6,703 matches
-
1959, sunt, în unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
aussi avec leș œuvres du penseur matérialiste roumain Vasile Conta. Le début littéraire se produit dans leș pages de la revue Tribuna, avec le poème Pe țărm (Sur la rive, 1910) et dans la publication Românul, avec l'article Reflecții asupra intuiției lui Bergson (Réflexions sur l'intuition de Bergson, 1914). En 1911, élève du Lycée Andrei Șaguna, îl fait un voyage en Italie, attiré par l'histoire et la culture de ce pays.813 À la veille de la première guerre mondiale, Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
legi" istorice foarte generalizate. Cea de a doua, tăgăduind că cercetarea literaturii ar fi o știință, proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală, ca un corp în continuă creștere format din informații, intuiție și judecăți critice. 43 <titlu> 2. Natura literaturii Prima problemă pe care trebuie s-o abordăm este, evident, aceea a obiectului cercetării literare. Ce e literatura ? Ce nu e literatura ? Care e natura literaturii ? Oricât de simple ar părea aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
facă să percepem ceea ce vedem și să ne imaginăm' ceea ce știm deja, teoretic sau practic.* 7 Este greu să tragem o linie de demarcație între concepția despre poezie ca sesizare netă a unui lucru dat și concepția despre poezie ca "intuiție artistică". Ne atrage oare artistul atenția asupra unor lucruri pe care am încetat de a le percepe sau ne face să vedem lucruri pe care nu le-am văzut, deși au fost în fața noastră tot timpul ? Ne amintim de desenele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
consideră literatura ca fiind oarecum o combinație de "discursiv" și de "reprezentativ". Dar elementul mitic sau imaginile arhetipice ale literaturii ar corespunde ideii ei despre reprezentativ.*12 Trebuie să facem distincție între concepțiile potrivit cărora arta constă în descoperirea sau intuiția adevărului și concepția că arte - și în mod special literatura - este propagandă, adică ideea că scriitorul nu este descoperitorul, ci propagatorul persuasiv al adevărului. Termenul "propagandă" este foarte labil și are nevoie de o examinare mai atentă, în S. U.A., în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
1886, publicat în Le Figaro littéraire, consideră ca trăsătură esențială a simbolismului exprimarea unei idei indirect, prin configurarea unui nou context interpretativ, care nu mai face apel doar la raționament, ci și la un instrumentar al simțurilor informate cultural, al intuiției, al unei hermeneutici de reflex mantic, conform opțiunii mallarméene pentru care "A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din desfătarea poemului, care constă din a ghici puțin câte puțin: a-l sugera, iată visul. Folosirea desăvârșită a acestui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau, invers, a alege un obiect și a degaja din el o stare de spirit, printr-o serie de descifrări"9. Același lucru se poate spune și despre pictura simbolistă, care solicită o rafinare a percepției, o instrumentare hermenutică a intuiției, sau chiar o anume capacitate vizionară, care sesizează deschiderile inițiatice și explorează misterul. Ambiguitatea, indiscernabilul, constituie trăsături definitorii ale picturii simboliste, îi imprimă uneori un caracter difuz asociat cu o état d'âme, cu vague á l'âme, cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie, de sentiment poetic care se transmite observatorului vine mai degrabă din caracterul enigmatic care se degajă din atitudinea ambiguă a personajului, ale cărui fantezii rămân destinate intuiției"181. Așa cum variațiunile florale de spectru larg, care servesc și ornamental, sugerează horticultura rafinată a serei, infirmând insertul realist într-un cadru natural, pictorița se dispensează de reperele istoriste sau moderne și în privința veșmântului pe care-l poartă femeia. Sugestia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentare a războiului ca întreprindere glorioasă la un alt mod de reprezentare, în care se insinuează feminizarea sa în latura cruzimii. Această cruzime efeminată se regăsește în sensibilitatea simbolisto-decadentă, războiul între bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impulsurilor economice, culturale, psiho-sociale prezente În anumite etape de evoluție a societății. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de textile și confecții, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Se delimitează patru segmente de dispoziție dominantă. În funcție de altă structură de axe - extraversie-introversie, spontan-organizat, logic-emoțional - de conturează tipuri secundare de dispoziție mai flexibile, care gravitează În jurul celui dominant. Cele patru tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de Îmbogățire a cunoștințelor. Pe baza acestora oamenii tind să planifice, să inventeze să configureze. Persoanele care manifestă acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au Încredere În rațiune și apreciază atitudinea de respect. În ceea ce privește patternurile de comunicare ce constată predilecția pentru a adresa Întrebări, centrarea pe idei și perseverență intelectuală. Își argumentează logic opiniile și se manifestă ponderat În susținerea lor. Tipul orientat spre intuiție este un căutător al identității cu predilecție pentru activitatea educațională, de consiliere sau tutorială. Aceste persoane valorizează relațiile interpersonale, sunt empatice și Înțelegătoare. Dau dovadă de sensibilitate și tact În relațiile cu ceilalți. Trăsătura de bază a oamenilor din această
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
maturității sale artistice. Pentru a ilustra o asemenea predispoziție, ne vom opri la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În universul misterului și al relevării, caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni” este o metaforă simbol cu sensuri proiectate În transcendent. Cunoașterea filosofică și cunoașterea poetică intră Într-un câmp de relații univoce, Învăluite Într-o aură
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze ceva fără echivalent logic. Expresia gândirii mitice este exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a realiza o rimă perfectă. Demiurgul se află și el la Începuturile lumii, limbajul lui nu este numai solemn dar și ușor arhaic. În al doilea rând, În „asemeni”, „e” Închide perspectiva luminoasă a lui „m”. Eminescu are o intuiție fonetică excepțională. Nu același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operațiunea de selecție a datelor în vederea interpretării, fiind un gen de verificare a datelor mai precis, mai riguros, mai obiectiv în cele din urmă1. Coeficienții de corelație sînt tratați pe larg în capitolul dedicat SPSS2. 4.1.3. Reprezentări grafice - intuiția ajută înțelegerea! Informațiile prelucrate prin simplul calcul aritmetic, prin calcul algebric sau prin apelul la statistică pot fi prezentate sub forma unor reprezentări grafice, funcția lor fiind aceea de a ilustra intuitiv esența și evoluțiile fenomenelor educative studiate. Am putea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
zonă cu pielea foarte groasă. (Pentru a verifica intensitatea presiunii, apăsați degetele pe un cântar din piața agro-alimentară.) Cu cât veți acționa mai des asupra punctelor de presiune, cu atât veți ști mai bine cât de puternic trebuie să apăsați. Intuiția vă va ajuta să decideți ce presiune să folosiți pentru o stimulare cât mai eficientă. Nu veți folosi o presiune prea mare asupra persoanelor în vârstă, a copiilor, a femeilor gravide sau a bolnavilor cronici. În cazul lor este recomandat
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]