7,666 matches
-
navele grănicerești, a geacului pentru navele marinei militare și a pavilionului distinctiv pentru navele grănicerești. În expunerea de motive atașată, se menționa că vechile reglementări nu mai erau corespunzătoare, în principal din următoarele motive: Articolul 2 al Decretului prevedea că „Drapelul [de luptă] se acordă de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Forțelor Armate, cât și unităților din Ministerul Afacerilor Interne, la înființarea acestora. Acordarea drapelului se face, după caz
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
al Decretului prevedea că „Drapelul [de luptă] se acordă de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Forțelor Armate, cât și unităților din Ministerul Afacerilor Interne, la înființarea acestora. Acordarea drapelului se face, după caz, la propunerea ministrului forțelor armate sau a ministrului afacerilor interne. Înmânarea drapelului se face în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de către un reprezentant al forțelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne.” Primul alineat al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
România atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Forțelor Armate, cât și unităților din Ministerul Afacerilor Interne, la înființarea acestora. Acordarea drapelului se face, după caz, la propunerea ministrului forțelor armate sau a ministrului afacerilor interne. Înmânarea drapelului se face în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de către un reprezentant al forțelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne.” Primul alineat al acestui articol a fost modificat în cadrul Decretului nr. 150 din 19 iunie 1974 privind modificarea unor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de Stat al Republicii Socialiste România de către un reprezentant al forțelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne.” Primul alineat al acestui articol a fost modificat în cadrul Decretului nr. 150 din 19 iunie 1974 privind modificarea unor legi și decrete astfel: „drapelul se acordă prin decret prezidențial atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Apărării Naționale, cât și unităților din Ministerul de Interne, la înființarea acestora.” Pavilioanele navelor marinei militare și ale navelor grănicerești erau reprezentate prin drapelul de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
astfel: „drapelul se acordă prin decret prezidențial atât unităților și marilor unități de toate armele din Ministerul Apărării Naționale, cât și unităților din Ministerul de Interne, la înființarea acestora.” Pavilioanele navelor marinei militare și ale navelor grănicerești erau reprezentate prin drapelul de luptă al unităților respective. Flamura era însemnul prin care se făcea cunoscut faptul că nava este armată și comandată de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
care se făcea cunoscut faptul că nava este armată și comandată de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare albă”. Dimensiunile acestor însemne, precum și modul de folosire al acestora urmau să fie stabilite de către Ministerul Forțelor Armate, prin regulament. Prin Decretul nr. 90 din 27 aprilie 1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia se crea un însem special pentru unitățile Gărzilor Patriotice. Acesta era similar drapelelor de luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fie stabilite de către Ministerul Forțelor Armate, prin regulament. Prin Decretul nr. 90 din 27 aprilie 1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia se crea un însem special pentru unitățile Gărzilor Patriotice. Acesta era similar drapelelor de luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită, deasupra stemei — și unitatea administrativă în care se găsea gruparea (municipiul sau județul) — în linie dreaptă, sub stemă. Dimensiunile erau indicate în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
27 aprilie 1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia se crea un însem special pentru unitățile Gărzilor Patriotice. Acesta era similar drapelelor de luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită, deasupra stemei — și unitatea administrativă în care se găsea gruparea (municipiul sau județul) — în linie dreaptă, sub stemă. Dimensiunile erau indicate în anexă: pânza avea 100 cm lungime și 66 lățime, înălțimea scrisului era de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
100 cm lungime și 66 lățime, înălțimea scrisului era de 6 cm, franjurii erau lungi de 5 cm, hampa avea 240 cm lungime și 4 cm în diametru, iar ogiva din vârful hampei era înaltă de 15 cm. Potrivit Decretului, drapelul se acorda unității de către comandanții gărzilor patriotice județene ori din municipiului București, sau de către reprezentanți ai Statului major al gărzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, în urma unui decret prezidențial în acest sens. Puteau primi drapel Gărzile patriotice
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Potrivit Decretului, drapelul se acorda unității de către comandanții gărzilor patriotice județene ori din municipiului București, sau de către reprezentanți ai Statului major al gărzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, în urma unui decret prezidențial în acest sens. Puteau primi drapel Gărzile patriotice care s-au distins în activități de pregătire pentru apărarea patriei și care întruneau minim 2000 de luptători. Decretul nr. 1016 din 1966 creează cadrul legal pentru înființarea mărcilor distinctive și a mărcilor de comandament, care se arborează
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
marii unități de nave sau comandantul unei grupări de nave constituită temporar”. Forma, culorile și dimensiunile mărcilor urmau să fie stabilite prin regulament. Încă din 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției de la Timișoara, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele, fiind privită ca însemn al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Acest lucru s-a realizat, de cele mai multe ori, prin tăierea sau ruperea zonei centrale a fâșiei galbene, de unde și sintagma „drapel cu gaură”. Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele, fiind privită ca însemn al regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Acest lucru s-a realizat, de cele mai multe ori, prin tăierea sau ruperea zonei centrale a fâșiei galbene, de unde și sintagma „drapel cu gaură”. Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fâșiei galbene, de unde și sintagma „drapel cu gaură”. Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.” În secolul al XIX-lea, după înființarea armatei moderne în cele două principate române dunărene, vechile drapele militare și cele domnești
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.” În secolul al XIX-lea, după înființarea armatei moderne în cele două principate române dunărene, vechile drapele militare și cele domnești au fost depuse la Arsenalul Armatei. În 1919 toate acestea au fost transferate la Muzeul Militar Național. Este de menționat că, în paralel, drapelele care au participat la Războiul de Independență au fost schimbate în 1902
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
-lea, după înființarea armatei moderne în cele două principate române dunărene, vechile drapele militare și cele domnești au fost depuse la Arsenalul Armatei. În 1919 toate acestea au fost transferate la Muzeul Militar Național. Este de menționat că, în paralel, drapelele care au participat la Războiul de Independență au fost schimbate în 1902 și păstrate până în 1928-1929 în sala tronului din Palatul Regal. După această dată au trecut în patrimoniul Muzeului Militar. În 1971 un lot important de vechi drapele a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
paralel, drapelele care au participat la Războiul de Independență au fost schimbate în 1902 și păstrate până în 1928-1929 în sala tronului din Palatul Regal. După această dată au trecut în patrimoniul Muzeului Militar. În 1971 un lot important de vechi drapele a trecut în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În 1966, la Muzeul Militar Central se găseau 1075 drapele românești și străine, dintre care 949 originale, cu hampă, vârf și pânză, 42 de copii și reconstituiri și 84 la care se
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în sala tronului din Palatul Regal. După această dată au trecut în patrimoniul Muzeului Militar. În 1971 un lot important de vechi drapele a trecut în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În 1966, la Muzeul Militar Central se găseau 1075 drapele românești și străine, dintre care 949 originale, cu hampă, vârf și pânză, 42 de copii și reconstituiri și 84 la care se mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la Muzeul Militar Central se găseau 1075 drapele românești și străine, dintre care 949 originale, cu hampă, vârf și pânză, 42 de copii și reconstituiri și 84 la care se mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția se ridica la 1248 obiecte. Astăzi colecția de drapele și stindarde a muzeului numără 10.826 de exponate. Majoritatea drapelelor vechi au flamura deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
hampă, vârf și pânză, 42 de copii și reconstituiri și 84 la care se mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția se ridica la 1248 obiecte. Astăzi colecția de drapele și stindarde a muzeului numără 10.826 de exponate. Majoritatea drapelelor vechi au flamura deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la care se mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția se ridica la 1248 obiecte. Astăzi colecția de drapele și stindarde a muzeului numără 10.826 de exponate. Majoritatea drapelelor vechi au flamura deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul dublu a majorității drapelelor (încă din anii 1930), spălarea prin metode
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
muzeului numără 10.826 de exponate. Majoritatea drapelelor vechi au flamura deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul dublu a majorității drapelelor (încă din anii 1930), spălarea prin metode speciale a unor drapele îmbâcsite de praf, acoperirea drapelelor cu huse de culoare închisă pentru evita pătrunderea luminii în țesături, înlocuirea exemplarelor deteriorate grav cu copii, fotografierea drapelelor spre a se evita manipularea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
deteriorată (uneori lipsește aproape în totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul dublu a majorității drapelelor (încă din anii 1930), spălarea prin metode speciale a unor drapele îmbâcsite de praf, acoperirea drapelelor cu huse de culoare închisă pentru evita pătrunderea luminii în țesături, înlocuirea exemplarelor deteriorate grav cu copii, fotografierea drapelelor spre a se evita manipularea lor repetată, controlarea condițiilor climatice din depozite și sălile de expoziții
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
totalitate), sau sfâșiată de gloanțe ori săbii. Măsurile de întreținere luate de către experții din muzee cuprind: introducerea și coaserea în tul dublu a majorității drapelelor (încă din anii 1930), spălarea prin metode speciale a unor drapele îmbâcsite de praf, acoperirea drapelelor cu huse de culoare închisă pentru evita pătrunderea luminii în țesături, înlocuirea exemplarelor deteriorate grav cu copii, fotografierea drapelelor spre a se evita manipularea lor repetată, controlarea condițiilor climatice din depozite și sălile de expoziții. Anumite drapele sunt supuse și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]