7,362 matches
-
cote maxime a legăturilor deja existente în cadrul structurilor statale de apărare și siguranță (armată, poliție, servicii secrete etc.). Astfel s-a reușit atragerea lui N. D. Stănescu, șeful Grupei Politice a SSI, care avea legături cu P.C.R. încă din timpul directoratului lui M. Moruzov. După cum rezultă și din memoriile sale, i-a fost „prezentat” lui Emil Bodnăraș - care, la acea dată, conducea structura informativă a Partidului Comunist - de către I. Gh. Maurer, N. D. Stănescu, alias C. Petrescu, șeful unei secții importante
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era obligat să certifice față de Înalta Curte de Conturi orice cheltuieli în domeniul informativ prin documente. Asupra timpului de păstrare a actelor justificative cu caracter secret, tot Înalta Curte de Conturi era cea care decidea. Astfel, abuzurile financiare practicate în timpul directoratului lui Moruzov, care au erodaseră buna funcționare a Serviciului Secret, au fost sistate prin noile prevederi. Faptul că directorul era unicul ordonator al fondurilor acordate Serviciului Secret, iar acesta nu era supus nici unui control, l-au încurajat pe Mihail Moruzov
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și asasinat din noaptea de 26/27 noiembrie 1940). Starea de derivă și aproape de haos, la care ajunsese România la sfârșitul lui august 1940, a cuprins practic și Serviciul Secret de Informații, iar din această criză va ieși, temporar, sub directoratul lui Eugen Cristescu și sub guvernarea Mareșalului Antonescu, pentru a intra în vrie în timpul ocupației sovietice. Generalul Ion Antonescu, venit la putere pe valul agravării condițiilor interne și externe ce cuprinsese România, a trecut la reorganizarea eficientă a celui mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unele structuri informative activau în paralel, încălcări de atribuții sau alte imixtiuni nu aveau loc. Având, în sfârșit, o compartimentare clară, aceste servicii puteau să extragă maximum de informații, înlesnind colaborarea și nu transferuri de informații. Cercul vicios, practicat sub directoratul lui Moruzov, când același informator dădea aceeași informație la mai multe servicii (la Serviciul Siguranței, la Serviciul Jandarmeriei etc.) se eliminase. Acum erau uzitate compararea, interverificarea sau coroborarea informațiilor ca mod de acțiune. Totodată, implementarea noului sistem informativ asigura o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului colegului Ciurea, căci, din rândurile trimise de direcția Muzeului, se vede interes și mai ales inimă 521. Mi-a scris și d. T. Tatos și i-am răspuns cu privire la semicentenarul liceului No. 2, care se complace, În ultimul timp În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care mi-au făcut cunoștință cu alții, dar nu s-au plâns de... ingratitudine. Or, el voia anularea personalității, subjugarea mea, ceea ce nu era posibil. 589 Contribuțiile redactorului Toporan la „Înmuguriri” sunt slabe. Revista a trăit aproape un deceniu, prin directoratul prestigios al prof. univ. dr. Virgil 951 Voiam să văd secția matale muzeală cu prilejul serbării semicentenarului liceului No. 2; dar, dacă nu se poate... M-am deprins să fiu tratat ca oaia neagră Între cele albe și aceasta pentru că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
universitate. Reprimit în facultate în aceeași toamnă, își ia licența în 1962. Este repartizat la Școala Medie nr. 2 din Fetești, ulterior la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde nu se prezintă, dobândind între timp o colaborare la „Contemporanul”, sub directoratul lui George Ivașcu. În 1963, în urma diligențelor lui G. Ivașcu, este angajat preparator la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ulterior devenind asistent (1964-1968) și lector (1968-1989). După 1990 este promovat profesor la aceeași catedră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
lui Mihu Dragomir, însă, pe de altă parte, revista a dobândit o sumedenie de ajustări care, în final, i-au creat o imagine nouă, distinctă în spațiul gazetăresc al acelor vremuri. În ce au constat acele ajustări? Mai întâi, sub directoratul lui Eugen Barbu s-a schimbat din temelii garnitura corpului redacțional, vechii colaboratori ai lui Mihai Beniuc fiind înlăturați din caseta tehnică a revistei. La începutul lui 1962, în ianuarie, cu puțin timp înainte de modificarea structurii redacționale, Mihai Beniuc, directorul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că Eugen Barbu, prin pamfletele sale, depășise limita trasată de propagandiștii regimului. Avem, așadar, două dispute: cea internă, reprezentată de conflictul dintre scriitori, și cea externă, a polemicii lui Eugen Barbu cu "Europa Liberă". Revista Luceafărul în ultimele luni ale directoratului barbist În ceea ce privește situația internă, adversarii Luceafărului erau îndreptățiți să-i impute lui Eugen Barbu stilul tăios, nedrept pe alocuri, și tendința permanentă de a contesta măiestria literară a unor colegi de breaslă, demolați în articole sau ironizați în caricaturile revistei
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
știe aceste lucruri. Căci la Conservator literatura română se cântă..."14. Acesta era tabloul revistei Luceafărul în perioada premergătoare demiterii lui Eugen Barbu. Dispute literare, polemici cu Europa Liberă și cu cea mai mare parte a publicațiilor din țară. Dacă directoratul lui Eugen Barbu de la Luceafărul a stat sub al promovării tinerelor talente literare și al redescoperirii izvoarelor culturale românești, de ce ambițiosul romancier a fost obligat să-și dea demisia? Doar corozivele polemici să-i fi adus mazilirea? Sau a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mondial... din nou sânge și lacrimi, și tot zadarnic vărsate... așa cum a prevăzut Clemanceau. Pentru ca aceasta să se repete iarăși și iarăși... de atâtea ori, cât va îngădui Dumnezeu... după Scripturi... Capitolul V DIN URĂ CU... „MÂNIE PROLETARĂ” 1946... Sub directoratul Preotului Scarlat Porcescu, succesor al Părintelui I. Gheorghiță o personalitate remarcabilă din toate punctele de vedere în toamna anului 1945, s-a ținut prima admitere, după refugiu, pentru un nou an școlar... Și, sistemul organizatoric, complicat, al școlii, a început
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
administrarea serviciilor comune și era asistat de un ministru european, cu scopul de a limita delegările de putere într-un domeniu care punea în joc esența suveranității naționale (țările mici din Benelux se temeau că puteau fi supuse tutelei unui directorat al țărilor mari); articolul 38 însărcina Adunarea cu un mandat constituțional în scopul realizării unei comunități politice de "structură federală sau confederală", înglobând organizațiile europene; au fost încheiate angajamente între C.E.A. și N.A.T.O. pentru a se da Marii Britanii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
stabilirea listei de formațiuni a Consiliului și a sistemului președinției Consiliului art. 236 T.F.U.E.); cu majoritate simplă (convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor art. 48; chestiuni de procedură și de adoptare a propriului regulament interior art. 325 T.F.U.E.; nominalizarea membrilor directoratului Băncii Central Europene art. 283 T.F.U.E.). Totodată, Regulamentul interior al Consiliului European prevede, la fiecare reuniune, întocmirea unui proces-verbal de către Secretariatul General al Consiliului, care are următorul cuprins: documentele suspuse dezbaterii Consiliului European; concluziile aprobate; deciziile luate; declarațiile făcute de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
funcționează ca un serviciu sui generis, distinct de Comisie și de Secretariatul Consiliului, dispunând de o autonomie în termenii bugetului administrativ și al gestionării de personal. Consiliul a creat Direcția de Planificare a Gestionării Crizelor (C.M.P.D. Crisis Management and Planning Directorate), structură care este integrată în S.E.A.E. și care permite Înaltului Reprezentant să conducă politica de securitate și apărare comună. Direcția de planificare a gestionării crizelor joacă un rol esențial în cadrul orientărilor politice și strategice, în elaborarea unei planificări
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial III Basarabia, cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din timpul dictaturii carliste, 1938-1940, și a fost aceea a ținuturilor (colectivități
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cu reședința la Chișinău (9 județe); 4. Directoratul ministerial IV Transilvania, cu reședința la Cluj (18 județe); 5. Directoratul ministerial V Oltenia, cu reședința la Craiova (6 județe); 6. Directoratul ministerial VI Moldova, cu reședința la Iași (9 județe); 7. Directoratul ministerial VII Banat, cu reședința la Timișoara (5 județe). O a doua organizare de tip regional datează din timpul dictaturii carliste, 1938-1940, și a fost aceea a ținuturilor (colectivități teritoriale distincte cărora le era conferită personalitatea juridică). Cele 10 ținuturi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
mult mai importantă: el urma să activeze în cadrul Uniunii Internaționale a Studenților (UIS), cunoscută organizație de front a propagandei sovietice, cu sediul formal la Praga, dar în realitate condusă de la Moscova, de către Secția Internațională a C.C. al PCUS și de către Directoratul (PGU) al KGB, specializat în operațiuni externe. III ADOLESCENȚĂ STALINISTA: ILIESCU ȘI "SANTIERISMUL" DE TIP GULAG 1. AUGUST '44: ADOLESCENTUL ILIESCU PUNE UMĂRUL LA SOVIETIZAREA ROMÂNIEI Recomandarea 10 975 din 22 iulie 1955 (vezi Anexă 8) a C.C. al P.M.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
fie pregătit în U.R.S.S. Pentru a deveni, ulterior - la rândul sau - un submarin al sovieticilor. 2. LA MOSCOVA, ION ILIESCU - SECRETARUL "SOVIETULUI UNIONAL AL STUDENȚILOR ȘI ASPIRANȚILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S. - ȚINEA LEGĂTURĂ CU SECȚIA A -IX-A (STUDENȚII STRMNI), DIRECTORATUL ÎI CONTRAINFORMAȚII AL KGB A fost Ion Iliescu un student obișnuit, ca mulți alții, în anii când a avut - cum spunea el la acea vreme - marea bucurie de a învăța și trăi în U.R.S.S.?" Așa lasă, recent, să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
studiau la Moscova, comandamentelor Komsomolului sovietic. O a doua consecință, determinată de caracterul pur sovietic al organizației conduse de Ion Iliescu la Moscova, în anii '50: Colaborarea cu KGB-ul! Mai exact, cu Secția a IX-a (studenți străini), din cadrul Directoratului ÎI (Contrainformații) al KGB. Studenții și aspiranții străini, aflați la studii în U.R.S.S., făceau obiectul activității Secției a IX-a, din cadrul Directoratului ÎI al KGB, prin prisma a doua unghiuri: primul, cel contrainformativ, urmărea să prevină înfiltrarea unor agenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]