8,306 matches
-
interogative cu adjectivul altul (alta) sau cu adverbe compuse pe baza lui, eventual concomitent cu situarea verbului la potențial-optativ, prezent sau mai ales perfect, sau cu prezența în context a unor comparative sau superlative adjectivale sau adverbiale: „Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pre pământ? Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?” (A. Russo); • exprimarea în enunțul interogativ-frază dezvoltată a singurului răspuns posibil la întrebare, marcat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ruga etc. sau substantive din aceeași familie: ordinul, porunca, sfatul, rugămintea etc., sau nume predicative propoziționale în nuclee predicaționale cu subiectul realizat prin substantive din aceeași categorie: „Te-am ruga, măre, ruga / Să-mi trimiți prin cineva / Ce-i mai mândru-n valea ta.” (M. Eminescu) Dacă predicatul frazei se realizează printr-un verb performativ (a ordona, a porunci etc.), enunțul însuși are carater performativ: Îți ordon să arunci podul acesta în aer. În funcție de implicarea afectivă a subiectului vorbitor, enunțurile imperative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități lexicale autonome sau unități propoziționale), intrați în relație de coordonare copulativă sau adversativă: „Mândră și vitează erai în bătaie, o țară română...” (Al. Russo) „Dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui podesta din acest oraș, că duelurile sunt oprite și că poți ajunge la spânzurătoare.” (M. Eminescu) Predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai iubit..., III, 168) • explicită sau implicită. În comparația explicită, determinantul se înscrie ca termen secund în sintagma categoriei gramaticale a comparației: „O, vin, în părul tău bălai / S-anin cununi de stele, Pe-a mele ceruri să răsai / Mai mândră decât ele.” (M. Eminescu, I, 172) În comparația implicită, determinantul este doar un termen în raport cu care se afirmă sau se subliniază conținutul semantic al termenului regent concomitent cu înscrierea planului semantic global al întregii structuri într-o perspectivă specială - culturală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi cu totul indiferentă, ca și cum în viața și în eventuala lui moarte dv. n-ați avea nici un amestec.” (P. Sălcudeanu, 183), „Să fie neagră umbra în care-oi fi pierit, Ca și când niciodată noi nu ne-am fi găsit, Ca și când anii mândri de dor ar fi deșerți.” (M. Eminescu, I, 127), „Nevasta lui Bocioacă se uita la el parcă i-ar fi fost frate, nu alta.” (I. Slavici, Mara, 264), „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dacă, de, să, fără să, în caz că, adverbul devenit conjuncție când: „Dacă te-ai uitat câteva nopți în cer, copile, nu mai ești bun de nimic...” (T. Arghezi, VI, 167), „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M. Eminescu, I, 85) „Să fi fost vară, nu s-ar fi băgat de seamă.” (E. Barbu), „Să reclame, în caz că ar fi fost evacuat cu forța, se temea, fiindcă ar fi trebuit să mărturisească a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unicitate de natură lexicală: soare, mamă etc. sau de natură sintactică, prin asumarea funcției de subiect mai ales sau a altor funcții sintactice), substantivul primește articol hotărât fără a mai cere și individualizarea simultană prin atribut: „Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși.” (M. Eminescu, I, 133) „Pe la prânz funcționarul s-a oprit la jupân, să bea un rachiu.” (E. Barbu, 169) Când substantivul nu este determinat prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical, fiecare din termenii implicați în relația de apoziție poate lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de primul termen numai dacă termenul secund îi preia și poziția cazuală: I-au dat cartea lui Mircea, colegul tău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului enunțării iar enunțul secund, expresie a implicării destinatarului în actul lingvistic. Termenul secund se realizează prin: • vocative 63: „Ghiță, Ghiță, ce-am aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre munte Mândru că o flamura. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai tarziu o coțofana Fără ocupație A adus o veste n goana Și-a făcut senzație.\ Cică-n munte, la povarna, Plopii și rasurile Spun că vine-un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroșii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalță drept din iarbă, Suie-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru și grăbit, Să vestească-n lumea mare: „Preacinstita adunare Primăvară a sosit!”. Cântec de primăvară de St. O. Iosif Înfloresc grădinile Ceru-i că oglindă; Prin livezi, albinele, Și-au pornit colinda... Cântă ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu miile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gata! Unde-i școală, nu i tocmeala!” Îmi vorbește tata. „Să înveți, să fii cuminte, Fapta-ți da răsplată; Ești școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la răscruce, Tare mândru-i tata! Școlărită de Stelian Filip Față a-nvățat să scrie Gaze negre pe hârtie, Ce îi joacă dinainte, Rânduite în cuvinte Face gărgărițe mici Și bondari, si licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și cu poezia pe care o găsim frecvent în site-urile diferiților întreprinzători. Redăm mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iară Tot cu vinurile fine, nectarii delicioși Se repet câteva serii, ce pe ncet tot se strecoară Iar în urmă-ncep cu toaste, ridicându le voioși. Ștefan cel Mare ține o cuvântare, trei bătrâni albi ca zăpada, prezintă domnitorului o mândră cunună, Domnul mulțumește, sala freamătă, banchetul continuă până seara. Pe uliță , printre mulțime,apare o trăsură: Plimbările s liniștite, cât ținu sara întreagă Nu fură zădărnicite de trăsuri, oameni călări Numai câteva momente, pe a acea piață, stradă largă Cât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și începi a te ncălzi. Iar prin corp, ca printr-un farmec, și se ntinde o vi e forță O nespusă viociune, ruj pe față se ivi. Griji, nevoi, necazuri grele pier din obosita minte Și în locul lor survine visuri mândre de poet Ce te-cântă și-ți adună tot ce avei mai înainte Ca plăceri, iubiri ferice, distrăgându-te- un moment. Ș-apoi încă când te ajunge, la zecimi de ani în vârst ă însuși Bacus nu se-oprește de-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
parte din marea societate cotnăreană, desigur rod al veniturilor substanțiale obținute din celebrele podgorii de sorginte domnească și nu numai. Iată câteva amănunte furnizate de generalul Milicescu, după ce le descrie frumusețea pletelor blonde și-a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Milicescu, după ce le descrie frumusețea pletelor blonde și-a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe de Constantinan ți, Ce ajungeau prin a lor curbe, mândrele cămeșuici albe Oglind-n-alor lucire fluturași delicați. La urechi mândru le-atârnă câte o drăguță pereche De cercei lucrați în aur, cu mari pietre n diamant, Apărând printre ștergare, ca drăguțe mici buc hete De steluți cu vii lumine, mândre ca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe de Constantinan ți, Ce ajungeau prin a lor curbe, mândrele cămeșuici albe Oglind-n-alor lucire fluturași delicați. La urechi mândru le-atârnă câte o drăguță pereche De cercei lucrați în aur, cu mari pietre n diamant, Apărând printre ștergare, ca drăguțe mici buc hete De steluți cu vii lumine, mândre ca pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de diamante, când lumina se răsfrânge Și cu drag a lor mici raze, în lumină se scăldau. Cercei lungi de-ntregi smaralde, l-ambelei urechi i-atârnă Pe-a lor verige de aur, partea ce vine în mijloc Drăgălași se vedea mândru, cum strălucea ca l umina Câte o piatră de zamfire, de fura văzul pe loc. Peste umerele-i late aruncate cu mândrie O flamidă purpurie, toată numa-n zebelini Cu-n lanț mic, sârmă de aur, ce-i de o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cu-n lanț mic, sârmă de aur, ce-i de o rară măiestrie Se ncheia în mici paftale sub doi mari și scumpi rubi ni. La mâini degetele s pline cu tot felul de inele Unele în diamante, strălucind ca mândri sori Altele numa-n zamfire, de ți fugeau ochii pe ele Pe verigi de aur montate, altele numai ca flo ri. Iar pe-arătătorul dreptei, ce i cam sugrumat oleacă, Avea numai unul singur, e a logodnei scump inel Pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fugeau ochii pe ele Pe verigi de aur montate, altele numai ca flo ri. Iar pe-arătătorul dreptei, ce i cam sugrumat oleacă, Avea numai unul singur, e a logodnei scump inel Pe el gravat cu măiestrie, tot a țării mândră marcă, Numai stela dintre coarne e un diamant mititel. * Cel ce a imortalizat în literatură un fragmen t din is toria Cotnariului și a împrejmuirilor sale, lăsând în urmă o Poemă ce vorbește despre strălucirea acelor vremuri , odihne ște astăzi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]