11,339 matches
-
distanța între guvernați și guvenanți. Așa a procedat în mare parte Partidul Austriac Creștin Democrat, ÖVP, în Austria, înainte de și în perioada în care a format o coaliție cu FPÖ. Și, după cum arată Fallend, creștin-democrații au avut mare succes, marginalizând masiv populiștii și având din nou inițiativă în politica austriacă. În cele din urmă, strategia de integrare poate fi considerată complementară strategiei adaptării. În vreme ce adaptarea îi privește pe actorii politici tradiționali, integrarea se referă la tactici pe termen scurt sau lung
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
crizei din 2008. Aceasta a lovit îndeosebi țările Europei Centrale și de Est, stimulându-i pe liderii executivelor din regiune să recurgă la metode autoritare în implementarea politicilor de austeritate. Țări precum România, Bulgaria sau Ungaria au operat restructurări sectoriale masive, modificând cadrul de funcționare al finanțelor publice, educației, sănătății, sau asistenței sociale fără consultare publică și adeseori ocolind chiar și Parlamentele naționale. Contestarea autoritarismului austerității a avut loc într-o manieră oscilantă și neconvingătoare, mai ales între 2009 și 2011
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
scopul, de a stârni repulsie fizică și emoțională. Lumea fenomenală, datorită severității, primea o autoritate egală cu lumea spirituală. Mai mult, relatările lui Foxe despre laici au făcut lucrurile comune să fie respectabile în limbajul vorbit de oamenii obișnuiți. "Lucrarea masivă a lui Foxe a fost atât de populară deoarece le permitea oamenilor obișnuiți să participe indirect la o epopee istorică", notează Eisenstein. "Edițiile următoare au fost îmbogățite cu relatări dramatice ale unor pescari, croitori, neveste casnice, ș.a.m.d.". Un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în perioada de după Războiul Civil, iar în sfera cercetărilor a intrat foarte de curând, fiind în bună parte ignorat de cercetători până în perioada impresionistă a noului jurnalism din anii '60. Așa că orice considerație în privința lui are loc în umbra substanțial masivă a cercetărilor cuprinzătoare despre presa de senzație și cea de investigație. În consecință, dacă vrem ca jurnalismul literar narativ să nu fie interpretat în mod greșit ca fiind jurnalism de senzație sau de investigație, este necesar să înțelegem prin ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
solului și subsolului Carpaților Meridionali. Grupul cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei lor, au lăsat posterității pagini memorabile despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
atât prin scrierile sale (Geografia fizică a României, 1936, Geografia teoretică, 1968, etc) cât și prin excursiile științifice de documentare pe care le-a organizat și condus, cum ar fi cea de două luni din 1921 ce a inclus și masivii Retezat - Godeanu, sau din vara anului 1948 care s-a desfășurat tot În Carpații Meridionali, a manifestat un interes și o apreciere aparte, acestui lanț montan. - Simion Mehedinți (1869-1962), geograf, profesor universitar și academician, pe lângă meritele deosebite În organizarea Învățământului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Meridionali l-au avut asociațiile și societățile de turism, create În secolul XIXXX În spațiul românesc. Acțiunile acestora și a membrilor lor, erau direcționate pe mai multe planuri, dintre care mai importante erau patru și anume: exploarări pentru cunoașterea unor masivi; organizarea de drumeții, marcarea unor poteci turistice și amenajarea unor adăposturi. Din numărul mare al acestora, reținem cateva nume, cum ar fi: - Clubul Alpin al Transilvaniei, Înființat la Brașov la 28.07.1873, care a avut În calitate de prim
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
organizator al mai multor acțiuni turistice de masa, cu titlul generic de “Ștafeta Munților” a fost În același timp și un cunoscut colaborator cu articole de specialitate În revista “România Pitorească” și a publicat hărțile și ghidurile a mai multor masivi cum ar fi: Retezat (1982), Munții Căpățânii și Coziei (1968) etc. - Emilian Iliescu (1905 -1976), inginer constructor, mare iubitor de fotografii - inclusiv editor al revistei “Fotografia” - mare drumeț În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Grupa Carpaților Centrali, de la Pasul Dukla și până la culoarul Rika - Șvica; c) Grupa Carpaților Sud - Estici, cuprinși Între culoarul Rika - Șvica și râul Timok, ce formează hotarul cu Stara Planina; Prima și a doua grupă includ mai multe segmente sau masivi muntoși. Cea de a 3-a grupă cuprinde În cea mai mare parte Carpații Românești, care sunt Împărțiți În 3 sectoare principale, respectiv: Carpații Orientali, ce se desfășoară până În Valea Prahovei, Carpații Meridionali, Între Valea Prahovei și valea râului Timoc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În 3 sectoare principale, respectiv: Carpații Orientali, ce se desfășoară până În Valea Prahovei, Carpații Meridionali, Între Valea Prahovei și valea râului Timoc și Carpații Occidentali, Între Dunăre, Valea Timiș - Cerna și Valea Someșului. În timp ce suprafața pe care o ocupă unii masivi muntoși din lanțul Carpatin, reprezintă linie de hotar Între unele țări, cum ar fi Slovacia cu Austria, Slovacia cu Polonia, Carpații Românești ocupă o pozitie centrală În teritoriul țării noastre, ei fiind pe drept cuvânt Înobilați cu apelativele de ,,Coloana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Leaota și un culoar spectaculos Culoarul RucărBran. 2. Grupa Făgăraș, ce se desfășoară Între Dâmbovița și Olt, Înregistrează cele mai mari Înălțimi din toți Carpații Meridionali, din ea făcând parte la nord Munții Făgăraș, la sud Iezer-Păpușa iar la sud-vest masivul Cozia. 3. Grupa Parâng, aflată Între Olt, Jiu și Ștrei, ce dispune de suprafețe mari, dintre care multe netede cu relief glaciar spre vârf, cuprinde Munții Parâng, spre nord Munții Șureanu și Cindrelul, iar spre est pe cei ai Lotrului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt unice, iar multitudinea de monumente naturale este o trăsătură definitorie a lor. Diversitatea și unicitatea peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a Pietrii Craiului, apoi la marea și masiva Creastă a Făgărașului, continuînd cu cea a Lotrului și Căpățînii pînă la puternica cetate a Parîngului ce se deschide În fața Depresiunii Petroșani, din care vedem Înaltul și stîncosul munte al Retezatului apoi Platoul Godeanu și coborînd În Munții Cernei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de 11,07% și care În bună parte se află În perimetrul stațiunilor de interes local. Interesantă este și repartiția teritorială, respectiv pe comune și județe a unităților de cazare, din care se poate observa și gruparea lor pe principalii masivi muntoși. Iată cum arată această distribuție: Poiana Brașov (34 hoteluri, 14 vile, 17 pensiuni, 1 motel și 2 cabane), Predeal (14 hoteluri, 49 pensiuni, 42 vile, 2 case de vacanță, 2 complexe turistice, 12 apartamente În regim hotelier și 1
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale munților, cabana este mai mult decît un loc de cazare și de masă, ea este de fapt o instituție socială și culturală. Pentru a Înțelege mai bine rolul pe care acestea Îl indeplinesc În turism arătăm că În acei masivi În care acestea nu există, lipsesc și turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vaideeni Polovragi, Baia de Fier - Polovragi, Bengești - Ciocadia - Novaci, Arcani - Runcu. În al treilea rînd, cele două șosele paralele de o parte și de alta a lanțului montan sunt legate Între ele prin șosele transversale, care În fapt segmentează principalii masivi muntoși. Avem În vedere șoselele și liniile ferate de pe Valea Oltului (Podul Olt - Călimănești), Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ne conduce la serioase meditații, pentru că ea nu este În concordanță nici cu posibilitățile și nici cu condițiile create. Nici chiar Brașovul, nu poate fi apreciat ca avînd o activitate bună din acest punct de vedere dacă ținem cont de masivele programe de investiții ce au fost realizate În special În Poiana Brașov. Faptul că aici, cererea a fost mai numeroasă se datorește În primul rînd condițiilor oferite pe linia agrementului ca și a unor diversificate și calitative servicii turistice, inclusiv
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turiștilor străini Pe aceeași linie se Înscrie și mișcarea turistică de creastă, respectiv drumeția montană. Dacă ea a fost mai intensă În primul rînd În Munții Bucegi, urmată de cei a Făgărașului, intensitatea acesteia a fost mai scăzută În ceilalți masivi. În zona montană de creastă, se practică de regulă un turism itinerant cu segmentări și scurte staționări la cabane, aspect ce Își pune pecetea asupra mediei sejurului la aceste unități, care este de regulă mică doar de 1-2 zile. Dacă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
balneoclimaterici: Sugag și Sureanu (Alba), Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete, confortabile (nu atît prin dotări speciale, cît prin curățenia lor exemplară), lucru care În prezent este vizibil În Întreg arealul Carpaților Meridionali; c) extinderea numărului de popasuri turistice de pe traseele rutiere, pentru a putea prelua
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turism, avansează propunerea ca dezvoltarea acesteia să fie intensivă, pentru a valorifica cît mai bine potențialul turistic, dintr-un anumit punct sau zonă. Așa cum s-a specificat deja, conform cu teoria celor 3A, dezvoltarea turismului Într-un anumit punct, necesită investiții masive pe linia amenajării și accesibilității, deci atrage după sine căi de comunicații și modernizarea acestora, obiective culturale, sportive, comerciale, bază de cazare etc. obiective care Într-un timp rezonabil trebuiesc amortizate. Dacă avem În vedere și aspectul că volumul investițiilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
factorilor naturali și antropici de atracție turistică; b) școlarizarea și pregătirea unui număr important de cadre În specialitățile cerute de activitatea de turism; c) diversificarea continuă a serviciilor oferite; d) introducerea unor tehnici noi cum ar fi de pildă utilizarea masivă a aparaturii electronice În tratamentul balnear și În structura mijloacelor de agrement și de analiză a efectelor economice ale turismului; e) au fost luate măsuri complexe pentru modernizarea anumitor activități turistice, aspect ce a conferit arealului o forță de atracție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Băile Herculane Într-adevăr, Stațiunea Băile Herculane Își merită apelativul de mai sus, pentru că așa cum prezintă documentele istorice, este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice de pe teritoriul României și nu numai al ei, dar În același timp prin programele masive de investiții realizate aici În intervalul 1965-1985 În hoteluri, baze de tratament, În gastronomie și agrement este tînără și promițătoare. Amplasată pe valea Cernei, la 5 km de confluența rîului Cerna cu Bela Reca, la altitudinea de 160 m și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
diverse destinații pot fi și astăzi atrase În circuitul turistic. Raportîndu-ne În mod concret la situația actuală a acestei stațiuni, apreciem că ar putea să intre În discuție și următoareale aspecte: a) Fosta clădire a băncii din Herculane, construcție impunătoare, masivă - care de mai mulți ani ridică destule probleme - ar putea fi renovată și transformată, fie În vilă turistică, În han turistic sau În sanatoriu balnear b) Actuala clădire care adăpostește sediul Consiliului orășănesc de educație fizică și sport de lîngă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
β reușește să compenseze în condiții acute scăderea IS indusă de excesul de AGL, în timp ce expunerea cronică la AGL în exces o face incapabilă să-și adapteze capacitatea insulino-secretorie la scăderea sensibilității la insulină. Aceiași cercetători au descris o reducere masivă a secreției insulinice indusă de concentrații cronic crescute de AGL la pacienții obezi nediabetici. Efectul insulinotropic marcat al AGL observat în toate aceste studii a ridicat întrebarea: toți acizii grași contribuie egal la acest efect? Potența insulinotropică individuală a acizilor
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
exclude două treimi din populația lumii" (Balls, Jenkins, 1996). Între problemele planetare pe care globalizarea le produce potrivit unor analiști sunt de reliefat cele care privesc protecția mediului înconjurător (de genul efectului de seră), protejarea surselor de apă potabilă, migrația masivă ilegală cauzată de sărăcie și de conflicte interetnice și militare și, nu în ultimă instanță, internaționalizarea crimei organizate (trafic de droguri și de ființe umane, de arme etc.) și terorismul internațional (Dăianu, 2002, p. 13). Eșecurile sunt destul de mari și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
au creat (ex. Caritas sau alte tipuri de ONG) activități cu caracter social: orfelinate, case pentru oamenii străzii, cantină socială etc., toate aceste activități fiind finanțate din surse proprii. Olanda Răspuns dr. D. J. B.: În mod tradițional, un rol masiv este jucat de organizațiile private (religioase sau nu), sprijinite de către Stat. E cazul perioadei "stâlpilor" în care catolicii, socialiștii și diferite părți ale protestanților au concurat unii cu alții în domenii ca: educație, sănătate, media etc. Din 1960 acești "stâlpi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]