7,191 matches
-
COMUNE pentru produsele biocide microorganisme, inclusiv virusuri și fungi 1. În sensul aplicării prezentei anexe, termenul microorganisme trebuie înțeles ca incluzând și virusurile și fungii. Prezenta anexă precizează datele necesare pentru autorizarea unui produs biocid pe bază de preparate de microorganisme. Pentru toate produsele biocide pe bază de preparate care conțin microorganisme și care fac obiectul unei solicitări de autorizare, trebuie furnizate toate cunoștințele relevante și informațiile din literatură. Informațiile privind identificarea și caracterizarea tuturor componentelor unui produs biocid sunt deosebit de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
sensul aplicării prezentei anexe, termenul microorganisme trebuie înțeles ca incluzând și virusurile și fungii. Prezenta anexă precizează datele necesare pentru autorizarea unui produs biocid pe bază de preparate de microorganisme. Pentru toate produsele biocide pe bază de preparate care conțin microorganisme și care fac obiectul unei solicitări de autorizare, trebuie furnizate toate cunoștințele relevante și informațiile din literatură. Informațiile privind identificarea și caracterizarea tuturor componentelor unui produs biocid sunt deosebit de importante și trebuie indicate în secțiunile I-IV; acestea constituie baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
XII. Rezumatul și evaluarea secțiunilor I-IX, inclusiv concluziile evaluării riscului și recomandări Datele prezentate în continuare sunt necesare pentru susținerea informațiilor aferente punctelor menționate anterior I. IDENTITATEA PRODUSULUI BIOCID 1.1. Solicitant 1.2. Fabricantul produsului biocid și al microorganismului/ microorganismelor 1.3. Denumirea comercială sau denumirea comercială propusă și numărul codului de dezvoltare, atribuit produsului biocid de către producător 1.4. Informații detaliate privitoare la compoziția cantitativă și calitativă a produsului biocid 1.5. Starea fizică și natura produsului biocid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
Rezumatul și evaluarea secțiunilor I-IX, inclusiv concluziile evaluării riscului și recomandări Datele prezentate în continuare sunt necesare pentru susținerea informațiilor aferente punctelor menționate anterior I. IDENTITATEA PRODUSULUI BIOCID 1.1. Solicitant 1.2. Fabricantul produsului biocid și al microorganismului/ microorganismelor 1.3. Denumirea comercială sau denumirea comercială propusă și numărul codului de dezvoltare, atribuit produsului biocid de către producător 1.4. Informații detaliate privitoare la compoziția cantitativă și calitativă a produsului biocid 1.5. Starea fizică și natura produsului biocid 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
evaluarea proprietăților fizice, chimice și tehnice ale produsului biocid III. DATE REFERITOARE LA APLICARE 3.1. Domeniul preconizat de utilizare 3.2. Mod de acțiune 3.3. Detalii privind utilizarea preconizată 3.4. Doza de aplicare 3.5. Conținutul în microorganisme al materialului utilizat (de exemplu, în dispozitivul de aplicare sau în momeală) 3.6. Metoda de aplicare 3.7. Numărul și frecvența aplicărilor și durata protecției 3.8. Perioadele de așteptare necesare sau alte precauții necesare pentru a se evita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
de incendiu 4.5. Măsuri în caz de accident 4.6. Proceduri de distrugere sau decontaminare, aplicabile produsului biocid și ambalajului acestuia 4.6.1. Incinerare controlată 4.6.2. Altele 4.7. Plan de supraveghere ce trebuie utilizat pentru microorganismul activ și alte microorganisme conținute în produsul biocid, cuprinzând manipulare, depozitare, transport și utilizare V. METODE ANALITICE 5.1. Metode de analiză pentru produsul biocid 5.2. Metode de determinare și cuantificare a reziduurilor VI. DATE PRIVIND EFICACITATEA VII. EFECTE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
Măsuri în caz de accident 4.6. Proceduri de distrugere sau decontaminare, aplicabile produsului biocid și ambalajului acestuia 4.6.1. Incinerare controlată 4.6.2. Altele 4.7. Plan de supraveghere ce trebuie utilizat pentru microorganismul activ și alte microorganisme conținute în produsul biocid, cuprinzând manipulare, depozitare, transport și utilizare V. METODE ANALITICE 5.1. Metode de analiză pentru produsul biocid 5.2. Metode de determinare și cuantificare a reziduurilor VI. DATE PRIVIND EFICACITATEA VII. EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
ÎN MEDIU X. EFECTE ASUPRA ORGANISMELOR NON-ȚINTĂ 10.1. Efecte asupra păsărilor 10.2. Efecte asupra organismelor acvatice 10.3. Efecte asupra albinelor 10.4. Efecte asupra artropodelor, altele decât albinele 10.5. Efecte asupra râmelor 10.6. Efecte asupra microorganismelor din sol 10.7. Studii suplimentare asupra altor specii sau studii de nivel superior, precum studiile asupra unor organisme non-țintă selectate 10.7.1. Plante terestre 10.7.2. Mamifere 10.7.3. Alte specii și procese relevante 10.8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
controlul colmatării. La punerea în aplicare a prezentei dispoziții, dacă este necesar, autoritatea competentă ia în considerare rezoluțiile și recomandările relevante ale Organizației Maritime Internaționale (OIM). 89. Autoritatea competentă nu autorizează un produs biocid dacă poate fi anticipată posibilitatea ca microorganismele din instalațiile de epurare a apelor reziduale să fie expuse la produsul biocid dacă, pentru orice substanță activă, substanță potențial periculoasă, metabolit relevant, produs de degradare sau de reacție, raportul PEC/PNEC este mai mare decât 1, cu excepția cazului în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
de reacție, raportul PEC/PNEC este mai mare decât 1, cu excepția cazului în care se stabilește în mod clar la evaluarea riscurilor că, în condiții reale de utilizare, nu se produce niciun efect inacceptabil, direct sau indirect, asupra viabilității acestor microorganisme. Efecte inacceptabile 90. Dacă se presupune o creștere a rezistenței la o substanță activă conținută în produsul biocid, autoritatea competentă ia măsuri pentru a reduce la minimum consecințele acestei rezistențe. Măsurile posibile implică modificarea condițiilor de autorizare și chiar refuzul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
1998 - Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn. Performanțe ale produselor de protecție preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare și etichetare. 27. SR ENV 807:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității față de microorganisme de putregai moale și de alte microorganisme ale solului. 28. SR ENV 839:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității preventive față de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafață. 29. SR EN 927-1:2002 - Vopsele și lacuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
din lemn. Performanțe ale produselor de protecție preventivă a lemnului stabilite prin încercări biologice. Partea 2: Clasificare și etichetare. 27. SR ENV 807:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității față de microorganisme de putregai moale și de alte microorganisme ale solului. 28. SR ENV 839:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității preventive față de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafață. 29. SR EN 927-1:2002 - Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de vopsire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182651_a_183980]
-
producția fermelor În mediul local. Țelul nu este autonomia, ci, mai degrabă, implantarea. Pentru a realiza acest lucru, fermierii folosesc o abordare sistemică a agriculturii bazată pe stabilirea de relații simbiotice și care se Întăresc reciproc Între recolte, insecte, păsări, microorganisme și sol. Fermele organice Înlocuiesc Îngrășămintele petrochimice cu cele organice și se bazează pe controlul natural al dăunătorilor față de folosirea insecticidelor și pesticidelor, care produc gene toxice. Fermele organice tratează solul ca pe o „comunitate vie” și folosesc tehnici de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile de la cules tranz.: Ion limpezește rufele part. limpezit, -ă nom. limpezirea, limpezitul A SE LOVI Ion se lovește la deget tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Geochimia microbiană (sau geomicrobiologia) este o știință de interfața între geologie și microbiologie, care studiază interacțiunea dintre microorganisme și mediul lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
Geochimia microbiană (sau geomicrobiologia) este o știință de interfața între geologie și microbiologie, care studiază interacțiunea dintre microorganisme și mediul lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme. Microorganismele sunt parte vitală a ciclurilor naturale ale unor elemente chimice (azot, carbon sau sulf) în atmosferă și apar în cele mai diverse medii. De ex.
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme. Microorganismele sunt parte vitală a ciclurilor naturale ale unor elemente chimice (azot, carbon sau sulf) în atmosferă și apar în cele mai diverse medii. De ex., Thermus aquaticus se dezvoltă în izvoare geotermale (hot springs), unde temperatura ajunge până la temperatura de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
aciditate, concentrație mare de săruri sau de radiație. Unele extremofile se dezvoltă în adâncimile apei oceanice, acolo unde presiunea hidrostatică este extrem de mare. Alte extremofile se dezvoltă în interiorul fisurilor de rocă localizate în adâncurile Pământului (s-au adus dovezi de microorganisme care se dezvoltă la adâncimi mai mari de 2 mile și care sunt adaptate la condiții de viață lipsite de oxigen sau lumină). Aceste forme de viață pot utiliza compuși din preajma lor pentru dezvoltare, spre deosebire de formele obișnuite de bacterii, care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
considerată a fi un fenomen fizico-chimic rapid care utilizează biomasă preexistentă. Au fost propuse două poziții principale pentru complexarea uraniului în sisteme biologice. Rothstein și Meyer (după Strandberg și colab., 1981) au sugerat că pe suprafața pereților celulari ai unor microorganisme (în special drojdii) sunt grupări chimice reactive de tipul fosfaților sau polifosfaților, cu masă moleculară mare și care sunt responsabile de complexarea ionului uranil. Douce și Flagg (după Strandberg și colab., 1981) evidențiază ideea că grupările carbonilice ale proteinelor din
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
sunt grupări chimice reactive de tipul fosfaților sau polifosfaților, cu masă moleculară mare și care sunt responsabile de complexarea ionului uranil. Douce și Flagg (după Strandberg și colab., 1981) evidențiază ideea că grupările carbonilice ale proteinelor din pereții celulari ai microorganismelor complexează efectiv ionul uranil din soluție. Mai târziu, Beveridge și Murray (după Strandberg și colab., 1981) precizează că grupările carbonil ale peptidoglicanilor din pereții celulari ai speciilor bacteriene din clasa Bacillus sunt centri activi ai ionilor divalenți. O serie numeroasă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
de acumulare a ionului de uraniu (10 până la 15% din masa uscată a celulelor inițiale) a fost aceeași pentru ambele specii. Analiza prin microscopie electronică și analiza dispersivă de raze X, arată că uraniul acumulat la suprafața peretelui celular al microorganismelor se face într-un strat de aprox. 0.2 μm grosime. Cantități mult mai mici au fost identificate în interiorul celulelor cu formarea unor depozite metalice vizibile la microscopia electronică. Uraniul formează depozite intracelulare dense în P. aeruginosa, ceea ce arată o
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
1955 și Boyden, 1955) a dus la dezvoltarea ligaturii individuale a structurilor bronho-vasculare hilare și la scăderea complicațiilor postoperatorii. Odată cu dezvoltarea antibioterapiei începând cu anii 1940, această entitate a început să nu mai fie întâlnită atât de frecvent, însă apariția microorganismelor rezistente la antibiotice și creșterea incidenței tuberculozei drog-rezistente au dus la creșterea incidenței bronșiectaziilor postinfecțioase [33]. Repere în istoricul bronșiectaziilor includ:- descrierea clară a pacienților cu flegmă purulentă, care apare în scrierile lui René Théophile Hyacinthe Laënnec la începutul secolului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
patogeni Un studiu recent efectuat de către Angrill și colab. care au examinat un număr de 77 pacienți cu bronșiectazii stabili din punct de vedere clinic, pe o perioadă de 2 ani, a raportat o incidență de 64% a colonizării cu microorganisme potențial patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp. (26%) și Streptococcus pneumoniae (12%). Pacienții colonizați cu bacterii cu potențial patogen au prezentat o funcție respiratorie mai slabă comparativ cu restul pacienților. Tomografia computerizată Reușește să evidențieze dilatațiile bronșice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]