7,086 matches
-
unde semnificațiile sînt adunate În fascicule, În buchete: cititorul nu este inivitat să culeagă flori de pe un cîmp, ci i se oferă buchete gata ambalate. Romanul realist francez este aproape Întotdeauna un astfel de buchet care conține În mod intențional frumosul și adevărul. Atunci cînd nu se Întîmplă neapărat așa, cititorului nu i se oferă decît libertatea de a-și selecta flori pentru buchet În funcție de un tip (sau arhetip) de destinatar: Madame Bovary, de pildă. Citez aproximativ din cronica scrisă de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fete, struguri, flori și artă”. Lipsit de iluzia transcendenței, încearcă să-și vindece tristețea de a fi trecător intensificându-și iubirile și chefurile sau semețindu-se în fața eșecurilor și a morții, încredințat că a fost învestit cu „marea misiune a Frumosului”. Totuși, cuprins de melancolie și resemnare, poetul, „c-o desnădejde care n-are nume”, e gata să se abandoneze materiei pe care o slăvise. În general, poezia lui C. s-a ivit la nivelul percepției și al senzației și se
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu am s-o aud/ urcând prin pământ înăuntrul copacilor și/ acestor obiecte care zac împrăștiate prin casă/ mărturisindu-mă ca niște ape liniștite/ desenându-le pentru prima dată conturul/ [...] nemaivăzut de clar, de frumos și de viu // va veni acea ultimă zi, seara aceea albastră/ prin care voi trece tăcut [...] și numai puțin înspăimântat când voi simți/ marea lingându-mi picioarele” (Numai puțin înspăimântat...). De la volumul Țintă vie - titlul e o metaforă a poeziei
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
autentic național nu numai în suita tradițională a momentelor ceremonialului, ci mai cu seamă în sacralitatea de care se încarcă iubirea prin nuntă, unită cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva absurdului morții i se
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
dimensionează și prin statute și roluri sociale, prin funcționarea sa într-un cadru instituționalizat, care, de asemenea, este supraordonat subiecților individuali. În sfârșit, existența umană se mai dimensionează prin instanța valorilor, prin aspirația pe care o exercită adevărul, binele și frumosul, prin vizarea transcendenței care, în primă instanță, a fost concepută sacral. În dimensiunea persoanei umane, a psihismului său conștient se reflectă și se oglindesc și aceste instanțe supraindividuale ordonate de norme și valori. 1.4. Temperament și caracter În prezent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îi obligă pe copii să internalizeze în mod repetat atitudini și emoții contradictorii, care le adâncesc vulnerabilitatea. Pe de altă parte, mass-media oferă eșantioane și modele existențiale pline de contraste și promovează un hedonism facil și un fals gust pentru frumos. Orele petrecute în fața TV și a computerului depășesc cu mult pe cele acordate școlii sau celorlați membrii ai familiei, care, de altfel, s-au demonetizat ca modele. Ingredientele de spectacol și de distracție oferite sunt expresia instabilității sociale și a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dorințe sau relațiile complexe sunt reduse la dihotomii simple; de exemplu, bine/rău, tot/nimic... 4.4. Sentiment de gol: are un sentiment cronic al golului interior sau separare de lume 4.5. Insensibilitate estetică: nu are un sens al frumosului sau nu trăiește revelația frumosului artistic. Tulburare de personalitate: - absentă: una sau nici una dintre cele patru trăsături nu are cel puțin trei itemi prezenți; - tulburare ușoară: două dintre cele patru trăsături au cel puțin trei itemi prezenți; - tulburare moderată: trei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reduse la dihotomii simple; de exemplu, bine/rău, tot/nimic... 4.4. Sentiment de gol: are un sentiment cronic al golului interior sau separare de lume 4.5. Insensibilitate estetică: nu are un sens al frumosului sau nu trăiește revelația frumosului artistic. Tulburare de personalitate: - absentă: una sau nici una dintre cele patru trăsături nu are cel puțin trei itemi prezenți; - tulburare ușoară: două dintre cele patru trăsături au cel puțin trei itemi prezenți; - tulburare moderată: trei dintre cele patru trăsături au
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ileana Cudalb), București, 1996; ed. (Itzhak Rabin. Peace Killed Its Soldier), București, 1997; [Poezii], AMI, 54-71; Între El și mine, cu ilustrații de Tia Peltz, pref. Eugen Simion, București, 1998; Vânzătorul de zăpadă, pref. Geo Șerban, București, 2000; Hoțul de frumos, București, 2001; Fericitul care pleacă, pref. George Bălăiță, postfață Zoltán Terner, București, 2001; Deocamdată, viața, Iași, 2002; După ultima mea moarte, București, 2002; Îngerul târziu, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 2003. Antologii: Metafore românești în Israel, Iași, 2000 (în
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
rigoare și metodă, punct exploatat de adversari. În viziunea lui, criticul trebuie să fie „un veghetor, călău dacă vreți, al literaturii”, spre a veșteji fără milă scrierile slabe ale autorilor importanți, epigonismul, tendințele subversive (adică atentatele la bunul gust, la frumos și adevăr), senzaționalismul, mercantilismul literar și diletantismul. O notă bună este că, în optica lui, atitudinea critică trebuie să vizeze invariabil opera, iar nu viața privată a autorului ei. În prima parte a activității, este preocupat de sociologia literară, de
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
vacanță, Chișinău, 1982; Izvoarele lui august, Chișinău, 1984; Peisaje în suflet, Chișinău, 1985; Despre ce doinesc copacii, Chișinău, 1986; Floarea păcii, Chișinău, 1987; Steaua Eminescu, Chișinău, 1997; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea frumosului..., LA, 1978, 2 martie; Mihai Cimpoi, În fața stelei Eminescu, „Moldova suverană”, 1997, 4 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. M.Dg.
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
constructivă, creatoare. Aplicarea acestor principii i-a ferit, de regulă, exegezele de presiunile politicului și ale ideologicului, ca și de conformism. C. preferă să opereze în actul critic cu categorii existențiale și estetice globale, meditând în jurul problemelor ontologice, comentând nuanțat frumosul artistic, disociind autenticul de contrafacere, experimentul rodnic de exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
putea să existe. În ce privește critica, socotește că ea trebuie să fie luminătoare, un demers întreprins cu multă comprehensiune. Juisor în viață, el etalează în artă riguroase principii etice. Selectează, în special, acele scrieri cu o tendință morală evidentă, în care frumosul iradiază ca un reflex al binelui, logica nu se lasă uzurpată, iar stilul se împletește armonios cu gândul. Teatrul, la rându-i, cată să fie „o școală de morală și moravuri”. O replică vioaie animă piesele lui G., comediile îndeosebi
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7, 39, 40), dreptatea (16), cinstea (28, 45), încrederea (32, 34), răbdarea (33, 41), sinceritatea (35), frumosul (19, 37), prietenia (44). Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care premerg sau pot să controleze viața omului, și anume ideile de soartă (6, 9, 36), fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
itemul 35. „Răbdarea” este o virtute acceptată în primul rând de femei (33), la un nivel explicit familial, în timp ce ambele genuri (și deopotrivă tinerii) aleg aproape unanim să se comporte astfel într-un plan neprecizat, reprezentat probabil ca „social” (41). „Frumosul” este mai întâi (19) condiționat - atât de tineri, cât și de vârstnici - de preferința individuală, nu de un „gust” estetic al grupului de apartenență. Acceptarea unei atare calități se face chiar și fără un rost practic al acesteia, însă (în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
clopotul după sunet. (35) Nu cunoști un om până nu mănânci cu el o baniță de sare. (36) Nu-i bine să le pui pe toate la inimă. (36) Piatra ți se așază pe inimă fără voia ta. (37) Tot frumosul își are folosul. (37) Degeaba ceva-i frumos, dacă nu e bun de ros. (38) Dumnezeu îți dă, da-n traistă nu-ți bagă. (38) Cine mișcă tot mai pișcă, cine șade coada-i cade. (39) Bine faci, bine găsești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă o - minimală - elucidare teoretică, exersându-și spiritul disociativ în definirea „frumosului estetic”, demers însoțit de două „pilde”: T. Arghezi și Marcel Proust. Gazetarul A. practică simultan eseul, foiletonul, polemica, interviul și cronica. Ca și N. Davidescu, B. Fundoianu, I. Vinea și alții, semnalează nume mari ale poeziei moderne românești în chiar
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de care depindeau muncile specifice agriculturii și păstoritului, românii și-au selecționat în timp, prin intermediul meșterilor creatori de frumos (oameni simpli, înzestrați cu talent și spirit de observație, proveniți în cea mai mare parte din rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
meșterilor creatori de frumos (oameni simpli, înzestrați cu talent și spirit de observație, proveniți în cea mai mare parte din rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și implicațiilor pe care le-au avut în contextul vieții cotidiene. Așa se face că în repertoriul zoomorf, majoritatea animalelor ce apar figurate în cadrul diverselor creații artistice sunt cele ce aparțin acestui areal geografic"25. Într-un studiu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare să giudecă, iară gândul a ascunsului inimii nici chip, nici floare are, de pre carea de bun sau de rău, de frumos sau de grozav să să cunoască, fără numai când icoana în cuvinte sau în lucruri își tipăréște"3. Prin urmare, înfățișarea fizică a unui animal nu își relevă mesajul decât atunci când acesta este "interpretat", când trăsăturile fizice sunt mutate la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a datorat și numeroaselor privilegii acordate studenților și importanței deosebite pe care a acordat-o intelectualității timpului. Monedele sale („augustalii”, cu portretul său, iar pe revers acvila înconjurată de numele său, „Fredericus”) trădează un gust artistic rafinat, cu dragoste de frumos și spirit umanist. Forța Universității din Salerno a constat și în faptul că ea a fost susținută de stat (de împărat). Pe baza experienței salernitane, Frederic II a emis un edict în care funcțiile și obligațiile medicilor și farmaciștilor sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2. Vremea colecționarilor / 116 3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o deplasare a relației cu obiectele estetice. Într-o reflecție recentă asupra ipostazelor aisthesisului în modernitate, Jacques Rancière20 a arătat că în acest proces de ridicare a vestigiilor la demnitatea aprecierii estetice s-a produs o modificare esențială a definiției frumosului. Dacă privești formele din perspectiva incompletă a fragmentelor, ceea ce se vede e mișcarea pură, voluta, arabescul, articularea liberă a unor linii care nu reprezintă nimic decât propria lor potențialitate. Emoția estetică se emancipează de un sens al reprezentării, de figura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fragmentelor, ceea ce se vede e mișcarea pură, voluta, arabescul, articularea liberă a unor linii care nu reprezintă nimic decât propria lor potențialitate. Emoția estetică se emancipează de un sens al reprezentării, de figura unei acțiuni. Ca să trăiești o experiență a frumosului nu mai e nevoie să știi ce vezi, dacă e vorba de un rege sau de un păstor; și nu mai e nevoie să judeci dacă gesturile lor sunt utile, bune sau dimpotrivă necuviincioase. Estetica fragmentului suspendă calculele utilitare sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]