7,857 matches
-
zi când neamul românesc se va mândri că a avut un astfel de om. Prin biruința lui Corneliu Zelea Codreanu vor cădea zdrobiți toți dușmanii lui. Prin Biruința lui Codreanu vor cădea învinși comuniștii, politicianiștii corupți, demagogii țără niști și liberali, evreii care au râvnit nu numai robirea neamului ci și transformarea țării într-o Palestină. Codreanu l-a biruit pe călăul, mincinoisul, hoțul rege Carol al II-lea, și pe Ion Antonescu, și pe Hitler și pe Stalin. Ca și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nedreptă țile care li se făceau. Desigur, au greșit, dar au greșit pentru că li se luase orice posibilitate legală de a apăra dreptatea disprețuită de samsarii corupției criminale. Dar, care partid politic n-a greșit ? Se poate dovedi că și liberalii, și țărăniștii, și Antonescu și comuniștii au greșit cu mult mai mult decât legionarii, și totuși au pretenția de a conduce țara și poporul românesc. În țara tuturor hoțiilor este aproape imposibil să aperi dreptatea, pentru că sunt mai mulți hoți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fost decât o organizație de gangsteri, o organizație demagogică ascunsă sub firma mincinoasă de democrație. Dacă în anii 1939-1940 România a ajuns la faliment, vinovați sunt în primul rând guvernanții de atunci. Printre vinovați se află și țărăniștii, și liberalii, nu numai evreii și Carol al II-lea. Înainte de a lăsa țara pe mâna generalului Ion Antonescu, omul său de încredere, Carol a chemat și pe țărăniști și pe liberali să ia conducerea, guvernarea țării. De ce au refuzat ? Legionarii erau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
guvernanții de atunci. Printre vinovați se află și țărăniștii, și liberalii, nu numai evreii și Carol al II-lea. Înainte de a lăsa țara pe mâna generalului Ion Antonescu, omul său de încredere, Carol a chemat și pe țărăniști și pe liberali să ia conducerea, guvernarea țării. De ce au refuzat ? Legionarii erau la acea oră dezorganizați, conducerea Mișcării era decimată. Carol ucisese într-o singură noapte de legionari, iar apoi umpluse închisorile cu cei rămași în viață. S-a „crezut” că legionarii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
potentații care au fost demascați de legionari (și burghezia și comuniștiiă s-au coalizat împotriva lor, și astfel, de unde legionarii luptau să scape țara de orânduirile nedrepte, ei s-au văzut loviți și de evrei, și de țărăniști, și de liberali, și de comuniști și de marii moșieri, iar apoi și de generalul Ion Antonescu și de comunismul venit pe tancurile armatei sovietice. În această situație confuză, creată și întreținută de comunismul internațional, sprijinit de francmasoneria internațională, au avut un rol
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
conturat pe fondul unor contradicții, unii dintre economiștii liberaliști considerând că dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe agricultură, iar alții susținând ca fiind hotărâtoare dezvoltarea industriei. În perioada interbelică, pe fondul noilor evenimente, generațiile mai tinere de liberali (Mihail Manoilescu, Ștefan Zeletin) au propus amplificarea rolului statului în sprijinirea procesului de industrializare a țării și luarea în considerare a unor probleme sociale care au apărut ca urmare a efectelor negative ale economiei contemporane de piață (șomaj, disproporții în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de bază, din revistă, deși e greu de găsit, rămâne totuși singurul doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l lege de evenimente externe care au determinat excluderea unor ziariști, printre care și Eminescu, din presă), care l-a urmărit pe Eminescu ani la rând, care-l urmărise pe Vasile Conta în 1880, fiind detașat special la Iași de către liberali în acest scop. Iată cum povestesc biografii lui Vasile Conta luptele filosofului din 1880 de a intra în Parlament: „Radu Mihaiu, pe atunci prefect al Capitalei și celebru în conducerea campaniilor electorale, fu luat din această funcțiune și numit prefect
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vom ieși de aici, dar voi aici veți rămâne în continuare, însă vă vom acorda un regim mai uman: pachete, corespondență, vorbitor. Același lucru, cu aceleași cuvinte, îl perora în iadul de la canalul morții, cu destul talent în oratorie, un liberal ajuns președinte al partidului liberal, pe care, de altfel, l-a și scos din parlament, domnul Radu Câmpeanu. Domnul Corneliu Coposu, președintele Partidului Național Țărănesc, Creștin Democrat, face într-un interviu niște declarații extrem de surprinzătoare pentru personalitatea domniei sale, așa cum vedem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea lui Codreanu. Ei credeau, așa cum de altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că au fost național țărăniști, liberali, socialiști sau comuniști, că eliminarea șefilor Mișcării Legionare va duce la absorbirea legionarilor în cadrul oligarhiei. Ei nu au înțeles că între 1934 și 1938 Mișcarea Legionară a simbolizat fenomenul legionar inițiat încă de Tudor Vladimirescu și de toți cei care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în considerație a câtorva fapte 10. Printre aceste "câteva fapte", sunt pluralitatea de "colectivități ale oamenilor", și prin urmare necesitatea de a le dirija relațiile, "direcția politicii externe [care] rămâne opera oamenilor și nu a legilor". Or, "Hayek, ca majoritatea liberalilor, nu tratează despre politica străină. Se limitează, în trecere, să indice că, deocamdată, Statul mondial îi pare periculos pentru libertatea individuală și că e mai bine, în aceste condiții, să ne acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
indice că, deocamdată, Statul mondial îi pare periculos pentru libertatea individuală și că e mai bine, în aceste condiții, să ne acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie 11". Putem să observăm în trecere că această indiferență a liberalilor doctrinari față de chestiunile politicii externe și, mai general, față de pluralitatea corpurilor politice este în mare parte împărtășită astăzi, postulatul ce domnește în Europa fiind acela că, sub diviziunile și frontierele moștenite din trecut, unitatea umană este pe cale să se realizeze
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
omului, când nu mai aparține niciunei colectivități politice 15? Remarca pe jumătate ironică a lui Aron despre reproșul pe care îl prevede ne incită, și putem să o luăm ca sprijin pentru a prelungi aceste reflecții: Aron este un clasic liberal mai degrabă decât un liberal clasic. Aron un clasic? Nu este el oare mai degrabă un modern foarte, poate prea, pronunțat, încurajând întotdeauna modernismul economiei, administrației, educației, și în general a modului de viață francez, fără cea mai mică urmă
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
niciunei colectivități politice 15? Remarca pe jumătate ironică a lui Aron despre reproșul pe care îl prevede ne incită, și putem să o luăm ca sprijin pentru a prelungi aceste reflecții: Aron este un clasic liberal mai degrabă decât un liberal clasic. Aron un clasic? Nu este el oare mai degrabă un modern foarte, poate prea, pronunțat, încurajând întotdeauna modernismul economiei, administrației, educației, și în general a modului de viață francez, fără cea mai mică urmă de nostalgie pentru "lumea pe
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, de la 6 ianuarie până la 6 aprilie 1880. Îndreptată în egală măsură împotriva unor decizii ale regelui Carol I și a politicii liberalilor, T. este scrisă aproape în întregime de Al. Macedonski. Poezia satirică, înrâurită de Béranger și în linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după
TARARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
Doi ani mai târziu din redacție fac parte Zamfir C. Arbore și C. Bacalbașa. Spre sfârșitul anului 1888 Fundescu este înlocuit la direcția ziarului de I. G. Bibicescu. Gazeta iese complet de sub influența lui Fundescu și devine un oficios al liberalilor, schimbându-se componența redacției și chiar denumirea. Fostul proprietar protestează, face chiar și o încercare, nereușită, să scoată din nou ziarul său. Vechiul T. dispărea astfel, după șaptesprezece ani, pentru a face loc unui ziar nou, „Telegraful român”. La fel
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
deținuților politici, cât și a partidelor istorice. Au căutat să le desființeze. Și cel mai mare dușman al partidelor istorice să știți că la ora asta este Băsescu. El a dorit cu orice preț să distrugă și PNȚ-CD-u’ și pe liberali. Ați văzut ce face acuma cu liberalii? Eu nu vreau să fiu rău și egoist pentru nimic În lume, da’ liberalii Își merită soarta, pentru că atunci când partidul nostru a fost la ananghie, În perioada ’96-2000, ei s-au retras și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Au căutat să le desființeze. Și cel mai mare dușman al partidelor istorice să știți că la ora asta este Băsescu. El a dorit cu orice preț să distrugă și PNȚ-CD-u’ și pe liberali. Ați văzut ce face acuma cu liberalii? Eu nu vreau să fiu rău și egoist pentru nimic În lume, da’ liberalii Își merită soarta, pentru că atunci când partidul nostru a fost la ananghie, În perioada ’96-2000, ei s-au retras și ne-au lăsat pe noi singuri, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știți că la ora asta este Băsescu. El a dorit cu orice preț să distrugă și PNȚ-CD-u’ și pe liberali. Ați văzut ce face acuma cu liberalii? Eu nu vreau să fiu rău și egoist pentru nimic În lume, da’ liberalii Își merită soarta, pentru că atunci când partidul nostru a fost la ananghie, În perioada ’96-2000, ei s-au retras și ne-au lăsat pe noi singuri, și toată lumea ne-arată cu degetul. Acuma o pățesc ei, s-a-ntors roata. Privind În urmă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Relațiile au fost destul de bune, din toate punctele de vedere, pentru că nu existau animozități... Nu se punea problema ce ești din punct de vedere al originii sau din punct de vedere politic. Unii erau studenți legionari, unii erau țărăniști, alții liberali... majoritatea Însă din punct de vedere strict al proporției, cam 80% erau legionari... Toată Închisoarea..., da’ nu numai Închisoarea, că, În toate Închisorile..., ăsta a fost elementul preponderent, 80% legionari. Cine a fost comandant de penitenciar În acești doi ani
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Țărănesc, care avea ca siglă ochiul, și În jur comuniștii, cu soarele. Vorbesc la noi În sat ce s-a Întâmplat. Lumea a mers la vot și poate peste 90% au votat cu Partidul Național Țărănesc, cu ochiul și cu liberalii, cum erau Împreună atuncea. Și-a stat lumea și-a așteptat rezultatul, numărătoarea voturilor, că nu erau decât vreo cinci-șase sute de voturi. Au așteptat să le numere, să dea rezultatul. Lumea era strânsă În fața primăriei. Ei, dar nu s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a dus În munți..., da’ l-o prins și l-o executat dup-aia. Ce să vă mai spun de la Târgșor? Acolo era și Sorin Botez. Am fost la izolare cu el. El era elev, și a fost cu grupul liberalilor din București. A fost chiar președintele elevilor liberali din București. Se cunoștea bine cu Radu Câmpeanu, că el era șeful tineretului liberal. Și mai era cu unu’, Iarca, fiu de moșier... Erau un grup... Nu mai pot să le spun
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Atunci ori Îl băga la izolare pe deținut, ori Îl bătea, asistat de medic. Și de-acolo ne-au dus la Lugoj, dar Înainte am trecut prin Jilava. Asta era În ’57-’58... Acolo am stat cu Sorin Botez, de la liberali, care a fost și ambasador prin Germania... Atunci am primit prima scrisoare pentru pachet și de-abia am primit pachetul, pentru că nu știam comuna, că era unitate militară, și În plus am scris numărul vechi de la casă pe care-l
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu, aici În celulă. Ce cauți dumneata În celulă?” „Nu știu.” Îl Întreabă pe Petre Orban și ăla Îi spune. „Cine v-o băgat la politici? Că voi n-ați putut face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic”... „Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde Îi musai, cu plăcere.” Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ În șoaptă puteai... „Vă faceți bagajul!” Și unde v-a dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să fac politică... Însă aveam legături de prietenie cu toți oamenii politici de-aici: și cu țărăniștii, și cu liberalii, și cu legionarii. Sigur că-i cunoșteam din perioada de când am fost avocat stagiar În Baroul Vâlcea, pentru că mulți erau avocați acolo. Despre desfășurarea alegerilor din ’46 ce ați putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946, eu eram În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]