8,564 matches
-
aprilie 1969: “La Ioan Antonică, compozițiile păstrează o sugestie expresionistă - de exemplu, tensiunea sufletească a femeii din Maternitate, respingând dulcegăria, descriind cu aplomb un gest energic”. Atât în sculptură, cât și în ceramică, arta lui Ioan Antonică descinde direct din folclorul românesc, ale cărui tipare stilistice tind să le fertilizeze într-o viziune personală, capabilă să redea în corespondențe plastice suculența înțelepciunii și umorului popular. Sculptorul și profesorul Ioan Antonică a trecut în lumea umbrelor în ziua de 17 septembrie 2002
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dovedit a fi neputincioasă, „Ziarul de Iași”, nr.225 (3505), 31 decembrie 2002, p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din fostul județ
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu teza: Tovărășii de feciori și fete în viața poporului român, conducător științific fiind cel dintâi profesor de etnografie și folclor din învățământul superior românesc, Romulus Vuia. După răpirea Ardealului de Nord, se refugiază la București, unde, începând cu anul 1940, lucrează timp de un an în calitate de cercetător la Institutul de Cercetări Sociale al României, sub direcția lui Dimitrie Gusti. După
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și a Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești, județul Argeș. O mare parte a studiilor sale (peste 40) realizate de-a lungul a șase decenii au văzut lumina tiparului. Rămân în memorie volumele: Neam și țară. Pagini de etnografie și folclor (1940); Țiganii din România, monografie etnografică publicată în 1944, în care se aruncă o primă lumină asupra etniei romilor, constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost membru al Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române”, publicând o serie de studii interesante. A făcut „sondaje etnografice” aproape în toate regiunile țării, studiind în detaliu zone etnografice din Moldova de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
anxietăți profesionale Sophiei Loren ? Important este că el e bun, și nici ea nu e rea. Gheorghe Dinică e superb în rolul trădătorului Bastos, iar mea culpa lui (în nemernicia mea, ca un cîine turbat... ) a intrat pe merit în folclor. Filmul ar fi avut șanse să devină un clasic veritabil dacă ar fi avut un regizor mai puțin împiedicat decît Mircea Drăgan. Vă mai amintiți bătălia din ștefan cel Mare ? Cea de aici dată de forțele lui Tiberius, alături de forța
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
menite să te pună pe o pistă falsă. De aceea, redactorii Ziua au selecționat în materialul de față doar mărturiile celor care, în mod cert, l-au cunoscut îndeaproape pe Ion Iliescu sau care îi sunt neamuri." După ce au separat folclorul local de adevărul istoric, iată ce a putut desluși echipa de investigații de la Ziua la fața locului. Astfel, citim următoarele în capitolul intitulat " Neplacandu-i muncă, tatăl lui Iliescu s-a dat cu comuniștii": "Pe la începutul veacului trecut, în comuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ai mei și colegii începuseră să se uite într-un mod ciudat la mine, unii gratificându-mă cu remarci gen: halal să-ți fie, te credeam mai isteț, ne-ai făcut de râs, unii mai apropiați făcând chiar apel la folclorul național cu bine cunoscuta calificare "te-ai dus bou și te-ai întors...!" Cum învățasem la materialism că acumulările cantitative duc la saltul calitativ, după câteva zile de acumulări de atare "amabilități", am pus mâna pe telefon și am sunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
umane legate de pari. Ororizat de spectacol, amiralul a părăsit locul "în mare viteză" și nu s-a mai oprit până la ieșirea din strâmtoare, în "ape liniștite", pe care el le-a botezat ca "Oceanul Pacific". Magellan a mai rămas în folclorul zonei și ca cel care i-a numit pe băștinași "Patagones" picioare mari, nume preluat de întreaga zonă Patagonia! După Magellan au urmat alți și alți aventurieri și navigatori, zona intrând în atenția "lumii civilizate" după ce britanicii au ocupat Insulele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
De aici aveam câteva ore bune de zbor până la Castro, capitala Insulei Chiloe! Înainte de începerea călătoriei în sud mă documentasem bine, ca să știu pe unde "pășesc". Din "bibliografie" reținusem că Chiloe reprezintă "algo especial" ceva special în istoria, geografia și folclorul chilian. Insula mare Chiloe, cu o suprafață de 8394 Km2, o lungime de 190 km și o lățime de 65 km, este a doua ca mărime din teritoriul național, după Insula Mare a Țării de Foc. În jur se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
contractelor, m-am dedicat domeniului cultural-științific, unde speram, conform doctrinei liberale de succes într-o vreme "prin noi înșine", să obțin rezultate mai bune. Nu așteptam din țară nici turnee ale unor mari trupe de teatru, orchestre simfonice, ansambluri de folclor, expoziții sau filme (care nici n-au apărut, nici atunci și nici acum). Aveam capul pe umeri, câteva zeci de pliante și afișe turistice aduse din țară și comorile din "Peștera lui Ali Baba" beciul ambasadei. Am început cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiu în pielea nici unuia, dar și eu parcă mi-aș fi schimbat-o pe a mea cu aceea a omologilor de pe motonavele rusești sau bulgărești. Bref, s-a dus naibii recepția de la Viena și campania de presă, și orchestra, și folclorul... Cu "Steaua Dunării" problemele au continuat tot sezonul 1987 și în sezonul 1988: i s-a defectat instalația de răcire și a rămas blocată 24 de ore la Orșova, i s-au defectat conductele de la toalete, iar după la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în cântări cu îngerii! Gândisem la un moment dat să deschidem un centru cultural și la Chișinău. Conjunctura era favorabilă, podurile de flori se țineau lanț, ca și donațiile de cărți, sutele și miile de burse, spectacolele de teatru, de folclor, expozițiile și delegațiile. Așa că împreună cu Adrian Dohotaru, îmbarcați într-o impozantă limuzină de protocol, am plecat spre Chișinău. Așa cum am menționat la început, sunt născut la Chișinău și ardeam de nerăbdare să revăd orașul pe care-l părăsisem la vârsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1969ă și Fabule și întâmplări (1972ă. A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971ă. A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987ă. Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981ă, cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referinduse la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare documentare care coboară adânc în timp și spațiu (la arheologie, demografie istorică, istorie economico culturală, la psihologia comunitară de grup etnic sau de etnie, la imagologia magico-mitologicăă și la metode și procedee ce antrenează, dincolo de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Născut la 20 martie 1847 la Ismail, Gavriil Musicescu a făcut primele studii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Hora de la Plevna pe versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul și cornul pe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu. Gavriil Musicescu a armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Compozitorul și dirijorul Gavriil Musicescu s-a stins din viață la 8 decembrie 1903, la Iași. Elevii săi, Ion Vidu și Timotei Popovici, veniți din Banat să învețe la Iași, ca și Enrico Mezzetti
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
secretar al Uniunii Compozitorilor - Filiala Iași. O viață întreagă închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești. Talentat compozitor, profund atașat de țelurile culturii noastre naționale, Vasile Popovici s-a remarcat, prin creațiile sale corale, culegerile și armonizările de folclor, studiile de folclor etc, ca una din personalitățile muzicale românești, iar opera sa aduce un prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Compozitorilor - Filiala Iași. O viață întreagă închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești. Talentat compozitor, profund atașat de țelurile culturii noastre naționale, Vasile Popovici s-a remarcat, prin creațiile sale corale, culegerile și armonizările de folclor, studiile de folclor etc, ca una din personalitățile muzicale românești, iar opera sa aduce un prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846ă. Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru VasiliuTătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908ă, care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]