9,535 matches
-
general confesiunea mozaică, respectiv ortodoxă. Familiile evreiești au acordat deci o importanță deosebită educației copiilor lor, pe care îi regăsim în toate liceele moldovenești până spre finalul anilor '30. Predominanța fiilor de funcționari și negustori se păstrează pe toată perioada interbelică și este remarcată și de conducerea școlilor. Directorul Liceului Laurian elogia la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
austriece de până la 1918. Industriașii sunt și aici din ce în ce mai puțini (1%), iar familiile în care tatăl este fără ocupație sau elevii orfani se constituie într-un procent de 4% (Anexa I, tabelele 18-21; fig. 15-18). Datele statistice culese pentru perioada interbelică, ne-au indicat, pentru județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, o cifră de aproximativ 3500 absolvenți de liceu, iar pentru județele bucovinene, numărul se ridica la aproximativ 2200 absolvenți. Așa cum am precizat anterior, informațiile care să evidențieze soarta elevilor după absolvire
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
alt fost elev, avocatul Ion I. Ipăteanu, amintesc de eliminarea din liceu, de către același director N. Răutu, a viitorului poet evreu Barbu Lăzăreanu datorită propagandei sale comuniste 201. Antisemitismul s-a resimțit și în sălile de clasă ale școlilor moldovenești interbelice, culminând cu incidentul din vara anului 1926, de la bacalaureatul organizat la Cernăuți, unde elevul evreu, David Falik, este ucis de un coleg român. Relevante în acest sens sunt memoriile consemnate de Moses Rosen, cel ce avea să devină șef-rabin al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revista Ion Dragoslav de la același liceu. Cu o activitate literară bine susținută, școala din Fălticeni a fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dintre ele constituind analiza comparată a funcțiilor sociale ale unor instituții culturale ce includ și școlile 215. În reliefarea rolului social al școlii moldovenești am pornit însă de la un context mai general, cel al cadrului de funcționare a învățământului secundar interbelic. Nenumăratele provocări pe care acesta le-a întâmpinat subliniază încă o dată faptul că unirea provinciilor a reprezentat, într-adevăr, un moment definitoriu în istoria națională, dar a implicat apoi desfășurarea unui proces de unificare de o mare complexitate. Chiar dacă soluțiile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Listele lungi de nume de personalități ce însoțesc monografiile unora dintre licee demonstrează, încă o dată, fenomenul recrutării intelectualilor din rândul maselor de absolvenți. Capitolul IV INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate Una dintre celebrele dispute de pe scena intelectuală interbelică românească a pivotat în jurul ideii de progres și al celor două traiectorii paralele spre acest scop - tradiționalism vs. modernism - pe un teren de discuție plasat în mediul economic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
demonstrează, încă o dată, fenomenul recrutării intelectualilor din rândul maselor de absolvenți. Capitolul IV INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate Una dintre celebrele dispute de pe scena intelectuală interbelică românească a pivotat în jurul ideii de progres și al celor două traiectorii paralele spre acest scop - tradiționalism vs. modernism - pe un teren de discuție plasat în mediul economic, social sau cultural-literar. "Marea dezbatere" antrena, pe de o parte, pe europeniștii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din nordul Moldovei: N. Iorga și E. Lovinescu. Rădăcinile comune nu au determinat însă o convergență a viziunilor. Astfel, teoreticianul naționalismului cultural românesc încerca să revitalizeze curentul socio-cultural sămănătorist, al cărui reprezentant fusese la început de secol XX, promovând în interbelic un neosămănătorism structurat pe aceeași linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să inițieze gruparea literară de la Sburătorul -, pe de altă parte. Argumentele au fost reluate ulterior atât în lucrări sau sinteze 3, cât și în operele memorialistice 4, cei doi intelectuali rămânând fideli concepțiilor proprii până la sfârșitul vieții. Neosămănătorismul renaște în interbelic autoproclamându-se, în spirit naționalist, ca unică modalitate de expresie a autenticului tradiționalist. Naționalismul iorghist se autodefinea ca "o anume concepție a vieții de stat" ce își slujește poporul "privit ca ființă organică"; "nu e un colorit sentimental, pentru orice credință
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la viziunea modernistă, în vederea stabilirii cadrului ideologic în care se va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate "citadele ale neosămănătorismului"14. Nici Lovinescu nu contesta că sămănătorismul a stimulat fenomenul de localism creator, cu toate beneficiile culturale ce au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
registru se regăsește și explicația faptului că cei mai mulți dintre creatorii provinciali dedicați localismului au rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus ce nu integra artei conceptul de etnos în sens ortodoxist 20. Ruralul ca leagăn al spiritualității românești a fascinat și noua generație - membrii grupării Criterion - ce nu s-a plasat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
teritorial, învecinarea este evidentă. Aceasta cu atât mai mult cu cât după aproape un secol și jumătate de ocupație austriacă, Bucovina păstra încă elemente alogene atât în structura etnică, cât și în ceea ce privește limba, tradițiile sau înfățișarea localităților. Și totuși, în interbelic și chiar și astăzi, nordul Moldovei se constituie ca o regiune cu o unitate spirituală distinctă. Suceava și orașele învecinate au fost leagăn al limbii și tradiției românești păstrate mai ales în mediul rural, iar locuitorii români s-au autoperceput
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ci a inovat în materie de curente literare, situarea geografică a amplificat receptarea negativă a mișcării. Transferul ulterior al redacției Unu în capitală a mărit considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor interbelice din centrul vieții literare, reprezentând un model de deprovin-cializare de succes. Zona Cernăuți-Suceava s-a manifestat pe plan creator prin revista de îndelungă tradiție, Junimea literară. Editată încă din 1904 de Ion Nistor și George Tofan, publicația se înscria pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea de regionalism bucovinean, pledând pentru unificare a provinciei pe toate planurile și considerând că punerea în valoarea a elementelor locale nu denotă tendințe regionaliste. Paginile Junimii literare interbelice au cuprins creații în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări științifice pe linia localismului sunt redate în studii dedicate creatorilor iluștri ai zonei: Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț de țară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Iordăchescu, Artur Gorovei. Câteva prezențe feminine se întâlnesc uneori în paginile reviste cu versuri sau fragmente în proză, studii sau cronici. Numărul revistei din 1933 le dedică un articol, listând numele doamnelor și domnișoarelor, precum și titlurile publicațiilor acestora. În deceniile interbelice au semnat: Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V. M. Șesan - traduceri, Ada Colnicu - proză, Lilly
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
părăsesc provincia optând pentru capitala la care se raportau în construirea unei identități în antiteză. Pentru poporaniștii ieșeni, promovarea specificului moldovenesc s-a convertit, după mutarea Vieții Românești în capitală, în promovarea specificului național 65. Iar dacă pentru nordul Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nu susținem în mod forțat că orice autor de publicații este intelectual în sensul stabilit în capitolul introductiv. Scrisul devine însă instrumentul de impact, de modelare a societății pentru un "intelectual". Pentru că am urmărit doar intelectualii care se manifestă în interbelic, în listarea publicațiilor vom lua în considerare doar lucrările apărute în perioada 1918-1938. Vom include nu doar creații literare, ci și producția intelectuală științifică. O altă dilemă a vizat selecția intelectualilor pe criterii de vârstă. Dacă am lista doar intelectualii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1918-1938. Vom include nu doar creații literare, ci și producția intelectuală științifică. O altă dilemă a vizat selecția intelectualilor pe criterii de vârstă. Dacă am lista doar intelectualii născuți în decada 1900-1910, educați în sistemul de învățământ secundar și universitar interbelic, imaginea intelectualității interbelice locale ar fi una denaturată, căci în zonă s-au remarcat, alături de generația tânără, și figuri intelectuale din generațiile formate înainte de Primul Război Mondial. Ignorarea acestor personalități nu ar conferi mai multă veridicitate, ci, din contră, ar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu doar creații literare, ci și producția intelectuală științifică. O altă dilemă a vizat selecția intelectualilor pe criterii de vârstă. Dacă am lista doar intelectualii născuți în decada 1900-1910, educați în sistemul de învățământ secundar și universitar interbelic, imaginea intelectualității interbelice locale ar fi una denaturată, căci în zonă s-au remarcat, alături de generația tânără, și figuri intelectuale din generațiile formate înainte de Primul Război Mondial. Ignorarea acestor personalități nu ar conferi mai multă veridicitate, ci, din contră, ar distorsiona reconstituirea câmpului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ar fi una denaturată, căci în zonă s-au remarcat, alături de generația tânără, și figuri intelectuale din generațiile formate înainte de Primul Război Mondial. Ignorarea acestor personalități nu ar conferi mai multă veridicitate, ci, din contră, ar distorsiona reconstituirea câmpului literar interbelic. Precizăm, de asemenea, că publicațiile menționate la fiecare autor nu constituie o bibliografie exhaustivă a operei. Limitarea provine atât din perioada luată în considerare pentru punctarea publicațiilor, cât și din accesul restrâns la date pentru unii autori. Am optat astfel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tiberiu Crudu (1882-1952), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere din Iași, profesor la Liceul Ghica din Dorohoi, dar și la Liceul Laurian și Școala normală din Botoșani, este una dintre cele mai ilustre figuri intelectuale din Botoșaniul interbelic. Secretar al secției din Dorohoi a Ligii Culturale, conferențiar în cadrul Ateneului Român, are o activitate publicistică bogată în revistele Făt-Frumos, Ramuri, Junimea Moldovei de Nord, Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Iași, este autoare a peste 20 de titluri, precum: Povestiri alese pentru școlari, Cât și cum se muncește în America, Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și al Ateneului. Este autor de manuale și de articole de pedagogie publicate în Revista Moldovei, Revista generală a învățământului ș.a. 22. Petru Manoliu (1903-1976), scriitor dorohoian licențiat în Litere la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]