7,253 matches
-
o oarecare autonomie și conservare a privilegiilor. Carol Quintul al Spaniei asediază Metz în același an, însă cetatea, apărată de trupele ducelui François de Guise rezistă, astfel că asediul este ridicat în ianuarie 1553. Orașul este întărit prin constituirea unei garnizoane franceze permanente și prin construcția citadelei în 1561. Metz are un regim politic original, hibrid, în secolul XVI, existând o tutelă imperială romano-germană, în teorie, și o administrație regală franceză, în practică. Anexarea "de facto" de către Franța a fost ratificată
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
Saint-Maximin și Saint-Pierre-aux-Nonnains, capela Templierilor (stil roman), hotelul Saint-Livier (gotic de influență italiană), Abația Saint-Vincent, silozul Chèvremont, Porte des Allemands (gotic), Maison des Têtes (Rennaissance). Edificii neogotice și neoromane, neobaroce și Jugendstill (Art nouveau) coexistă armonic: Biserica Sfânta Segolene, Templul garnizoanei, Gara din Metz, Școala practică superioară, Arsenalul etc. Orașul Metz este împărțit in 14 cartiere repartizate în patru cantoane, care formează arondismentul Metz-Ville. Aria metropolitană Metz are o intensă activitate, furnizând cca 73.000 de locuri de muncă. Principalele ramuri
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
cea austriacă și, plecând din această perioadă, istoria orașului Como devine comună cu aceea a orașului Milano și - mai general - cu a întregii regiuni Lombarde. În 1848 Como a prticipat la mișcările de insurecție, cucerindu-și propria independență și capturând garnizoana austriacă (a făcut-o prizonieră). A urmat soarta Lombardiei până în 1859 când a fost anexat Regatului Italiei. În sec. al XIX-lea, în acest oraș s-a dezvoltat foarte mult industria (îndeosebi aceea a mătăsii). În sec- al XX-lea
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
este eliberat . „Armata română capturează un imens material feroviar și de război, între care un depozit de artilerie, având 800 de tunuri - adăpostit în cetate și i-au produs inamicului mari pierderi de oameni: morți și răniți.” Sunt formate mici garnizoane pentru apărarea gărilor, localităților și materialelor, iar în Tighina este oprit doar un batalion. Artileria ocupă poziția Borisovca și Lipcani având obiectiv podul și satul Parcani. Este trimis un detașament de o companie și jumătate și o secție de artilerie
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
al națiunilor, cum zicea Bălcescu - este pierdută. Când, în secolul 19, culturile noastre se formau la adăpostul noilor state-națiune, toată această hartă epistemică având ca vârf de lance Timpul a fost încorporată în aparatul de stat - universități, școli tehnice, spitale, garnizoane militare, etc. - și internalizată de frageda identitate colectivă a popoarelor noastre. Cultura înaltă în Est poartă cu sine până astăzi trauma acelei nașteri vitrege. Că avem forța să zicem cu Babi Minune: hopa, hopa, am intrat în Europa, acesta este
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ofițerul autoritar și ambițios Jacques Aupick precum și prin mutarea din Paris la Lyon (1832) și din nou la Paris (1836), devine un băiat dificil, simțindu-se neiubit și fără rădăcini, de multe ori depresiv. Între (1832-1835) învață în Lyon, în garnizoana în care colonelul Aupick l-a trimis iar între (1836 - 1840) la Paris. După ce avea să susțină totuși ca extern 1839 „bac“-ul, se înscrie pentru a studia dreptul, care trebuia să servească drept pregătire la cariera diplomatică dorită de
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
insula Șerpilor) de către Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la data de 17 iunie 2003. Pe insulă, în jurul farului odinioară românesc, a fost stabilită o garnizoană militară care face parte din sistemul de pază și apărare a granițelor de stat ale Ucrainei, deservită printr-un helicodrom, un debarcader militar, depozite, instalații energetice (generator electric cu motor diesel) și un rezervor de apă. Stațiile de radiolocație aflate
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Nistrul prezintă până în dreptul Tighinei maluri relativ abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de puține, acestea fiind și singurele porți de intrare a cetelor de tătari venite să jefuiască așezările moldovene. Dacă vadurile de la Hotin și Tighina erau apărate de garnizoanele cetăților cu același nume, în schimb cel de la Soroca nu avea, până la domnia lui Ștefan cel Mare, o protecție din piatră, ci doar fortificații de lemn cu valuri de pământ, care aveau să existe și pe vremea lui Bogdan cel
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea și întreg ținutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
pentru a fi reședință a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. Astăzi muzeul, după 110 ani de existență continuă, se află în curs de mutare în Palatul fostei Garnizoane de la Oradea, în urma retrocedării Palatului Baroc Episcopiei Romano-Catolice. Muzeul Militar Național joacă un rol important în cunoașterea tradițiilor istorice ale Oștirii române. Înființat în 1923 printr-un decret semnat de Regele Ferdinand I al României, această instituție s-a bucurat
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
până la cucerirea și anexarea cetății de către francezi în 1794. După perioada napoleoniană, Maastricht a devenit parte din Regatul Unit al Țărilor de Jos în 1815. Când provincile din sud au cerut independența față de nord pentru a forma Belgia în 1830, garnizoana din Maastricht a rămas loială regelui olandez, iar în 1839 orașul și partea de est a provinciei Limburg, deși părți ale Belgiei din punct de vedere geografic, au fost adăugate definitiv Țărilor de Jos. Datorită poziționării stranii, Maastricht s-a
Maastricht () [Corola-website/Science/296837_a_298166]
-
orașului. Între 6 august și 16 octombrie 1941 românii au pierdut 17.792 morți, 63.345 răniți și11.471 dispăruți, în total 92.608 oameni. Cu toate aceste sacrificii, trupele române nu au ocupat, însă, Odesda prin asalt direct, iar garnizoana Sovietică nu i s-a predat. Odesa a fost evacuată la ordinul lui Stalin numai când Crimeea a intrat în vizorul german. Trupele de la Odesa au fost mutate la Sevastopol, unde vor resista până la mijlocul anului viitor. În anii 1941
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
reprezenta al treilea oraș ca dimensiune și populație, după Viena și Budapesta, dar și unul din cele mai importante centre industriale și culturale. La nașterea scriitorului, cosmopolita localitate era locuită de 170 000 de oameni (300 000 cu suburbiile și garnizoanele militare), dintre care doar 14% (42 000) erau vorbitori nativi de germană, iar restul erau cehi. Pentru comunitatea cehă, originară din ținuturile Boemiei și Moraviei, Praga devine un simbol al identității lingvistice și culturale. Într-un imperiu ce pare să
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de noapte cu o armata de 7000-10 000 de români. Vlad Țepeș a trebuit să facă față și atacului lui Ștefan cel Mare sprijinit de turci. În iunie a fost asediată fără succes Cetatea Chilia Nouă în care erau staționate garnizoanele maghiaro-române. Oastea lui Ștefan a fost oprită la granița de un contingent trimis de Vlad Țepeș. Iarnă anului 1462 i-au adus lui Vlad multe victorii împotriva turcilor . La câțiva kilometri de cetatea Târgoviște, pe drumul pe care se știa
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
polonezii pentru Pocuția și a dus o politică antiotomană. Ștefan Lăcustă a fost sprijinit de turci pentru a obține tronul și le oferă Tighina. A fost asasinat de boieri. Alexandru Cornea a avut relații bune cu habsburgii și a atacat garnizoanele turcești de la Chilia, Cetatea Albă și Tighina. Petru Rareș, sprijinit de turci, a obținut tronul pentru a două oară învingându-l pe Alexandru Cornea la Galați. A urmat după moartea sa un lung declin pentru Moldova. Iliaș Rareș a reînnoit
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cărora cei trei stăpânitori au decis că în 1594 să fie nedespărțiți uii de alții. Ca principe al Daciei, în fruntea alianței se află Sigismund Báthory. În 1594 a izbucnit revolte cele două țări românești. Creditorii levantini au fost uciși, garnizoană otomană a Bucureștiului și cea de pe Dunăre au fost nimicite. S-au purtat lupte la Giurgiu, Silistra, Târgul de Floci și Hârșova. La Instanbul, sultanul, mâniat, a decis sschimbarea domnitorilor, pe Bogdan în Țara Românească, și pe Ștefan Surdul în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
restabilească echilibrul, întărind flancul drept al armatei. A regrupat unitățile militare luate din diferite sectoare ale frontului și a format o nouă armata (a VI-a), condusă de generalul Maunoury, pe care a concentrat-o în zona Parisului, a cărei garnizoana era alcătuită din localnici. La 1 septembrie, aceasta armata reunea 11 divizii, având misiunea de a ataca din flanc, atunci când condițiile vor fi favorabile, armata germană care înainta prin marș . La 3 septembrie, Joffre intenționa să continue retragerea, menținând, însă
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
și pentru a-i aduce în țară fetița. Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Imperiului Austriac. Întors în țară la începutul anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase județele Mehedinți și Gorj, distrusese și gospodăria lui de la Cerneți și îi luase toate bucatele. Prezent apoi în capitala țării pentru susținerea unui proces de moșie în fața Divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei de a
Tudor Vladimirescu () [Corola-website/Science/298248_a_299577]
-
discrete, s-au politizat: „Jos războiul!”, „Jos autocrația!” De această dată, ciocnirile cu poliția au făcut victime de ambele părți. Protestatarii au prădat secțiile de poliție și s-au înarmat. După trei zile de demonstrații, țarul a mobilizat trupele din garnizoana orașului pentru a suprima revolta. Soldații au rezistat la primele încercări de fraternizare și au ucis mulți demonstranți. Cu toate acestea, noaptea, o parte a trupelor s-a alăturat treptat taberei insurgenților, care au putut astfel să se înarmeze mai
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
o parte a trupelor s-a alăturat treptat taberei insurgenților, care au putut astfel să se înarmeze mai adecvat. Între timp, țarul, disperat, nemaiavând mijloacele de a guverna, a dizolvat Duma și a numit un comitet provizoriu. Toate regimentele din garnizoana Petrograd s-au alăturat rebelilor. Revoluția a triumfat. Sub presiunea statului major general, țarul rus Nicolae al II-lea a abdicat la . „El a renunțat la imperiu precum un comandant la un escadron de cavalerie”. Fratele său, marele duce Mihail
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
programat să se întrunească la 25 octombrie. A fost înființat un în cadrul sovietului de la Petrograd, condus de Troțki, președintele acestuia din urmă. Acesta era compus din muncitori înarmați, soldați și marinari. El s-a asigurat de susținerea sau de neutralitatea garnizoanei capitalei, și a pregătit metodic asaltul punctelor strategice din oraș. Pregătirea loviturii de forță s-a făcut aproape la vedere, toate planurile livrate de Kamenev și Zinoviev fiind disponibile chiar și în ziare, iar Kerenski însuși ajunsese să-și dorească
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
să apere revoluția împotriva atacurilor contrarevoluției”. A doua zi, sovietele au ratificat constituirea unui Consiliu al Comisarilor Poporului în întregime format din bolșevici, ca bază a noului guvern, până la convocarea Adunării Constituante. Lenin se justifica în ziua următoare în fața reprezentanților garnizoanei din Petrograd, spunând că „nu este vina noastră că S-R și menșevicii au plecat. Noi le-am propus să împărțim puterea [...]. I-am invitat pe toți să participe la guvern.” În cele câteva ore care au urmat, o mână
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
forțelor US Army în Orientul Îndepărtat (USAFFE). A doua zi MacArthur a fost promovat general-locotenent. La data respectivă trupele din Filipine aveau un efectiv de 22.000 oameni, dintre care 12.000 erau cercetași filipinezi. Între luna iulie și decembrie garnizoana a primit întăriri, 8.500 oameni. MacArthur a fost informat despre Atacul de la Pearl Harbour la 8 decembrie 1941 ora 03:30. La ora 12:30 a avut loc primul atac aviatic japonez care a distrus 35 avioane B-17 Flying
Douglas MacArthur () [Corola-website/Science/298361_a_299690]
-
asupra orașului Dorogobuzh aflat sub stăpânirea germană a fost un insucces catastrofal, parașutiștii care au supraviețuit trebuind să se strecoare către zonele controlate de mișcările de partizani, care începuseră să se întărească în spatele liniilor germane. La nord, sovieticii au încercuit garnizoana germană de la Demiansk, (care a rezistat timp de patru luni fiind aprovizionați pe calea aerului), și au stabilizat frontul în fața orașelor Holm, Velizh și Velikie Luki. În sud, Armata Roșie a forțat râul Doneț la Izium și a cucerit o
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]