8,110 matches
-
al XVII-lea când imaginarul renascentist este cenzurat pentru a permite un nou început. Atunci începe ciclul epocii moderne, epocă ce va fi dominată de raționalitatea științifică. În acest context putem vorbi despre o cenzură a imaginarului științific la începutul modernității axată pe secolul al XVII-lea, cenzură ce surprinde toate aspectele imaginarului. Inițial putem să identificăm o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică pe care o realizează Francis Bacon, René Descartes și nu numai, o cenzură metafizică realizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
istorică se adaugă componente punctuale, specifice unei scurte istorii a gândirii și culturii umane având în interiorul său spicuite cele mai importante momente, într-o structură care să reliefeze ideea principală a cărții. Capitolul al II-lea Cenzura imaginarului și începutul modernității identifică elementele specifice cenzurii imaginarului elemente care declanșează transformările de epistemă prin care se face trecerea de la gândirea renașterii la cea de început de modernitate. Prima și cea mai complexă formă de cenzură este cea religioasă care se manifestă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care să reliefeze ideea principală a cărții. Capitolul al II-lea Cenzura imaginarului și începutul modernității identifică elementele specifice cenzurii imaginarului elemente care declanșează transformările de epistemă prin care se face trecerea de la gândirea renașterii la cea de început de modernitate. Prima și cea mai complexă formă de cenzură este cea religioasă care se manifestă în diferite forme, ca reacție și contrareacție la gândirea medievală și la evoluția specifică bisericii catolice. Aceasta este completată de cenzura științifică în care este analizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dintre elementele importante ale acesteia, atât prin modificarea în structura imaginarului, cât și în componenta modalității (metodei) în care s-a realizat această modificare, fiind un exemplu pentru identificarea modelului de cenzură. Capitolul al III-lea, Reconstrucția imaginarului la începutul modernității, încearcă să contureze cât mai clar modificările ce intervin în imaginarul modernității și să sublinieze elementele de cotitură ce se regăsesc la începutul modernității. A fost surprinsă trecerea de la perceperea substanțialistă, în viziune aristotelică, a lumii la una mecanică, în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și în componenta modalității (metodei) în care s-a realizat această modificare, fiind un exemplu pentru identificarea modelului de cenzură. Capitolul al III-lea, Reconstrucția imaginarului la începutul modernității, încearcă să contureze cât mai clar modificările ce intervin în imaginarul modernității și să sublinieze elementele de cotitură ce se regăsesc la începutul modernității. A fost surprinsă trecerea de la perceperea substanțialistă, în viziune aristotelică, a lumii la una mecanică, în care se caută legile naturii, aceasta devenind scopul științei. Un alt element
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fiind un exemplu pentru identificarea modelului de cenzură. Capitolul al III-lea, Reconstrucția imaginarului la începutul modernității, încearcă să contureze cât mai clar modificările ce intervin în imaginarul modernității și să sublinieze elementele de cotitură ce se regăsesc la începutul modernității. A fost surprinsă trecerea de la perceperea substanțialistă, în viziune aristotelică, a lumii la una mecanică, în care se caută legile naturii, aceasta devenind scopul științei. Un alt element foarte important este trecerea de la o perspectivă unitară a științei spre una
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta devenind scopul științei. Un alt element foarte important este trecerea de la o perspectivă unitară a științei spre una discontinuă, specializată, trecere ce s-a realizat printr-o nouă clasificare a științelor. Reconstrucția metodică completează imaginarul științific dezvoltat la începutul modernității. Dezvoltarea imaginarului utopic, ca formă indubitabilă a imaginarului, creează un mecanism practic de dezvoltate instituțională a noului univers științific. Capitolul se finalizează cu descrierea reconstrucției metafizice și completarea unui nou univers. În loc de concluzii finalul cărții este compus dintr-o descriere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forma unei cărți de mici dimensiuni De imitatione Dei (2004). Dar toate aceste avanpremiere nu prejudiciază cu nimic noutatea cărții deoarece aceasta este determinată, în primul rând, de întregul ei și modul în care conturează modificările de epistemă de la începutul modernității. În aceeași măsură ideile individuale capătă în noul context alte valențe și sensuri. Multe elemente au fost reanalizate, restructurate reinterpretate, ceea ce face ca, în ciuda faptului că anumite texte au mai publicate, finalitatea să fie alta. Chiar și în aceste condiții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
restructurate reinterpretate, ceea ce face ca, în ciuda faptului că anumite texte au mai publicate, finalitatea să fie alta. Chiar și în aceste condiții nu putem considera acest volum ca unul care epuizează sau oferă soluții ultime și interpretări indubitabile privind începutul modernității. Dimpotrivă, privim această carte ca fiind un proiect de regândire a modernității care poate fi aprofundat în diverse direcții, fără limită, și care, indiferent de efortul depus spre completarea sa, va lăsa întotdeauna spații ce pot fi completate, reordonate sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
publicate, finalitatea să fie alta. Chiar și în aceste condiții nu putem considera acest volum ca unul care epuizează sau oferă soluții ultime și interpretări indubitabile privind începutul modernității. Dimpotrivă, privim această carte ca fiind un proiect de regândire a modernității care poate fi aprofundat în diverse direcții, fără limită, și care, indiferent de efortul depus spre completarea sa, va lăsa întotdeauna spații ce pot fi completate, reordonate sau reinterpretate. Sincretismul cărții datorat varietății informaționale se regăsește și la nivel metodic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de înțelegere a termenului. În majoritatea dicționarelor 3 imaginarul este definit ca ireal: "imaginar, Care există numai în imaginație, fictiv, ireal, substantivat domeniul al imaginației"4. Această tendință se datorează tradiției în care a fost folosit acest cuvânt, perioada specifică modernității în care imaginea, imaginația și implicit imaginarul au fost desconsiderate. Ceea ce era imaginar nu putea fi real și nu se putea lega de imagine în general care reprezenta un mod de cunoaștere. Tendința de a lega imaginarul doar de ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizarea unei cenzuri de ansamblu a imaginarului. Există perioade în istorie în care se propagă cenzuri limitate, dar și momente propice pentru o cenzură universală. Astfel de momente sunt: trecerea de la antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reconstrucție. Acesta se va dezvolta până la atingerea unui nou maxim după care va fi din nou cenzurat. După aceea datorită limitărilor informaționale nu a existat o cenzură la nivel global, ci doar la nivel regional. Capitolul 1 Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări Secolul al XVII-lea reprezintă finalitatea unui ciclu de imagine și începutul unuia nou. Este momentul în care se realizează trecerea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o consecință a cenzurii reprezentată de reforma religioasă. Ea este finalul unei epoci și reprezintă începutul alteia. Reechilibrul european a fost stabilit nu doar la nivel politic, dar și de imagine. Este perioada de sfârșit a Renașterii și început de modernitate. La finalul războiului s-au concretizat imagini politice ce vor domina Europa până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Evenimentele istorice din această perioadă reprezintă sursa fizică a schimbărilor de imaginar specifice secolului al XVII-lea. Acestea au determinat în sine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științei latinilor, în măsura în care pot fi găsite în limbaj, matematică și optică, doresc să dezvolt acum principiile științei experimentale, deoarece fără experiență nimic nu poate fi cunoscut îndestul"144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate determina o concepție animistă și panteistă și implicit relația sa cu omul devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional 149 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii Perioada Renașterii este una dintre perioadele cele mai dinamice din istoria gândirii. Este un moment de sinteză culturală în care se adună și se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea a științelor naturii care dezvoltă o imagine rațională asupra existenței foarte apropiată de ceea ce va reprezenta știința modernă. Aceștia pot fi considerați, atât din punct de vedere metodic, cât și din perspectiva concepțiilor ca fiind nu doar premergători ai modernității ci primii oameni de știință în sensul modernității timpurii a termenului. Astfel printre aceștia trebuie în primul rând amintit Nicolaus Copernicus, pentru faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rațională asupra existenței foarte apropiată de ceea ce va reprezenta știința modernă. Aceștia pot fi considerați, atât din punct de vedere metodic, cât și din perspectiva concepțiilor ca fiind nu doar premergători ai modernității ci primii oameni de știință în sensul modernității timpurii a termenului. Astfel printre aceștia trebuie în primul rând amintit Nicolaus Copernicus, pentru faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realiza o sărăcire a imaginarului respectivei perioade, eliminând părți importante a acestuia. Suntem de părere că dincolo de dezvoltarea pulsională a imaginarului care în acel moment a atins apogeul, a existat și o puternică componentă rațională care este sursă pentru știința modernității. Perioada de sfârșit a Renașterii trăiește sub spectrul a două mari forme de cenzură: cea realizată de către raționalitatea vechilor imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sursă pentru știința modernității. Perioada de sfârșit a Renașterii trăiește sub spectrul a două mari forme de cenzură: cea realizată de către raționalitatea vechilor imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca evidente sunt reprezentate de opoziția dintre ceea ce se numește știință în respectiva perioadă și știința modernă. Această opoziție a scos în evidență o altă modalitate de a face știință, una care propagă o imagine diferită de cea cu care modernitatea era obișnuită. A existat tendința de contrabalansare a dezvoltării teoretice privind Renașterea și de la o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a scos în evidență o altă modalitate de a face știință, una care propagă o imagine diferită de cea cu care modernitatea era obișnuită. A existat tendința de contrabalansare a dezvoltării teoretice privind Renașterea și de la o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce aparțineau raționalității au trecute în umbră subliniindu-se aspecte pur metaforice. Totuși elementele de raționalitate pură au fost destul de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
viziunea lui Kepler. Acesta a considerat că mișcarea planetelor nu este sferică ci eliptică. Acestea sunt premisele pentru cele două momente fundamentale care au determinat apariția științei moderne: Galilei și Newton. Galileo Galilei aduce cu sine toate elementele metodice specifice modernități: raționalitatea specifică fizicii, folosirea instrumentelor matematice, experimentul și realizarea de instrumente necesare acestuia. El este cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cărți de la Index crește în mod îngrijorător și sunt aduși în fața justiției filosofi, precum Tommaso Campanela, Francesco Pucci, Giordano Bruno și, ulterior, Galileo Galilei. Totuși procesul cu deznodământul cel mai tragic este cel al lui Bruno, care va deschide modernitatea secolului al XVII-lea prin arderea sa pe rug. Așa cum se va dovedi acesta este un secol al transformărilor de imagine, dar și al și al cenzurii. Începutul procesului lui Giordano Bruno 9 este în 1592, în urma unei neînțelegeri dintre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secolul la XVII-lea. Anul 1600 prin procesul lui Giordano Bruno a devenit unul dintre simbolurile cenzurii pentru întreaga epocă modernă. Aici începe o epocă după ce o alta s-a terminat. Renașterea pierde odată cu Bruno pe ultimul mare gânditor, dar modernitatea are deschis drumul spre o nouă reconstrucție a lumii. În același timp alte evenimente importante ale anului 1600 arată importanța acestui an. Galileo Galilei a scris Le Meccaniche, carte care integrează sistemul matematic în descrierea naturii și este deschiderea spre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]