8,332 matches
-
exemplu în acest sens fiind Blake, cel puțin în unele părți ale operei, dar și alți romantici că Hölderlin, Clare sau Byron. Transformarea spațiului profan în spațiu transcendent echivalează cu a spune că ritul "operează tăieturi în timp"107, adică inserează discontnuum-uri/breșe în structura temporală. Această stare de fapte explică acea "ruptură de simetrie" menționată de Prigogine și "evoluția prin salturi" descrisă de Laszlo 108, aici fiind vorba de una dintre cele mai semnificative funcții interne ale arhetipului, anume funcția
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
proces de imitare/repetare a arhetipurilor tinde omul să devină arhetipal și paradigmatic, abolind timpul și fiind proiectat în epoca mitică, în care arhetipurile s-au revelat pentru prima data. Sacrificiul arhetipal are în acest sens funcția de a-l inseră pe om în lumea divină a nemuritorilor 126, i.e. a Eternilor lui Blake. Adolf Muschg observa în această ordine de idei pe bună dreptate că romanticii au adoptat o citire mitologica a civilizației (Blake, Shelley, Keats, Byron, Hölderlin, Novalis sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
creat după imaginea lui Dumnezeu și se lasă pă‑ truns și transformat de har, el devine o manifestare a lui Dumnezeu. Prin aceasta s‑a arătat așadar că un văl al întunericului a acoperit sufletul, un văl care s‑a inserat în sânul umanității prin nesupunerea lui Adam. Dar astăzi prin lumina Duhului Sfânt, acest văl este ridicat de pe sufletele oame‑ nilor cu adevărat credincioase și demne; acesta este motivul venirii lui Cristos. Prin Întrupare, prin chipul lui Cristos au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași manieră. Un astfel de concept în artă nu trebuia să țină cont de ideea de spațiu și timp: fondul aurit substituia spațiul și îndepărtarea de timpul real; figura repre zentată era inserată într‑o dimensiune ideală, protejată de referințele fi‑ zice și corporale; persoanele și lucrurile erau reprezentate ca și cum ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o scrisoare de la Artur Gorovei, director al revistei de folclor „Șezătoarea”, în care se propune organizarea unei „asociații a tuturor folcloriștilor din țară”, menită să culeagă și să publice materiale folclorice. Alături de speciile folclorice publicate, B. își deschide porțile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
evident, pe toți cei care se aflau atunci în America, dar emigraseră din România: români, evrei, macedoneni și persoane aparținând altor etnii. în mod sigur, el nu inventase această cifră, cu atât mai mult cu cât textul în care o inserase urma să fie publicat într-un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000 de indivizi avuți în vedere. Dar calculele în urma cărora rezultase această cifră plecau de la estimări supralicitante, care ascundeau ele tendințe extensive, fără să ascundă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără semnătură, se acordă un spațiu privilegiat „Gândirii”, apreciată ca o „revistă occidentală”; mai sunt comentate „Cugetul românesc”, „Revista vremii politice, literare și economice”, „Țara noastră”, iar Perpessicius răsfoiește „Revistele literare franceze”. Nedestinată publicării de literatură, S.m.i. și a. inserează totuși câteva texte, în numerele târzii, când deriva financiară îi perturbă vădit programul. Camil Petrescu semnează poezie: Un luminiș pentru Kiksikém, În prag, Nimfa, Cearta, Vanitas, Cântecele mele; Petre Cătunaru, o nuvelă, Logofătul Nicoară. Pot fi citite și câteva traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
semnificație. Dacă limbajul este dezvoltat, se observă o discrepanță între posedarea vocabularului și abilitatea de a-l folosi ca mijloc de comunicare socială. Astfel un copil de trei ani pronunță stereotip cuvinte grele ca "maimuțoi", "greață", "gheretă", fără a le insera însă într-o conversație utilă. Structura gramaticală este imatura, ecolalia imediată sau întârziată, stereotipiile, neologismele și utilizarea neadecvată a pronumelui personal, este frecventă. Copilul vorbește despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
dădeam eu să mănânce cu lingurița în timp ce R. stătea pe canapea la televizor. Manca doar câteva alimente. 9. Cum era jocul copilului tău înainte de ABA? Nu știa să se joace singur, daca cineva încerca să se joace cu R.,el insera în jocul respectiv elemente care nu aveau legătura cu acel joc. Nu știa să-și facă un joc simbolic sau să se joace de-a...(doctorul, etc.). 10. Ce alte probleme mai erau? Pe partea de motricitate se descurca greu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
obiect, alter ego, se pune problema reprezentării, din perspectiva constelațiilor de convingeri, valori, metode împărtășite de membrii unei comunități date, cu privire la motricitatea estetică și la victorie. Prin activitatea motrice organizată estetic se creează o schemă socială, matrice relativ deschisă, ce inserează anumite probleme, ce pot fi formulate și rezolvate; se indică un exemplu standard, care cuprinde și spații albe, unde raportul real-imaginar poate fi completat de individ, prin motivarea identică în gândirea religioasă și în gândirea sportivă, întrucât ambele trimit spre
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ființele supranaturale este un act social, prelungit în sportivitate. Întrucât a te bate în competiție fără a-l omorî pe celălalt pare aparent absurd; a merge, a alerga, a sări, a înota, a arunca greutăți fără scop pare ilogic, se inserează în acțiunea sportivă un alt scop, o bucurie pentru public. Sportivul și privitorii acțiunii sportive sunt conștienți de modificarea fizică și psihologică a corpului, de ajutorul spiritual al ființelor supranaturale și motricitatea artistică răsplătită prin glorie. Altădată, în societatea greacă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
1889) și S. Fl. Marian (Nunta la români, 1890), iar peste un secol, prin lucrările semnate de C., Strigături din Moldova (1984) și Nunta în Moldova (2000), cele mai ample studii asupra obiceiurilor nupțiale. În Strigături din Moldova autoarea a inserat un amplu capitol de strigături la nuntă, unele punctând principalele momente ale nunții, altele adresate mirilor, nunilor, socrilor, nuntașilor, bucătăreselor, toate aceste categorii fiind examinate și sub raportul modalităților artistice. Monografia Nunta în Moldova nu le repetă pe cele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
Al. Petrescu, Spicuiri și reflecții, în care discută cartea Venus și Gioconda a lui Corneliu Moldovanu). Pentru St. O. Iosif, plecat dintre cei vii, dar care atunci când se pregătea apariția Z. își anunțase colaborarea, A. Orna-Galați scrie un necrolog unde inserează informații biografice inedite, în timp ce, în Cântărețul erou, George Emil Botez glosează asupra semnificațiilor sociale ale liricii acestuia. Alături de o inedită (Întâiul cântec) și de republicarea unor poezii de St. O. Iosif, cu versuri sunt prezenți Octavian Goga (Taina), Mihail Săulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
cât și D. Baltimore au arătat că pentru a înscrie în molecula de ADN mesajul adus de un ARN (in spe mesajul oncogen al virusului Rous, deci al unui retrovirus), revers transcriptoza utilizează un ARN monocatenar-matrice pentru a reuși să insereze respectivul mesaj în structura ADN-ului celulei victimă. Lucrările lui H. Temin și D. Baltimore efectuate cu virusul Rous, au făcut să se prăbușească dogma elaborată de Francis Crick, fetișizată în anii ’70 sub numele de „dogma centrală a biologiei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cauze), trecerea în faza M este oprită prin mecanisme de feedback. De altfel, asemenea mecanisme de feedback negativ monitorizează toate trecerile, de la o fază la cea care urmează (fig. 2-48). Punctul de control din M verifică în ce măsură cromozomii sunt corect inserați pe fusul mitotic. una din anomaliile pe care punctul de control din M o sesizează „dând alarma“ este, cum s-a spus, atașarea incorectă pe fusul mitotic, când una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă este privată de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
primerului ARN în desfășurarea ulterioară a procesului de polimerizare a nucleotidelor pentru formarea noului ADN, sunt schematizate în fig. 3-14. În acest proces intervin următoarele elemente: a) ADN-polimeraza delta (δ); b) ADN-polimeraza alfa (α). Rolul polimerazelor este acela de a insera succesiv nucleotidele care sunt comple mentare catenei parentale (motrice). Până la data elaborării acestui material, se cunoșteau șapte familii de ADN polimeraze, dintre care ADN polimerazele α, δ și ε sunt absolut indispensabile în replicarea celulelor de la eucariote. c) ssADN binding
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
leading strand. Dacă acolo nucleotidele erau așezate în mod continuu, pe „catena întârziată“ (lagging strand) polimeraza adaugă discontinuu, unul după altul, fragmente scurte de nucleotide, cunoscute sub numele de fragmente Okazaki.1 Aceste „cărămizi“ distincte de nucleotide nu pot fi inserate decât după ce primaza construiește un primer pentru fiecare dintre ele. Reproducem în fig. 3-15 ansamblul schematizat al celui de al treilea pas al replicării ADN. Reiji Okazaki (1930-1975) a fost un biolog japonez specializat în biologie și medicină moleculară la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este translată în molecule de proteină de înveliș. Genomul este flancat la fiecare dintre capete de secvențe repetitive (R) care: a) contribuie (capacitează) ca în timpul invaziei virusului în celula victimă, acea copie a ARN viral transcris în ADN să se insereze în genomul gazdei; b) determină ca nucleul celulei victimă (gazdă) să transcrie rapid copiile în ADN ale genomului 5. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general retroviral. Cu alte cuvinte, să le înmulțească într-un timp cât
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei enzime, transcrierea mesajului ereditar viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă nu mai poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile să inducă cancerizarea (vizibilă prin schimbarea fenotipului celulei atacate) conține, în mod obligatoriu, gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ce urmează, vom detalia unele aspecte ale evenimentelor enumerate.21 A. Integrarea în genomul celulei a unui virus oncogen este un eveniment relativ recent întâlnit la păsări (Gallus domesticus). Se discern aici două cazuri: a) integrarea unui virus rapid care inserează în genomul celular o oncogenă „gata înarmată“. Este cazul virusului „istoric“ Rous, care introduce în celula victimă oncogena v.Src. Urmarea este dezvoltarea în timp foarte scurt a neoplaziei (sarcom acut, policlonal). Locul inserției (situs-ul) nu are importanță. Un asemenea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu a fost descris decât în cazul unei culturi celulare (obținută, deci, in vitro - pornită dintr-un carcinom hepatic). O atare integrare virală a primit numele de integrare-chimerică. d) integrarea unui virus uman înzestrat cu secvențe transactivatoare, care se poate insera oriunde în genomul celular. Operațiunea poartă numele de integrare cu transactivare. Se întâlnește în infecțiile cu HTLV I și HTLV II, care determină 21 Preluate de noi, în principal după J. Cl. Kaplan și M. Delpech. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și să cultive valorile tradiționale, mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în regionalism. Astfel, pe lângă nenumărate note și articole despre conferințe, expoziții, spectacole de teatru, despre reviste și cărți, despre activitatea unor asociații (de pildă, Astra), sunt inserate frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
obișnuință, ci pentru că, la un moment dat, avem o nevoie, un interes. Cu alte cuvinte, e de dorit să rămânem instalați bine în realitate. Cu cât vom fi mai „realiști”, cu atât ne vom bucura mai mult de „irealitate”. Ne inserăm într-un grup virtual pentru că în cel real posibilitățile noastre sunt mai limitate (distanță mare, lipsă de timp, din considerente intime, din dorința de anonimizare etc.). Cyberspațiul deschide noi frontiere ce aduc nu numai liniște, ci și nedumeriri. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suport. Cultura orală, cultura scrisă și cea digitală sunt trei realități calibrate după legități diferite de întemeiere și transmisie. Într-o cultură orală, indivizii ce comunică între ei sunt în același areal și în același context al comunicării. Toți sunt inserați în aceeași baie de stimuli, de emoții, de presupoziții. Situația de emisie și de recepție este una și aceeași pentru comunicatori. Interacțiunile au loc într-un spațiu viu de comunicare, ce este alimentat continuu de către participanții. Odată cu invenția scrisului și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
constituie progresiv și poate da seama de evoluția elevului într-un interval de timp. Mijloacele tehnice care susțin acest portofoliu sunt, desigur, computerele, imprimantele, dar și camerele foto sau video (eventual digitale), ale căror produse (fotografii, secvențe filmate) pot fi inserate în economia portofoliului. Datorită eterogenității și numărului mare de piese, elevul trebuie să recurgă la o organizare minimală, plecând de la anumite criterii de clasificare, ele însele denotând un grad de implicare și prelucrare a informațiilor de bază. Pe parcurs, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]