12,690 matches
-
1993, revista fundată, în 1973, de noi, și-a aniversat două decenii de apariție. Evenimentul a fost reținut de presa centrală n.n.) Acțiunea începe să fie recunoscută: două emisiuni recente la Europa liberă (dintre care una, inspirată de Al. Duțu, editor al revistei de literatură comparată Synthesis, cu care eram în strânsă legătură), fericit denumite Alternativa comparatistă (la blocajul și cenzura epocii) și multe detalii revelatorii, obiective și concludente, în interviul paul Cornea despre șansele comparatismului (România literară, 1/7 dec
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un vast proiect de antologie concepută în 12 volume: patrimoine litteraire europeen. Dintre acestea, primele patru au și apărut. pentru volumele 5, 6 și 7, care acoperă literaturile europene între anii 1304 și 1400, 1400 și 1515, 1515 și 1616, editorul științific al întregii serii, profesorul belgian de la Universitatea din Louvain, Jean Claude polet, mi s a adresat mie. A fost probabil urmarea unui scurt raid belgian din toamna anului trecut, când am discutat pe larg prezențele românești și cu dna
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ce nu s-a făcut până acum, pentru a vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început că aproape
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început că aproape toate realizările în acest domeniu se datorează unor inițiative
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
colocviile literare și târgurile de carte. La toate. Apoi să fim convinși că doar cărțile de teorie și idei generale și sintezele au, în primul rând, o șansă reală. Istoria literaturii române de I. Negoițescu a găsit, de pe acum, un editor german. Contractul a fost semnat. De ce aceeași șansă n-ar avea-o, să spunem, și Istoria critică a literaturii române de N. Manolescu? În al treilea rând: nu trebuie ratată nici o ocazie de colaborare la o publicație străină. Cum să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
băncii, apoi, în sfârșit, expedierea. Cu această metodă, orice operativitate dispare. Comerțul socialist de carte a fost o adevărată catastrofă a culturii române. Am ajuns, în sfârșit, la punctul cel mai sensibil: ce pot face, efectiv, invitații noștri, traducătorii și editorii străini, pentru critica românească? Dar, mai întâi, să semnalăm și în acest caz unele dificultăți. Între colegi și prieteni este bine să discutăm cu toată sinceritatea și onestitatea. S-a spus din capul locului: este, obiectiv vorbind, mult mai ușor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și multe altele), au devenit celebre (și au făcut și avere) editând din plin critică, eseuri, studii, lucrări de referință, dicționare de toate tipurile posibile. Este un fenomen nou și el ar trebui să dea de gândit oricărui traducător și editor întreprinzător de azi. Inclusiv celor care sunt cunoscătorii și prietenii adevărați ai culturii române. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa Mai întâi o mică precizare. Dar esențială: idei simple nu vrea să spună și idei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturilor neeuropene în domeniul literaturii comparate. Astfel, literaturile africane au intrat în preocupările congresului A.I.L.C. de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii și culegeri de studii (dăm doar foarte scurte indicații) pe tema: Chinese Western Comparative Theory and Strategy, editor John I. Deeney (Hong Kong, 1980) sau: Comparative Literature East and West. Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University of Harvard and The East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
L.C. de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii și culegeri de studii (dăm doar foarte scurte indicații) pe tema: Chinese Western Comparative Theory and Strategy, editor John I. Deeney (Hong Kong, 1980) sau: Comparative Literature East and West. Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University of Harvard and The East-West Center, 1981), Marin Gik, Milestones in Sino-Western Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden, 1986). În aceeași logică se înscrie și volumul-manifest recent, Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (paris, 1989
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Vest. Intervenție la Colocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie 1993). 4. Literatura română intră în Europa, in: 22, IV, 51, 29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994. 5. Difuzarea criticii românești în străinătate. Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in: România Literară, XXIV, 27, 4 iulie 1991. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999, 1-3/2000. 2
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
I, p. 12. 6. Adrian Marino, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103, 7. Theophile Obenga, Culture et integration africaine, Fondements culturels du panafricanisme, in: Afrika, Afrique, Africa (Leuven, 1991), p. 22. 8. Nagendra, Editor's Note, in: Comparative Literature (Delhi University, 1977). 9. Daniel-Henri pageaux, pour un nouveau programme d'etudes en litterature comparee: les relations interlitteraires et interculturelles, in: György M. Vajda, Janos Riez (Hg), The Future of Literary Scholarship... (Frankfurt a. M.New York
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
236. 107. Cezar Bolliac, op.cit., p. 199. 108. Ioan Lupaș, Studii, conferințe și comunicări istorice (Sibiu, 1941), III, p. 136. 109. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu (București, 1956), p. 164. 110. Dan Simonescu, Mihail Kogălniceanu, ca tipograf și editor la Iași, in: Studii și cercetări de bibliologie, II, 1957, pp. 178-179. 111. M. Kogălniceanu, op.cit., p. 169. 112. Idem, op.cit., p. 197. 113. V. Alecsandri, Corespondență, ed. Marta Anineanu (București, 1960), p. 50. 114. Gr. pleșoianu, Frumoase dialoguri franțezo-românești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Licențiat în filosofie (1998) și științe politice (2001), absolvent de studii aprofundate în "teorii ale comunicării și ale filosofiei analitice" (1999) și doctor în filosofie (din 2005). Este editor șef al revistelor Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology și Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences. În 2011 și 2013 a coordonat, la Editura Institutul European, volumele Concepte și teorii socialpolitice și Teorii și ideologii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acum nu există în nici un stat zăvoare care să ne interzică accesul la ceea ce creștinii numesc prostește secretele de stat, ce va fi când vom fi stăpâni recunoscuți de întregul univers în persoana regelui universal? Oricine ar voi să fie editor, bibliotecar sau tipograf va fi nevoit să obțină o diplomă, care, în caz când posesorul ei s-ar face vinovat de o vătămare oarecare, îi va fi imediat retrasă. Cu asemenea măsuri instrumentul gândirii va deveni un mijloc de educație
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de a scrie, iar teama de pedeapsă va pune pe literați sub stăpânirea noastră. Dacă se găsesc persoane doritoare de a scrie împotriva noastră, nu se va găsi nimeni să le tipărească scrierile, înainte de a primi o lucrare pentru tipărire,editorul sau tipograful va trebui să meargă la autorități pentru a obține autorizația de a o face. Astfel vom cunoaște dinainte cursele care ni se întind și le vom distruge dând mai dinainte explicații asupra subiectului tratat. Literatura și ziaristica sunt
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
fi lăudabil, însă denunțurile neîntemeiate vor fi crunt pedepsite, pentru a nu se abuza de acest drept. Agenții noștri vor fi luați atât din înalta societate, ca și din clasele de jos, din mijlocul clasei administrative care se distrează, printre editori, tipografi, librari, funcționari comerciali, lucrători, birjari, lachei etc... Această poliție lipsită de drepturi, neautorizată de a lucra prin ea însăși, și prin urmare fără putere, nu va face decât să depună mărturii și să denunțe; verificarea depozițiilor sale și arestările
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
enumerate mai sus (medalii sau plachete) au gravat pe ele Saraga, Saraga - Jassy sau F. Saraga-Jassy (ceea ce înseamnă Frații Saraga și, după 1905, Regina Saraga sau Fany Saraga). Documentele de arhivă din perioada respectivă probează clar că frații Saraga sunt editori de medalii și nu artiști medalieri (creatori sau realizatori de medalii) {\cîte 18}. Se impune precizarea că, din anul 1905, firma „Frații Saraga” se dezmembrează. Vor desfășura activitate în continuare două magazine cu același profil: librăria „Autorii Români” (Elias și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
firme, nu se etalau frații Saraga, Samoil sau Elias, ci soțiile acestora, Regina și Fany. Pentru editarea medaliilor, aceștia făceau propuneri primăriei sau comitetelor de organizare a unor acțiuni culturale și prezentau odată cu acestea machete sau desene. După aprobarea proiectului, editorii se adresau unor ateliere medalistice din străinătate, care le băteau în metal {\cîte 20}. Medaliile realizate astfel, erau difuzate prin liste de subscripții în întreaga țara, cât și participanților la diverse manifestări. Realizările medalistice ale celor două firme, care aveau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
astfel, erau difuzate prin liste de subscripții în întreaga țara, cât și participanților la diverse manifestări. Realizările medalistice ale celor două firme, care aveau ca obiect de reflectare aceeași personalitate sau același eveniment, stârneau, în unele cazuri, vii controverse între editori, materializate în negarea reciprocă a valorii artistice a medaliilor și antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești {\cîte 21}. Dacă cele două librarii Saraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este opera gândirei, (medalia n.n.) a invenției D-nei F Saraga ? Este opera unui furt, a fotografiei statuei”{\cîte 22}. fig. 7av fig. 7/8rv fig. 8av Medalii cu revers comun, cunoscute sub genericul Dreptul Nostru și Apărătorilor ei Țară Recunoscătoare. Editor Fani Saraga în 1913. Gravor prezumtiv Celești Fabio Apare cu claritate, așadar, procedura editoarei în cazul medaliei statuii lui V. Alecsandri, la care se referă avocatul lui G. Lascăr. Putem admite că procedura era similară și în cazul celorlalte medalii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al XX-lea, cunoscute sub genericul de medaliile Saraga. Menționam că medaliile Saraga sunt pline de semnificații patriotice, ca inițiatorii discern din noianul de personalități și fapte pe cele mereu prezente în inima și mintea neamului în care se integraseră editorii, ca uneori găsesc cu dibăcie prilej de a pomeni de ele. Ilustrative în acest sens ni se par medalia oficială a Iașului, prilejuita de aniversarea dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinata lui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
placheta unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativa ieșeana. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; - pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul familiei Saraga în raport cu medalia ieșeana l-am conturat în comunicarea noastră, „Saraga, artist medaliere sau editor ?”, prezentată în Ședința Secțiunii Iași a SNR din 2 dec. 1984 (pentru conformitate vezi Informații numismatice, publicație a Societății Numismatice Române, nr. XVII-XVIII, iulie-decembrie, 1984, pag. 8), precum și la al IV-lea Simpozion național de numismatica, Botoșani, 15-17 mai, 1987
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Virchow neagă "vitalismul" (Wohler) și netezesc calea spre înțelegerea fizico-chimică a vieții. Vitalismul mistifica biochimia, separând-o de chimie. Ei critică cu severitate teoria despre apariția generațiile spontanee, contribuind la progresul biomedicinei. Rudolph Carl Virchow (1821-1902), medic, antropolog, biolog, scriitor, editor și politician, este unul dintre pilonii sănătății publice, asemănător lui Pasteur, supranumit "părintele patologiei moderne". A studiat medicina și chimia la Academia Militară Prusacă din Berlin și și-a început activitatea la Spitalul Caritatea, sub îndrumarea profesorului Johannes Peter Müller64
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este legat de o formă de encefalită subcorticală progresivă ("Boala lui Binswanger") care conduce la demență. A fost medicul lui Friedrich Nietzsche. 109 Oskar Vogt (1870-1959), neurolog german, fondatorul Institut für Hirnforschung ("Institutul de cercetare a creierului") din Berlin și editorul lui Journal für Neurologie und Psychologie. Solicitat să-l consulte pe Lenin, reușește, după moartea acestuia, să-i obțină creierul pentru autopsie. Preocupat din studenție să găsească o relație între psihologie și anatomie și să localizeze centrii geniului în creier
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]