6,914 matches
-
În formă carbonizată, lemnul de tei este ingerat pentru a trata boli intestinale și, prin aplicare topică, pentru a calma infecții ale membrelor inferioare. În medicina veterinară, se folosește cărbunele de tei (20 g, în lapte îndulcit), pentru tratarea afecțiunilor digestive ale rumegătoarelor. Băile de relaxare și aromaterapie pot include esență de tei sau flori scufundate in apă. Mugurii și frunzele tinere sunt, de asemenea, comestibile. Există ideea că nectarul de "Tilia tomentosa" ar conține manoză, substanță care poate fi toxică
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
ul (Rhamnus frangula) este o plantă medicinală, cunoscută îndeosebi pentru proprietățile ei laxative dar și curative. Frunzele dar mai ales scoarța de crușin exercită acțiuni purgative și laxative (provoacaă eliminarea conținutului tubului digestiv), efect coleretic și colagog asupra bilei (excită bila, mărindu-i secreția), proprietăti vermifuge și au o acțiune relaxantă asupra musculaturii intestinale. Fructele au acțiune protectoare, regenerantă și antioxidantă, fiind bogate în vitamine, minerale și acizi grași.
Crușin () [Corola-website/Science/314803_a_316132]
-
scufunda la aceași adâncine ca și unele balene, însă în general trăiesc în apele de suprafață. Principala lor pradă sunt meduzele, ducând la nenorocirea lor deoarece le confundă cu sticlele de plastic ce plutesc în apă. Acestea le blochează aparatul digestiv, cauzându-le moartea prin inaniție. Broasca țestoasă de mare caret, care își folosește gura lungă în formă de cioc pentru a se hrăni din spongi și scoici, a fost foarte căutată pentru frumoasa ei carapace. Din această cauză a fost
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
apă. Aparatul cardiovascular este de tip deschis. Inima se află în opistosomă, de la ea pornește o aortă anterioară. Ea este tubulară și subțire. Sângele este numit hemolimfă, iar pigmentul respirator - hemocianină, ce conține cupru de care se leagă oxigenul. Sistemul digestiv. Tubul digestive este alcătuit din: orificiul bucal, în care se deshid glandele salivare; faringe musculos, cu funcția de aspirație a hranei; esofag; intestin mediu, în care are loc absorbția; rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi și anus
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
cardiovascular este de tip deschis. Inima se află în opistosomă, de la ea pornește o aortă anterioară. Ea este tubulară și subțire. Sângele este numit hemolimfă, iar pigmentul respirator - hemocianină, ce conține cupru de care se leagă oxigenul. Sistemul digestiv. Tubul digestive este alcătuit din: orificiul bucal, în care se deshid glandele salivare; faringe musculos, cu funcția de aspirație a hranei; esofag; intestin mediu, în care are loc absorbția; rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi și anus. Excreția se
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
situat preoral) și cingul (situat postoral), între care se găsește un șanț. Corpul este acoperit la mai multe specii de o platoșă cuticulară numită lorica. Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
al Spitalului din Abrud unde practică chirurgia și medicina generală din 1935 până în 1948. În acest oraș renovează spitalul, reconstruindu-l practic din temelii și obținând o dotare corespunzătoare. Efectuează la acest spital toate tipurile de intervenții chirugicale pe tubul digestiv, precum și intervenții complexe din sfera altor specialități: operații de cataractă, tiroidectomii, laringectomii totale, ortopedie, trepanații craniene, intervenții ginecologice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941. Ulterior refuză catedra de obstetrică-ginecologie de la Facultatea
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
5-6 diviziuni lungi. Ghințura galbenă înflorește în lunile iulie-august. Frunzele verzi-albăstrui sunt mari, eliptice, late, așezate în perechi. Ele au 5-7 nervuri puternice. Este o plantă medicinală: rădăcina sa lungă și foarte groasă este utilizată în farmacie, datorită proprietăților sale digestive și tonice. Ghințura galbenă recoltată în toamna anului III de viața este folosită ca plantă medicinală sau la producerea unui rachiu amar folosit ca aperitiv. Se recoltează cu plugul fără cormană, rădăcinile se decoltează cu secerea. Ghințura galbenă se recomandă
Ghințură galbenă () [Corola-website/Science/323487_a_324816]
-
este o specie de șobolani din familia Muridae și cuprinde rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
este o specie de șobolani din familia Muridae și cuprinde rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
este o specie de șobolani din familia Muridae și cuprinde rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu fosele nazale și trompele lui Eustachio. Esofagul este un tub lung, dilatabil, paralel-dorsal față de trahee. Comunică în abdomen cu stomacul prin orificiul cardia. Stomacul este simplu
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
este o adaptare a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi rudimentare cu sisteme digestive minimale. Un mascul trebuie să găsească o femelă și să se unească cu ea, trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă. O situație similară se întâlnește la gândacul de apă Zeus "Phoreticovelia disparata", unde femelă are
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
presupune că ele atrag insectele prin reflectarea razelor ultraviolete. O altă ipoteză explică prezența stabilimentum-ului ca mijloc de consolidare și stabilizare a pânzei în timpul vibrației. Prada prinsă în pânză este imediat înfășurată cu mătase. Apoi, păianjenul injectează venin și enzime digestive care digeră parțial victima. Prada lichifiată este aspirată cu mușchii atașați de faringe. Hrana principală a păianjenului viespe este constituită din diferite insecte, precum: lăcuste, muștele și albinele și pot consum până la patru insecte pe zi. Acest păianjen este foarte
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul inspirat. Faringele este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
din interiorul corpului sau de la suprafața acestuia. În organism există două tipuri de glande, organe care produc secreții: glande cu secreție externă sau glande exocrine ale căror secreții nu se varsă în sânge (glanda lacrimală, salivară, glandele care secretă sucuri digestive etc.) și glande cu secreție internă sau glande endocrine, ale căror secreții numite hormoni se varsă în sânge. Hormonii au rolul de a regla buna funcționare a tuturor organelor din corp, care asigură creșterea, perpetuarea speciei, adaptarea la mediu etc.
Glandă () [Corola-website/Science/318978_a_320307]
-
glande endocrine sunt unice: hipofiza, tiroida, pancreasul. Alte glande endocrine sunt glande pereche: paratiroide, suprarenale, genitale (ovarele și testiculele). Glandele exocrine, adică cele cu secreție externă, aruncă substanța produsă în exterior fie direct (la suprafața pielii), fie indirect (în tubul digestiv, bronhii, căile genitale sau urinare). Ele sunt adesea dotate cu un canal excretor. Glandele pot fi împărțite în 2 categorii: Produsul secretat de o glandă exocrină poate fi, de asemenea, inclus într-una din următoarele trei categorii: Fiecare glandă este
Glandă () [Corola-website/Science/318978_a_320307]
-
cresc, larvaceii nu își schimbă trăsăturile, doar mărimea — proces numit neotenie. Ca și celelalte urocordate, larvaceii se hrănesc aspirând particulele de hrană în zona lor faringobranhială, unde ele se prind de o plasă de mucus și sunt trase în tractul digestiv. Anusul se deschide direct în exterior, deci acest animal nu are atriumul și sifonul atrial găsit în alte clase. Larvaceii au găsit o metodă de a îmbunătăți aportul de hrană: ei produc o structură ca o bulă, alcătuită din celuloză
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
II. CERINȚE DE IGIENĂ 12. Materia primă utilizată a) subproduse de Categoria a II - a care au fost procesate într-o unitate de procesare Categoria a II - a, utilizând metoda 1 de procesare ................ ... b) gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv separat de tubul digestiv, laptele și colostrul ............................................... ... c) subproduse de Categoria a III - a ..................................... ... 13. Asigurarea corespunzătoare a spațiului de depozitare a materiilor prime până în momentul intrării acestora în procesul de producție .................. 14. Zona de curățire a containerelor, recipientelor și
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
12. Materia primă utilizată a) subproduse de Categoria a II - a care au fost procesate într-o unitate de procesare Categoria a II - a, utilizând metoda 1 de procesare ................ ... b) gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv separat de tubul digestiv, laptele și colostrul ............................................... ... c) subproduse de Categoria a III - a ..................................... ... 13. Asigurarea corespunzătoare a spațiului de depozitare a materiilor prime până în momentul intrării acestora în procesul de producție .................. 14. Zona de curățire a containerelor, recipientelor și vehiculelor utilizate pentru transportul
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
Evoluția continuă a industriilor care procesează plantele în scop alimentar sau non-alimentar conduce la generarea continuă de subproduse cu potențial de valorificare ca nutrețuri, ale căror parametri nutriționali sunt însă insuficient cunoscuți. În general, din cauza complexității mai mari a proceselor digestive, gradul de cunoaștere al acestora este mai scăzut la rumegătoare. Mai mult, unele din aceste subproduse pot conține substanțe active care pot influența semnificativ nu numai procesele ruminale și implicit eficiența furajării, dar și statusul imun al animalelor, calitatea nutrițională
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
secreției gastrice 2.203 Analize gastrice neinstrumentale 2.204 Fermenți gastrici 2.2040 Pepsina 2.2041 Tripsina 2.2049 Alte investigații privind fermenții gastrici 2.205 Aprecierea efortului la evacuare 2.209 Alte teste ale funcției gastrice 2.21 Funcția digestivă a intestinului 2.210 Analizele lichidului duodenal de aspirație 2.211 Absorbția lactozei prin intestin 2.2110 Răspunsul glucozei în sânge la ingestia de lapte 2.2111 Toleranța lactozei după administrarea de etanol 2.2119 Alte investigații de absorbție a
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
Absorbția grăsimilor prin intestin 2.214 Producția de secretină a intestinului 2.215 Activitatea dizaharidazelor a intestinului 2.2150 Lactaza 2.2151 Zaharaza 2.2152 Maltaza 2.2159 Alte investigații privind activitatea dizaharidelor a intestinului 2.219 Alte probe funcționale digestive ale intestinului 2.22 Probe funcționale hepatice 2.220 Capacitatea de metabolizare a medicamentelor 2.221 Treptele probelor funcționale 2.222 Timpul de înjumătățire a medicameatelor în plasmă 2.229 Alte teste ale funcției hepatice 2.23 Testele funcției pancreatice
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
30500 Examinare microscopica - frotiu Gram 2.30501 Cultivare bacterii aerobe 2.30502 Cultivare bacterii anaerobe 2.3051 Secreție urechea externa 2.30510 Examinare microcopică - frotiu Gram 2.30511 Cultivare bacterii aerobe 2.3059 Alte examinări ale urechii 2.306 Tract digestiv 2.3060 Suc gastric/lavaj gastric 2.30600 Examinare microscopica BAAR 2.30601 Cultivare Mycobacterium 2.3061 Bila 2.30610 Examinare microscopica - frotiu Gram 2.30611 Cultivare bacterii aerobe 2.30612 Cultivare bacterii anaerobe 2.3062 Fecale - cultivare pentru 2
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
2.30632 Vibrio cholerae 2.30633 Staphylococcus aureus 2.30634 Clostridium difficile 2.3064 Tampon rectal - cultivare pentru 2.30640 Shigella 2.30641 Neisseria gonorrhoeae 2.30642 Campylobacter 2.30643 Streptococcus gr. B - portaj 2.3069 Alte examinări ale tractului digestiv 2.307 Tract genital feminin 2.3070 Prelevat cervix vaginal 2.30700 Examinare microscopica - frotiu Gram 2.30701 Cultivare bacterii aerobe 2.30702 Cultivare bacterii anaerobe 2.3071 Prelevat fund de sca vaginal 2.30710 Examinare microscopica - frotiu Gram 2
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]