10,920 matches
-
vaccinare antiholerică din 1913 (Bulgaria), la campania antiexantematică din 1915 (Serbia) și din Moldova (între 1916 și 1918). Începând din anul 1924, a participat activ în campaniile antimalarice. Între 1929 și 1934, a îndeplinit repetate misiuni cu același caracter în Extremul Orient. În felul acesta, medicul Mihai Ciucă s-a identificat cu acțiunea de combatere a unor flagele cu extindere masivă: holera, malaria, sifilisul nervos. Ca om de știință dotat cu o recunoscută inventivitate și pe baza unei prodigioase activități, profesorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
universal, profesorul fiind expert și consilier permanent al celor mai importante organisme angajate în această acțiune. Lui M. Ciucă i s-a încredințat organizarea unor cursuri internaționale de specialitate la Paris, Hamburg, Roma și a primului curs de paludism din Extremul Orient, la Singapore. Lucrările sale în domeniul bacteriologici, în care a colaborat cu Jules Bordet, sunt clasice. A fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a rămas activ până în 1974, și, ulterior, expert consultant, continuându-și aceeași activitate la nivel de cercetare de laborator. Ca expert O.M.S., Ungureanu a avut o activitate uriașă: a înființat centre de specialitate în întreaga lume Asia, Africa, America de Sud, Extremul Orient au constituit un imens teritoriu în care era mereu prezent. În orașele mari, ca și în cele mai îndepărtate regiuni, inaccesibile decât cu helicopterul, acest pasionat călător a instruit medici, agenți sanitari, școli sanitare. Relațiile sale cu această lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al abandonării în voia pornirilor resentimentare date la iveală cu un fel de furie. Iar din resentiment ce literatură poate ieși? O literatură pe care D. Țepeneag a supraevaluat-o cândva „de dragul cauzei“ și pe care acum o privește cu extremă severitate: „Cum s ar putea, mai exact, caracteriza acest soi de literatură? Sigur că nu e (Doamne ferește!) realism socialist. Nici măcar pe dos. Aș spune mai degrabă: realismul resentimentului grefat pe principile estetice însușite de către autor la «Școala de Literatură» în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Astfel, este și mai enigmatic motivul pentru care Machiavelli a trebuit să scrie o carte care să-i instruiască pe cei ce devin principi, să îi învețe cum să păstreze puterea și să aplice procedee nemiloase și tiranice. O carte extremă pentru timpuri extreme Pentru a explica consilierea îngrijorătoare pe care o oferă Machiavelli în Principele, cititorii presupun adesea că lucrarea reflectă timpurile dificile în care a trăit autorul. Circumstanțe extraordinare au solicitat probabil măsurile extraordinare recomandate de Machiavelli. Nu încape
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai enigmatic motivul pentru care Machiavelli a trebuit să scrie o carte care să-i instruiască pe cei ce devin principi, să îi învețe cum să păstreze puterea și să aplice procedee nemiloase și tiranice. O carte extremă pentru timpuri extreme Pentru a explica consilierea îngrijorătoare pe care o oferă Machiavelli în Principele, cititorii presupun adesea că lucrarea reflectă timpurile dificile în care a trăit autorul. Circumstanțe extraordinare au solicitat probabil măsurile extraordinare recomandate de Machiavelli. Nu încape îndoială că Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sigur, Machiavelli a început să-și scrie tratatul în 1513, în perioada cuprinsă între eliberarea sa din închisoare la 13 martie și scrisoarea către Vettori din 10 decembrie. Ideea că Principele a fost scris în grabă în 1513, în condiții extreme, cu obiective precise și, aparent, după puțină reflecție, a fost avansată mai ales de Federico Chabod. El nu spune explicit, dar este evident că a căutat o modalitate de a scuză ceea ce a considerat inacceptabil din punct de vedere moral
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
celor de arenda (vezi în P. Arferuoli, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392). Asupra problemei ce privea extremă sărăcie și marile datorii existente în teritoriul pistoiez pe parcursul secolului al XVI-lea, vezi raportul marelui Duce dedicat acestei probleme, care atunci era considerat a fi un fapt excepțional, în ASF, Miscellanea medicea, 329, inserto 28, intitulat " Relazione șui disordini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ce crezi că ar trebui să schimbați față de meciul tur pentru a vă asigura calificarea? S.I.: Trebuie să punem presiune pe ei și să-i forțăm să greșească în fața noastră, așa cum am greșit noi în meciul tur mingi ușoare, astfel încât extremei stângi i-a fost simplu să înscrie de 12 ori. Trebuie să reușim să înscriem și noi goluri ușoare cum au făcut și ei în tur. B.S.: Fiindcă ai adus vorba de presiune, aceasta va veni nu doar din partea voastră
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
dreapta al băcăuanilor împlinind 26 de ani și fiind cadorisit cu o șampanie de conducerea clubului. Iar dacă Manea a fost aniversatul, Alexandru Tărâță a fost cu siguranță cel mai aplaudat jucător al Științei. Evoluția lipsită de complexe a tinerei extreme băcăuane a încântat publicul din Sala sporturilor, cel în cauză fiind asaltat de presă la finalul jocului. , a spus Alexandru Tărâță. Declarații după Știința Bacău - HC Odorhei 29 24 22 AUGUST N-au mai repetat minunea: Dinamo Municipal Brașov - HC
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
dispoziție, absenții fiind cei 4 jucători de la lotul de tineret și Dospinescu, răcit. De menționat și faptul că Marius Bondar a evoluat doar o repriză, nefiind complet refăcut după accidentarea din vară, în timp ce, în repriza a doua, Iancu a jucat extremă dreapta. În aceste condiții, antrenorul Științei a încercat mai multe formule de echipă, însă au existat destule momente ale jocului în care băcăuanii au comis greșeli inexplicabile, care au condus la diferența netă de la finalul jocului. O veste proastă este
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
s-a organizat în saloanele sale unde se subscria pentru dezlipirea țărilor surori; se făceau dese întruniri publice la primărie, unde corifeii separatiști, între care se distingeau Dl. Nicu Ceaur Aslan și răposatul Teodor Boldur Lățescu, țineau discursuri de o extremă violență contra fraților noștri munteni; se specula prin o gazetă înființată ad-hoc asupra intereselor noastre vătămate prin strămutarea capitalei în București și astfel se crease o atmosferă îngrijitoare care dintr-un moment într-altul amenința să facă explozie. Înștiințați despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un colț al țărmului mai departe, numit "Paradis", unde eram numai între bărbați și aveam permisiunea de a ne scălda fără costum. Acolo în mare se vedeau trei stâlpi la diferite adâncimi spre cunoașterea tuturor că ultimul stâlp atingea limita extremă pănă unde se puteau aventura înotătorii; dincolo, era pericol de moarte, fiindcă intrai într-un curent puternic, irezistibil care se distingea chiar de pe mal ca o dungă lată, albastră; ai fi zis un fluviu care curgea prin mare paralel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
evident, acvatice: peștii, crescuți Într’o fermă alcatuită din bazine prin care circulă apa caldă ieșită din instalația industrială. Evident, s’a ales o specie termofilă, anume Tilapia sau “peștele sfântului Petru”, care trăiește la temperaturi de 25-27 0C, În Extremul Orient, Orientul Mijlociu și Africa, specie care Însă nu poate trăi În mod obișnuit În climatul Angliei. Câștigul e dublu: se evită importul acestui fel de pește, deosebit de apreciat pe piață dar, mai ales, eventualele exemplare scăpate din fermă nu pot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
formându-se și căzând rând pe rând tot timpul anului. Astfel de plante, care nu cunosc perioade de odihnă, ar face excepție de la principiul refacerii periodice a solului. Atâta doar că aceste plante sunt specifice pentru două zone distincte și extreme ale Terrei: zona nordică, a tundrei și taigalei, populată preponderent de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de conifere, ferigi, mușchi, licheni, adică plante inferioare, respectiv zona ecuatorială, populată preponderent de monocotiledonate, adică extrema evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În zonele nordice extreme (evident și În corespondentul lor sudic, cu mențiunea că e prea puțin reprezentat din punct de vedere geografic, ca uscat), aceste microorganisme necesită, dimpotrivă, medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să adere la rădăcini. Evident, perișorii absorbanți, la care aceste plante au dreptul evolutiv, dispar. Coincidența condițiilor redox cerute de plantă și microorganism În situația unei temperaturi ridicate, nu pretinde relațiile strânse În cadrul asociației pe care le-am arătat pentru extremul nord, dar susține activitatea paralelă și independentă a ambilor parteneri Într’un sol constant din punct de vedere redox. Tot atât de adevărat precum că solul este refăcut chiar dacă sezonier ori continuu, este și faptul că uneori relația plantă−microorganism nu funcționează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca și lichenii, să fie mai productivă decât componentele ei luate separat. Faptul că simpla prezență a celuilalt, chiar dacă e un parazit, este un factor stimulator, este perfect explicabil În acest context. Și, Într’adevăr, pentru unele zone, cu climă extremă, precum extremul nord, lichenii sunt singura bază trofică pentru tot ceea ce mișcă pe acolo: În primul rînd, turme Întregi de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lichenii, să fie mai productivă decât componentele ei luate separat. Faptul că simpla prezență a celuilalt, chiar dacă e un parazit, este un factor stimulator, este perfect explicabil În acest context. Și, Într’adevăr, pentru unele zone, cu climă extremă, precum extremul nord, lichenii sunt singura bază trofică pentru tot ceea ce mișcă pe acolo: În primul rînd, turme Întregi de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
crea condițiile invadării construcției de către plantele mai puțin doritoare de negentropie, superioare, menite a desăvârși amintita nivelare entropică. Să Împingem aportul informatic la crearea negentropiei la maximum, adică la piramidă, ale cărei reguli geometrice stricte sunt În afara oricărei discuții. Negentropia extremă a ei face imposibilă viața oricărei ființe, mai puțin a acelora primitive, alge și bacterii care, mai mult, devin virulente. Dar și ineficiente ca factori de nivelare entropică, fundamentând dăinuirea peste milenii a piramidei. Am ignorat anume animalele, ca martori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depășească opoziția dintre materialism și idealism, tot așa și în construirea sistemului pedagogic a urmărit să se situeze dincolo de teoriile aflate la poli opuși. În fundamentarea teoriei sale, pedagogul american a pornit, de cele mai multe ori, de la delimitarea a două poziții extreme, care se înfruntau și pe care tinde să le depășească. Astfel, el distinge două concepții fundamentale asupra educației: una dintre ele aprecia că procesul paideutic constă în dezvoltarea forțelor interne, independent de condițiile sociale; cealaltă, dimpotrivă, vedea în educație o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și nici în perioada interbelică, nu s-a situat pe poziții extreme, dăunătoare spiritului științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea faptului că, dezvoltîndu-se, pedagogia a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
grădiniță); absența notelor și a repetenției; înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se remarcă printr-o extremă sistematizare spațială, temporală, socială și programatică a practicilor pedagogice. Orientarea procesului educațional este simultan estetică, morală și religioasă, totul fiind integrat în filosofia antimodernă a antroposofiei (9, p. 119). Evident că R. Steiner a elaborat o teorie a educației cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în anumite condiții social-istorice care îi determină profilul spiritual. Continuînd procesul de constituire a sistemului său, pedagogul român stabilește tezele opuse asupra problemelor de educație intelectuală, le analizează și formulează un concept nou, prin care depășește unilateralitatea a două poziții extreme. Care sînt acestea? Pe de o parte, concepția mai veche, a realizării învățămîntului formativ prin disciplinele umaniste, iar, pe de altă parte, concepția lui H. Spencer, care, referindu-se la factorii care stimulează dezvoltarea, acorda prioritate științelor pozitive. În concepția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]