8,147 matches
-
frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ou. de 4 ori pe săptămână papanaș de brânză de vacă de 2 ori pe spt. papanași de morcovi. fructe la ora 4 o dată pe spt. vinete trase în puțin unt. o dată pe spt. salată de vinete cu ardei. mere fierte la biftec, piure de cartofe, curechi fiert, mazere boabe. supe de legume, în fiecare zi, la 6-7 seara. o dată pe săpt. pește fript. ceai, sara. cafea neagră dimineața, cu puțin lapte. lapte acru, sara 3/4 pahar. foarte puțină pâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i-a strâns la școală, și le-a vorbit despre primejdia țării și despre a lor, dacă nu stau liniștiți. La îndemnul său, sătenii iscălesc o declarație de pace, care se dă inspectorului comunal. Apoi în zilele celelalte cât satele fierbeau, a umblat din om în om cu sfaturi de liniște. Acest om, pentru căpitanul de jandarmi Niculescu, era un instigator. Întâlnindu-l căpitanul în gara Dolhasca (era după masă), l-a batjocotit, l-a amenințat, l-a pus între jandarmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că eu nici nu mai țiu minte cum ai spus, da iaca la noi cari am fost 12 la mămuca, și la copiii mei care au fost 10, iaca cum s-a făcut: iau un ou de găină și-l fierb bine, îl curăț de coajă și-l pun după ușă, în tindă, la țâțână, și-l las acolo trei săptămâni, după aceea iau oul, îl fărm și-l dau copilului și zic așa: cum am uitat eu oul după ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vânătoari cân’ mergea,/ Numa șărchi ei omora”. Un frate de cruce atipic scoate FătFrumos din gura șarpelui, după nouă ani de semiîngurgitare. Remediul pentru contactul cu infernalul este același: „I-a dat ăia două-trei găleț’ dă lapte dulce, le-a fiert, l-a-mbăiat bine, frumos, pă cătcăune, a căzut toată carnea aia putredă ș-a-nceput să-i crească altă carne vie” (Fărcașele - Olt). Baia în lapte purifică în mod absolut, mai mult, abluțiunea în lichidul sacru provoacă agregarea la noul statut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se îmbă- ieze în laptele iepelor ei. După ce intră în baie, porunci să-i aducă armăsarul ca să sufle aer răcoros. Și daca veni, armăsarul suflă cu o nară înspre dânsa răcoare, iar cu altă nară înspre împăratul aer înfocat, încât fierse și mațele dintr-însul, și rămase mort pe loc”, „Așa că iel cîn s-o băga, numai i s-o d’esfăca carn’ea d’i pi uosă. Ș-apoi o rămas iel moștenitor” (Rașca - Oaș). Nașterea întru mit prin baia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și este accesibil numai ființelor superioare: „exist-un lac de lapte dulce unde vine și face baie Mândra Lumii, aceea, Rozina - Doamna Florilor, și cu slujnicele ei. Face baie în fiecare zî. (...) Da’ nu poate face nimnea că lacu, zâce, fierbe tăt timpu, numai când vine e, rămâne călduț, cât face baie. Și cum iese, începe să fiarbă, clocotește. Și nimeni nu rezistă să treacă prin el sau să facă altceva” (Șieu - Maramureș). Divinitatea vegetală controlează puterile germinative hrănite de lichidul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mândra Lumii, aceea, Rozina - Doamna Florilor, și cu slujnicele ei. Face baie în fiecare zî. (...) Da’ nu poate face nimnea că lacu, zâce, fierbe tăt timpu, numai când vine e, rămâne călduț, cât face baie. Și cum iese, începe să fiarbă, clocotește. Și nimeni nu rezistă să treacă prin el sau să facă altceva” (Șieu - Maramureș). Divinitatea vegetală controlează puterile germinative hrănite de lichidul maternității și toate aceste implicații constituie ținta supremă a lumii, pentru care se pune în mișcare inițierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
naștere», pe de altă parte, pentru că imersiunea fertilizează și amplifică potențialul vieții”. Dezagregarea identității consumate a copilăriei este, în acest basm, figurată de două ori: o dată prin căderea în adâncuri (imagine a coborârii în infern), apoi prin „înghițirea” de către apele fierbând de energie, similare cu cele ale genezei. Renașterea care augmentează potențialul vital este în mod fundamental mijlocită de un arbore considerat sacru în mentalul românesc: salcia. Botezul încheie și desăvârșește procesul inițiatic prin capacitatea lui de a anula formele superficiale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
calului cu lumea mitică, din care este extras printr-un tratament specific, indicat flăcăului, tot ca exemplificare a puterii sale asupra timpului actual: „pe mine să mă îngrijești cu însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însuți mâna ta șase săptămâni și orzul să mi-l dai fiert în lapte”, „...scaldămă-n lapte dulce și dă-mi să mănânc o copaie de jăratec”, „l-a hrănit două-trei zâle cu jar, cu lapte dulce i-a dat, ovăz fiert în lapte dulce” (Pătuleni - Dâmbovița). Jăraticul mâncat de cal activează natura divină, solară, a bidiviului și mistuie efectele timpului, vizibile la suprafață. Acestea sunt anulate și prin efectul de întinerire datorat lichidului matern, căruia i se asociază licoarea bahică sacră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost ciopârțită de vecinii “prieteni”. Fiind lângă linia ferată am urmărit zilnic tragedia refugiului din Ardealul de Nord și am citit și auzit despre suferințele românilor rămași sub stăpânirea străină. Profesorii, la liceu, presa generală și locală, populația În general, fierbeau de furia Îngenuncherii țării și chemarea la luptă armată era pe buzele tuturor. În această conjunctură am dat glas primelor versuri patriotice, În poezia “Chemarea României”, din care mai rețin: “Până când, Români, mai stați În amorțeală? / Până când, Români, din somn
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ne-am despărțit, eu Întorcândumă la unchiul Aurel iar cei doi prieteni găsindu-și alte culcușuri. Primul an de studenție s-a scurs destul de repede. Mi-am susținut examenele programate și m-am Înapoiat În mijlocul familiei și al satului, care fierbea sub știrile de pe frontul din vest, anunțata reformă agrară și seceta din răsăritul țării. Am intrat În această vâlvătaie. Mi-am ajutat familia și În același timp am participat activ la “viața butucilor” cu toate năstrușniciile caracteristice vârstei. Așa cum am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o puneau să fiarbă. Apoi înfigeau bețișoare de lemn în cazan peste care într-o noapte se depunea silitra, de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauțiunea lui Herman. În loc de asta, i-am trimis lui Herman doi dolari pentru țigări. Dacă e s-ajungi la răcoare, mai bine mai devreme decît mai tîrziu. La ora aia nu-mi mai rămăsese nici un pic de marfă și-mi fiersesem deja de două ori tampoanele. Praful se Încălzește cu un pic de apă Într-o lingură și se trage-n pipetă printr-o bucățică de vată, ca să nu lași nimic În lingură. O parte din soluție rămîne În vată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
camera Piei goliră dulapul de rochii și băgară păsări tăiate pline de sânge; în salon smulseră masa din mijloc, care era fixată prin tuburile de gaz ale lămpilor de bronz, și cum ieșea gazul puseră două pirostrii cu căldări de fiert apa. Alături se afla un frumos clavir Bechstein. Seara făceau muzică. Iar în noaptea de Crăciun, după un chef scandalos, nemaiștiind de nimic, își goliră paharele de șampanie în clavir ca să cânte mai bine. La plecarea lor, Bechsteinul pierise, ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă mângâi, mă bucuram că s-a încredințat de starea bună a sănătății noastre, de simpatia maicelor, de atmosfera ce creasem la mănăstire și că puteam, în liniște, aștepta pacea așa cum o doream. garda Soldatul polonez Landowski, înțelegând ce-mi fierbea în suflet, îmi spuse: „Este bine și lumea își va aduce aminte că dvs. ați 124 sabina cantacuzino suferit aici în acest război cu cei mici, aceasta vă apropie de ei. Ni meni nu știe cum se va sfârși războiul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de duminică la mănăstire pentru pomenirea sufletelor celor morți și în urmă să ia masa la arhonderie. Fiecare a contribuit, printre maici s-au strâns 95 de lei pentru carne și vin. Multe au dat păsări de li s-a fiert o ciorbă, au făcut colivă și carne cu varză. A fost un adevărat banchet pentru ei, cu trei feluri de mâncare din belșug. Noi le povățuiam să-i ospăteze în două rânduri din atâtea provizii, dar nu s-a putut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soarta ungurilor în România. Eram convinși că astfel de condițiuni nu se puteau primi după atâția morți, [atâtea] jertfe și suferințe. Starea Austriei ne dădea curajul de a prefera ruperea tratativelor unei astfel de supuneri, mai ales că toți slavii fierbeau și în parlament părăsiră sala când s-a citit adresa de mulțumire către împărat pentru încheierea păcii cu Rusia. [Eram într-o stare de suferință cu atât mai mare că nu aveam nici o știre de la Aliații din Occi dent.](Ibidem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmat o explozie de vorbe fără rost, la care împreună cu cei prezenți asistam ca la un spectacol de teatru, asistându-l parcă să-și spună rolul bine învățat și pus în scenă cu tot felul de gesticulări. Tăceam și ascultam fierbând la foc mic și cum era normal am început și eu să clocotesc de furie, amintindu-i de toate cele adresate mie de când venisem în tabără. Când am auzit că nu mai are ce vorbi cu mine, m-am întors
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
zburlit 33 în Iași și la București? Am auzit că se clocește ceva, dar Mihai Sturza o să-i ciomăgească, fii sigur, că doar n-o să ne lese de râsul pantalonarilor 34 și a bonjuriștilor. Eram de zece ani, pe când se fierbeau toate aceste, și veștele grave ce ne veneau din Iași, din București și din alte capitalii din Europa s-întipăreau adânc în mintea mea. Pășisem în anul 1848, anul acel de vijelie care a zguduit atâtea tronuri și care în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii eu, n-o să pierd de trei ori în șir, că doar n-am jupuit pisici, după vorba cartoforilor. Am pierdut și a treia oară. Eram acum dator cu patru carboave. Începu să fiarbă sângele în mine. Plătii galbenul și mai rămăsei dator cu o carboavă. Această ultimă carboavă pentru mine a fost clenciul 79 dracului. Vroind s-o recâștig, am dat mereu înainte, pierzând un galbăn, doi, trei, zece, cincisprezece, așa încât musafirii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe nici se frige așa cât ai bate din palme. În sfârșit, după două oare lungi, nesfârșit de lungi, ușa se deschise și baba se înfățoșază cu o tabla. Ah!... strigarăm noi într-un glas răpezindu-ne ca lupii asupra tablalei. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pe scară decât cu prețul de a fi bine stropit, dacă n-ai pe umere un cauciuc. În aceeași zi ne-am dus să vizităm și Les Gorges du Trient. Când intri în acea strâmtoare de stânci, pe fundul căreia fierbe râul Trient ca pe un așternut de jaratic, et apucă fiorii. Păreții sunt așa de aproape unul de altul și așa de nalți, că abia strabate lumina zilei între dânșii; iar vuietul râului care curge în cascadă și se sfarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Sau, poate, și pe o cale puțin deosebită, similară tehnicii fântânarilor, prin care culegătorul “simte”, pentru fiecare ciupercă În parte, dacă e bună sau nu, oricum, o cale neconștientizată. O măsură de precauție poate fi aruncarea apei În care au fiert ciupercile. Poate ar trebui să ne Întoarcem mai mult spre natură, Învățând fiecare, Încetul cu Încetul, și știința culesului, decât să ne lăsăm În seama pieții. Și, de ce nu, să le cultivăm, acolo unde există multe deșeuri, În special animale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]