 1 decembrie 2009 s-au inaugurat primii 42 de kilometri de autostradă, ce leagă Turda de Gilău (situat pe DN1/E60, la ieșirea Cluj Vest), această porțiune având și rolul de centură ocolitoare a municipiului Cluj. La sfârșitul anului 2009 datoriile înregistrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) față de constructorul american s-au ridicat la 903 milioane lei. Până la finele lunii aprilie, ministerul de resort a plătit Bechtel 607
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Moara Nouă. Comuna se află în vecinătatea sud-estică a municipiului Ploiești, pe malul drept (de vest) al Teleajenului. Prin satul Moara Nouă trece șoseaua națională DN1A, drum-variantă de legătură între București, Ploiești și Brașov, în zona în care ea constituie centura de est a Ploieștiului. Lângă Moara Nouă, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ139, care leagă comuna spre nord-vest de Ploiești și spre sud de Râfov. Ea este traversată și de calea ferată Ploiești-Buzău, dar aceasta nu are nicio
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
în zona de câmpie din sud-vestul județului Prahova, pe malul stâng al râului Prahova și ocupă o suprafată totală de 45,42 km², din care 3378 ha reprezintă suprafață agricolă. Este străbătută de șoseaua națională DN1, acolo unde ea formează centura de vest a municipiului Ploiești. Din acest drum, la Brazii de Sus se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre sud la , și mai departe în județul Dâmbovița la (unde se termină în DN1A). DJ101G se intersectează la Brazii de
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
70.000 lei, Sfânta Episcopie acordând ca donație suma de 9.000 lei, iar restul sumei a fost acoperită de enoriași. În toamna anului 1998 a fost întocmit un proiect de refacere totală a bisericii. Acesta prevedea următoarele: - executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat și a unei centuri de beton armat la nivelul cornișei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acțiuni seismice; - executarea unei hidroizolații bituminoase imediat deasupra centurii de la elevație
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
sumei a fost acoperită de enoriași. În toamna anului 1998 a fost întocmit un proiect de refacere totală a bisericii. Acesta prevedea următoarele: - executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat și a unei centuri de beton armat la nivelul cornișei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acțiuni seismice; - executarea unei hidroizolații bituminoase imediat deasupra centurii de la elevație, ridicarea nivelului pardoselii interioare și placarea acesteia cu gresie porțelanată, executarea unei sistematizări în jurul bisericii
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
satului care spun că părinții sau bunicii lor vindeau câte două sau trei perechi de boi pentru a dona sume consistente de bani necesari construirii noului lăcaș de cult. Din păcate însă noua construcție nu a fost prevăzută cu o centură care să lege pereții în partea de sus și nici cu fundații potrivite astfel încât pe parcurs mereu a fost nevoie de mici reparații de întreținere. Deși din punct de vedere tehnic proiectul a lăsat de dorit, sub aspect arhitectural și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
din 4 martie 1977. Urmările au fost cât se poate de grave - multiple fisuri de profunzime în toată zidăria, turla de la intrare s-a dărâmat cu totul iar cea deasupra naosului s-a înclinat periculos, tocmai din cauză că nu exista o centură. Se reface proiectul, de data aceasta de către "Cooperativa Constructorul", fosta Muncă și Artă, reprezentată de dl. Suditu Mihai; s-au început rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
periculos, tocmai din cauză că nu exista o centură. Se reface proiectul, de data aceasta de către "Cooperativa Constructorul", fosta Muncă și Artă, reprezentată de dl. Suditu Mihai; s-au început rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de construcții și turle noi, subdimensionate față de vechiul proiect, mai ales cea de la intrare, iar acoperișul a fost refăcut și acoperit cu tablă italiană de cea mai bună calitate. În 1994, din păcate, vechea pictură
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în al II -lea război mondial. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt în altul al satului asemeni unei șosele de centură a orașelor. În satul Cașin sunt trei biserici cu o vechime de peste două sute de ani. Existența a trei biserici într-un sat cu o populație restrânsă pe acele vremuri, nu poate fi explicată decât prin sentimentul religios al sătenilor, foarte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Lesiana (Ungurului), pe malul stâng al Crișului, unde în anul 1988 s-a descoperit, întâmplător, un depozit de bronzuri conținând în total 113 piese de bronz. Depozitul e format din: unelte, dălți, ciocane, arme, brățări, piese de îmbrăcăminte sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat gros de cenușă
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
echipamente agricole și camioane, transport intern și internațional, prelucrare și comercializare produse din carne, depozite carburanți și gpl, depozite farmaceutice și produse metalurgice, etc. Situarea geografică a localității Sânnicoară la granița cu municipiul Cluj-Napoca, accesul facil la infrastructura rutieră, la centura N-E Cluj centura E-V Cluj, sunt atuurile dezvoltării social-economice a localității Sânnicoară. Prima atestare documentară este din anul 1363, când apare ca ”Villa Zenthmiklos”, un an mai târziu, în 1364, fiind menționat ca ”Scenthmiclous”. Secolul al XIV-lea
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre sud de Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre vest de Valea Dragului, Vărăști, apoi mai departe în județul Ilfov de Vidra și Berceni (unde se intersectează cu centura Bucureștiului) și București. La Vărăști, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401B, care duce spre nord-est în județul Călărași la Budești (unde se termină în DN4). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Herăști se ridică la de locuitori
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
la sud-est de municipiul București, pe malul drept al râului Dâmbovița. De centrul capitalei îl despart 9 kilometri. Prin oraș trece șoseaua națională DN4, care leagă Bucureștiul de Oltenița. Aceasta se intersectează, la limita sud-estică a orașului, cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Suprafața orașului este de . Suprafața de intravilan este de , în timp ce extravilanul ocupă . Localitatea Popești apare pentru prima dată în documente încă din anul 1532, când se face pomenire de moartea lui Vlad Vodă, înecat în apele Dâmboviței. În
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Chiajna (reședința), Dudu și Roșu. Situată în partea de nord-vest a municipiului București, în continuarea cartierului Militari, comuna Chiajna s-a dezvoltat pe malul drept al râului Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua de centură a municipiului București, iar autostrada București-Pitești începe pe teritoriul ei. Satele comunei sunt însă deservite de șoseaua județeană DJ601A, care duce înspre est la București (cartierul Militari), și spre nord-vest la Dragomirești-Vale și mai departe în județul Giurgiu la Joița
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
înspre est la București (cartierul Militari), și spre nord-vest la Dragomirești-Vale și mai departe în județul Giurgiu la Joița și în județul Dâmbovița la Brezoaele, Slobozia Moară (DN7), terminându-se în DN71 la Răcari. Prin comună trece calea ferată de centură a Bucureștiului, segmentul fiind tranzitat de trenurile ce circulă între București și Videle (cu destinația Craiova sau Giurgiu). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiajna se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
departe în județul Călărași la Fundeni; și spre nord-vest la Afumați (unde se intersectează cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari, terminându-se în DN1 la Otopeni. Din DJ100, se ramifică la Găneasa șoseaua județeană DJ300 care duce spre vest înspre centura Bucureștiului; ramură estică a acestui drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Stefăneștii de Jos este mărginita la sud-vest de orașul Voluntari, la nord de comună Dascălu, la est de comună Afumați și la vest de comună Tunari. Din comuna Ștefăneștii de Jos (zona satului Crețuleasca) începe autostradă București-Ploiești, din șoseaua de centură a Bucureștiului (care trece pe la marginea sudică a comunei); drumul care duce de la acest nod rutier spre satele comunei Ștefăneștii de Jos nu este încă terminat. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre est și sud-est de
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]