7,234 matches
-
biserica ortodoxă satul mai are două biserici: penticostală și baptistă. Începând acum aproximativ 50 de ani (în 1957), s-a hotărât organizarea anuală a Festivalului Codrenesc la "Valea Lupului", pe teritoriul satului Chilia. Festivalul aduna codrenii din toate zonele Țării Codrului, iar spectacolele erau o oportunitate de exprimare a tradițiilor (ex. dans popular, port, mâncare tradițională, mic târg). Ulterior, ca urmare a creșterii numărului de participanți și a nevoii de spațiu mai larg, festivalul s-a mutat într-o nouă locație
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
erau o oportunitate de exprimare a tradițiilor (ex. dans popular, port, mâncare tradițională, mic târg). Ulterior, ca urmare a creșterii numărului de participanți și a nevoii de spațiu mai larg, festivalul s-a mutat într-o nouă locație din Țara Codrului, apropiată vechii locații, la Oțeloaia, fiind în continuare organizat anual, cu același scop. Acest festival codrenesc este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil în
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil în "Chilia Bătrână") este documentată
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Giurtelecu Hododului (în ) este un sat în comuna Hodod din județul Satu Mare, Transilvania, România. Giurtelecu Hododului este situat in Țara Codrului, la 6 km de orașul Cehu Silvaniei și la 44 km de Satu Mare. Este situat in județul Satu Mare, la limita cu județul Sălaj. In maghiara, "Giurtelecu" inseamna proprietatea lui Gheorghe (Györgyi). Chiar relativele frecvente schimbări administrative între hotarele județelor cărora
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
limita cu județul Sălaj. In maghiara, "Giurtelecu" inseamna proprietatea lui Gheorghe (Györgyi). Chiar relativele frecvente schimbări administrative între hotarele județelor cărora localitatea ar fi putut să le aparțină, sugerează poziționarea localității pe linia care, în direcție vest-nord-vestică, marchează marginea zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
județelor cărora localitatea ar fi putut să le aparțină, sugerează poziționarea localității pe linia care, în direcție vest-nord-vestică, marchează marginea zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
construirea unei biserici din piatră de 22 de metri lungime. Săptămânalul „Apostol”, (continuatorul săptămânalului „Szív” ()) publica în 1937 un serial despre istoria așezărilor din Gheorgheni. În numărul 6 din 1937 al săptămânalului a apărut o rubrică intitulată „Remetea, capelă în mijlocul codrului”, referindu-se la biserica construită în 1726. La începutul secolului al XVIII-lea, capela din lemn construită în timpul lui Bonifác Kendeffy mai putea exista, fiindcă papa Clement al XI-lea a permis un hram la Remetea de ziua Rusaliilor din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a comunei Slobozia , aflată în plină zonă de
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului o numeau "DOAMNA". Ea avea aici, în această
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni” , noua vatră cât și răzășia moștenită fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată si câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, când năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Ioan fără de Țară să-i ia coroana lui Richard, luat prizonier în Germania pe când se întorcea din Țara Sfântă. Contra unei răscumpărări adunate în urma presiunii exercitate de popor, în fruntea căruia s-a aflat Robin Hood (zis și "Robin al Codrilor"), Richard își reia tronul și îl atacă imediat pe regele Franței. După ce a construit la frontiera de sud a Normandiei celebrul Château-Gaillard, moare într-un asediu împotriva unuia dintre vasalii săi trădători, contele de Limoges. La ultimul asediu din viața
Richard Inimă de Leu () [Corola-website/Science/300744_a_302073]
-
terra rossa în unele cazuri). Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munții Trascău; Tăul lui Ghib din Munții Codru Moma). Dacă sunt puțin adâncite, cu versanții estompați se numesc doline-farfurii; când canalul de drenare a apei este evident se numesc pâlnii carstice. Spre deosebire de primele, care apar îndeosebi datorită coroziunii superficiale, la secundele se conjugă procesele de coroziune cu cele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
În perioadă de război, Cetatea Neamț a reprezentat un loc de refugiu pentru familia și averile lui Vasile Lupu. După cum povestește Miron Costin, în timpul invaziei tătarilor din 1650, Vasile Lupu ""au pornitu pre doamna depreună cu casele boierilor pen frânturile codrilor, pre la Căpotești, spre Cetatea Neamțului"". Tot cronicarul relatează că ""la Cetatea Neamțului era toată inima avuției lui Vasilie-vodă, deci acolea au răpedzit Vasilie-vodă pre Ștefăniță paharnicul, nepotul său, să apuce avuțiia, și, ori că n-au știut Ștefan Gheorghie
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
vremuri ""peste mormanul de ruini prăbușite-n curtea cetății, pe ai cărei păreți au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta"", singurele rămase din cuibul de vulturi ""puternic înfipt în creștetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-înalte, și vedere largă pe toată valea"". Scriitorul rememorează momentele de glorie prin care a trecut cetatea: sosirea aici a lui Ștefan cel Mare, rănit și învins de turci, dar care este rugat de mama sa
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
gară din Bratca. Beznea este așezat pe podișul cu același nume și este străbătut de la Nord la Sud de Răul Beznea (lungime 9 km), afluent al Crișului Repede. Satul Beznea își trage numele din limba protoromâna și înseamnă "umbră", "genune", "codrii întunecoși". În perioada comunistă, sătul este denumit Delureni, urmând ca în anul 1996 să revină la numele său inițial (Legea 35 / 18.05.1996). Primele atestări documentare apar în anul 1406 și sunt nominalizate că "possessio Walachalis", Beznea fiind, așadar
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
Solcaz, Gălănești din Jacova și Todicanii din Todasca." Într-o însemnare mult mai târzie a învățătorului Samson Leonte, "se zice că s-au așezat mai întâi șapte ruși, veniți din Galiția (țara leșească), cu capre și aflând lunca frumoasă, cu codrii seculari, neatinși de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
moșiei, V. Curt. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii „1902, mai 21”. Biserica își trage ființa de la un schit vechi de călugărițe ce era pe vremuri aici, în mijloc de codru. Cine și când s-a ridicat acest schit, nu se știe. Biserica se află situat în câmp între Hilișeu-Horia și Hilișeu-Crișan, la 2 km distanță de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugărița”. Intrarea în curtea bisericii se face pe
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18 ianuarie 1526), al lui Ștefan
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
de câmpie căruia nu-i cunoaște numele, a fost „prins cu funia” și dus în armată. După un timp a reușit să fugă ascunzându-se în acest ținut care era atunci împădurit în întregime. Și-a construit o colibă în codru pentru a se adăposti aici o vreme dar timpurile ,fiind tulburi” a rămas pe loc defrișând o bucată de teren pentru curte și grădină. Mai târziu a defrișat o porțiune mai mare pentru a cultiva cartofi și secară, apoi pentru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și acum li se spune , a Ciosului”. Încă de întemeierea primelor cătune se semnalează în zonă prezența unor haiduci. Floare Toderaș în vârstă de 86 de ani își amintește de haiducul Bodonea. Acesta a fost prins de către oamenii stăpânirii, în codrii din apropierea cătunului Gugu. A fost legat cu funii și i-au introdus mâinile în despicătura unui trunchi de copac strângându-i-le în el până la strivire. Apoi l-au ars de viu într-o ,caminiță” în care tocmai se ardea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
evoluția vieții lor a primit o notă caracteristică. Cugetul omului s-a manifestat liber necunoscând nici o constrângere sau influențe. Ei s-au ghidat după legile nescrise învățate de la străbuni și după învățămintele desprinse din traiul lor de zi cu zi. Codrul care i-a adăpostit pe acești oameni i-a învățat multe taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat. Când bate vântul dinspre pădure va veni ploaie. Frunza codrului îngălbenită dintr-o dată toamna, le spune că iarna ce va urma va fi grea și lungă. Dacă la Sf. Dumitru în octombrie mai este multă verdeață, primăvara următoare va veni mai devreme încât la Sf. Gheorghe (Sânjeorj) va exista atâta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
statul român. Spre sfârșitul războiului, în timpul retragerii, trupele germane au poposit temporar în sat, la plecare distrugând podul de lemn de pește valea Sălajului. Alături de orșul Cehu Silvaniei și comuna Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]