6,839 matches
-
Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Mitocu Dragomirnei (în ) în 1782, venind din Banat, și erau de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul, au început să sosească și familii de etnici germani de religie romano-catolică. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
În 1810, evidențele austriece consemnau aici 38 familii de țipteri. Până la mijlocul secolului al XIX-lea au continuat să vină și alți coloniști germani, care au lucrat ca mineri sau muncitori la fabrica de cherestea. Aceștia erau în majoritate de confesiune evanghelică (luterană), dar exista și o minoritate romano-catolică. Coloniștii germani se ocupau cu exploatarea minereurilor. Aici a funcționat în trecut și o turnătorie (laminorul lui Manz) unde se produceau cuțite de plug, lopeți, târnăcoape, ceainice, variate tipuri de tablă și
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Biserica "Sf. Ioan” din Sibiu, cunoscută și ca Biserica "Sf. Johannis" (în ), este o biserică evanghelică de confesiune augustană (luterană) construită în anul 1912 în orașul Sibiu. Ea a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, datând din perioada 1881-1883 și care fusese demolată ca urmare a faptului că prezenta pericol de prăbușire. Biserica se află situată
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
cea de-a doua biserică evanghelică din oraș la momentul acela, după Catedrala Evanghelică. Aici urmau să se țină slujbe religioase, iar predicile erau programate la ora 11.00 pentru vecinătăți și la ora 18.00 pentru militari. Femeile de confesiune evanghelică din Sibiu au organizat în incinta acestui lăcaș de cult primele întâlniri prilejuite de ziua mondială de rugăciune. Biserica evanghelică "Sf. Ioan" are formă de cruce, cu un turn-clopotniță de formă octogonală în partea de nord, având la colțuri
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult, către un stăpân, de confesiune răsăriteană. Dacă se ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor cneji locali, rămași anonimi, iar nu seniorilor
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
ar fi murit. Varsă lacrimi de suferință și suferea foarte tare spunând că Dumnezeu l-a părăsit. Într-o scrisoare de la Padre Pio către Padre Benedetto, datata 21 august 1918, Padre Pio scrie despre experiențele perioadei străpungerii inimii : În timp ce ascultăm confesiunea băieților de la școală în seara zilei de 5 August am fost deodată terifiat de apariția unei ființe celeste care s-a prezentat în fața ochilor minții mele. Avea în mână să o armă asemănătoare unei săbii de oțel foarte lungi și
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Sfanțul Scaun a făcut diferite declarații, negând că întâmplările din viața lui Padre Pio ar fi de natură divină. La un moment dat i s-a interzis să mai îndeplinească în mod public anumite îndatoriri preoțești, cum ar fi ascultarea confesiunilor și Liturghia. De prin 1933 tendința a început să se schimbe odată cu ordinul Papei Pius al XI-lea către Sfanțul Scaun de a ridica interdicțiile lui Padre Pio de a celebra în public Liturghia. Papă a spus, „Nu am fost
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Scaun de a ridica interdicțiile lui Padre Pio de a celebra în public Liturghia. Papă a spus, „Nu am fost rău intenționat față de Padre Pio ci am fost rău informat”. În 1934 i s-a permis din nou să asculte confesiuni. I s-a dat de asemenea permisiunea să și predice deși nu avea diplomă obținută pentru această specializare. Papă Pius al XII-lea, care a devenit papă în 1939, a încurajat credincioșii să-l vizitee pe Padre Pio. Conform unei
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
începe să vadă diferite obiecte inclusiv un vapor pe mare. Bunica fetei nu a vrut să creadă că fata a fost deja vindecată. După ce Gemma a uitat să îi ceară lui padre Pio să se roage pentru a implora în timpul Confesiunii(Spovedanie), bunica să pare-se că l-a implorat pe preot să îl roage pe Dumnezeu să îi redea vederea. Padre Pio, după mărturia lui Gerard Carrol, i-a spus bunicii: „Copilul nu trebuie să se plângă și nici tu
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
că în ziua de Duminică, 22 septembrie, 1968 l-a văzut pe Padre Pio îngenunchind în rugăciune înaintea imaginii sfinte a chipului de pe , deși se știa că Padre Pio nu și-a părăsit cameră. Pe 20 septembrie 1918, în timp ce asculta confesiuni,se spune ca Padre Pio a avut prima experiență a stigmatelor: rănile, durerile și sângerările în locurile ce corespund rănilor lui Iisus Hristos răstignit. Acest fenomen a continuat pe durata următorilor 50 de ani, până la sfârșitul vieții sale. Se spune
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Pentru întâia oară în lume s-a proclamat aici, în Transilvania o lege a libertății și a toleranței în religie, potrivit căreia oricine are dreptul de a urma credința corespunzătoare convingerii sale. Mulțumită acestei decizii, Transilvania a devenit tărâmul libertății confesiunilor, oferind adăpost acelor refugiați, care erau acuzați de erezie în statele mai puțin tolerante. De atunci propagarea și exercitarea toleranței joacă un rol semnificativ în viața unitarienilor. Acest lucru, din punct de vedere al istoriei bisericii, înseamnă că trecutul nu
Biserica Unitariană din Transilvania () [Corola-website/Science/326870_a_328199]
-
de lebădă, iubita lui Wilhelm. Îndrăgostit de Edith Gât de lebădă, care locuia la castelul unchiului său din Aelfbury, Wilhelm călătorește incognito în Anglia, însoțit doar de bufonul Gollet (George Mihăiță). El este primit de regele Eduard, care-i face confesiunea că a jurat să moară fără urmași și că-l va numi pe Wilhelm ca succesor la tronul Angliei. Ducele refuză coroana spunând că el vrea să se căsătorească cu Edith, dar Eduard îl convinge că are o misiune, iar
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
datorită distanței prea mari de uscat, dar și datorită vremii capricioase. Fiecare dintre cei zece sunt omorâți, într-o manieră ce face referire la versurile din poezie. Nimeni nu pare să fi rămas în viață după ce ultima persoană moare. O confesiune, sub forma unui epilog al romanului, dezvăluie cum au avut loc toate crimele, dar și cine este criminalul. Este cea mai bine vândută carte a lui Christie, cu peste 100 milioane de exemplare vândute, fiind, în același timp, și cel
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
nebunul Unul s-a prăjit din ei și-a rămas doar unul. Un negru mititel trăia singur-singurel Într-o zi s-a spânzurat și n-a mai rămas nici el. </poem> Un vas de pescuit descoperă o sticlă (ce conține confesiunea criminalului), care este trimisă apoi la Scotland Yard. Nu este explicat cât timp a trecut după ce crimele s-au petrecut și până este găsită sticla. Următoarele detalii despre personaje sunt extrase din roman. Istoria și numele fiecărui personaj pot varia
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
romanului social, având ca suport evenimențial aproximativ perioada istorică dintre 1947 și 1958 (adică „"obsedantul deceniu", cum l-a numit chiar Marin Preda, cu o formulă memorabilă) sunt multiple și insuficient cercetate. Convenția la care apelează autorul este aceea a confesiunii la persoana întâia, ou un narator ce nu este omniscient. Această confesiune se transformă într-un roman al eșecului, cum s-a mai încercat la noi, niciodată însă cu atâta naturalețe, fără crispări, fără tonalități pamfletare, fără a apela la
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
1958 (adică „"obsedantul deceniu", cum l-a numit chiar Marin Preda, cu o formulă memorabilă) sunt multiple și insuficient cercetate. Convenția la care apelează autorul este aceea a confesiunii la persoana întâia, ou un narator ce nu este omniscient. Această confesiune se transformă într-un roman al eșecului, cum s-a mai încercat la noi, niciodată însă cu atâta naturalețe, fără crispări, fără tonalități pamfletare, fără a apela la sofisme structurante și la anticipări care să impună irevocabil asupra trecutului apropiat
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
pe axa timpului, ceea ce menține tensiunea relatării și îngăduie cititorului o participare afectivă intensă. In 1947, la douăzeci și cinci de ani, Victor Petrini este asistent universitar la catedra de filosofia culturii, într-un oraș transilvan. În momentul în care își scrie confesiunea are treizeci și cinci de ani, suntam adică în 1957 sau 1958. Cu unele deschideri spre trecut, acesta este intervalul în care se desfășoară principalele evenimente ale narațiunii, la care se adaugă ulterior un fel de dublu epilog (însemnările avocatului Ștefan Pop
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
a unor forțe iraționale. Petrini nu este un om excepțional, refuză chiar această condiție - a excepției, fără a fi ceea ce numim „"omul comun". De aceea exercițiile sale teoretice, la care se fac referiri, nu șînt definitorii. El gândește epic iar confesiunea sa (în cadrul convenției, propuse de iramaneier) devine roman, nu eseu despre, eșec. Nu după putința teoretică trebuie: judecat ci după putința epică. Ori, aici se vădește că eșecul : nu este total, scriind Petrini nu numai că încearcă să. se-explice
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
este pentru mulți un loc de celebrare a ceremoniilor de Bar Mitzva. El este și un loc de reculegere pentru înalții oaspeți care vizitează Israelul și un loc de atracție pentru sute de mii de turiști de toate originile și confesiunile. În fața Zidului au loc și ceremonii de jurământ ale soldaților Armatei de apărare a Israelului. Textele evreiești timpurii fac referire la un „zid de apus al Templului” (midrashul „Shir Hashirim Raba” sau Midrash Hazita cap.2), în midrashul „Bamidbar Raba
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
de neliniște accesul unei părți din credincioșii musulmani, mai ales tineri și celibatari, la rugăciunile în masă de vineri dimineața, pentru a preveni izbucnirea de răzmerițe violente. În anul 2012 au vizitat Muntele Templului circa 370,000 turiști de diverse confesiuni și nationalități, inclusiv musulmani, creștini și evrei. În afara acestora, numărul evreilor, care din motive religioase, educative sau naționale, au urcat pe munte, a fost de 9,000. Ea se află în apropierea Zidului de apus și este unica poartă folosită
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
că bătrânul Trevor era șantajat de Hudson cu o întâmplare din trecutul său. Aflat pe moarte, bătrânul i-a spus doctorului să-i transmită lui Victor că hârtiile se aflau în sertarul din spate al dulăpiorului japonez. Documentul era o confesiune. Bătrânul domn Trevor s-a numit în tinerețe James Armitage (inițiale: J.A.) și a lucrat la o bancă din Londra. Având de plată o datorie de onoare, el a delapidat niște bani pe care spera să-i pună la
Vasul „Gloria Scott” () [Corola-website/Science/325073_a_326402]
-
activi în construirea ideologiei sexuale (preoți, jurnaliști, publicitari, politicieni, creatori de modă, actori și actrițe) reglementează în diverse moduri relațiile de gen. Teologia justifică puterea patriarhală prin sacralizarea maternității și diabolizarea contracepției. Preoții ca și psihoterapeuții gestionează conflictele domestice prin confesiune și interpretarea experiențelor de familie.Actorii construiesc și ei fantasme de gen (Raquel Welch, Marilyn Monroe, Sharon Stone, Madonna), iar scriitorii și cercetătorii furnizează formulări generalizatoare care contribuie la conștientizarea unor chestiuni intuite, nu și afirmate (“Nu te naști femeie
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
lui Kate, cerându-i ajutorul. Ea îl ajută să se refugieze într-o zonă scutită de taxe din California, Precipice. Aceasta se dovedește a fi o comunitate utopică pentru câteva mii de oameni. Aici se află și serviciul telefonic de confesiuni apelabil la numărul 999-999-9999, folosit de oamenii care vor doar să vorbească cuiva, pe baza promisiunii că nimeni, nici măcar guvernul, nu le va auzi confesiunile. Comunitatea posedă câini inteligenți proveniți din proiectele la care lucrase tatăl lui Kate și care
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]
-
o comunitate utopică pentru câteva mii de oameni. Aici se află și serviciul telefonic de confesiuni apelabil la numărul 999-999-9999, folosit de oamenii care vor doar să vorbească cuiva, pe baza promisiunii că nimeni, nici măcar guvernul, nu le va auzi confesiunile. Comunitatea posedă câini inteligenți proveniți din proiectele la care lucrase tatăl lui Kate și care acționează pe post de companioni, gărzi, bone și detectoare de minciuni. În timpul șederii acolo, Nick rescrie "viermele informatic" care împiedică monitorizarea apelurilor către serviciul telefonic
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]
-
posedă câini inteligenți proveniți din proiectele la care lucrase tatăl lui Kate și care acționează pe post de companioni, gărzi, bone și detectoare de minciuni. În timpul șederii acolo, Nick rescrie "viermele informatic" care împiedică monitorizarea apelurilor către serviciul telefonic de confesiuni, astfel încât acesta să nu poată fi îndepărtat fără distrugerea întregii rețele. Bandele și triburile locale dau foc casei lui Nick și Kate, înainte de a fi copleșiți de câini. Într-o societate "supraîncărcată", oamenii au nevoie periodic de tranchilizante, alternativa fiind
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]