7,068 matches
-
A. 10.2.1, în raport cu zona climatică în care este amplasată clădirea. Anexă A.10.3 Succesiunea etapelor de calcul privind transferul de căldură prin sol și cel caracteristic spațiilor neocupate învecinate cu solul A.10.3.1 Subsol neocupat/ocupat A.10.3.1.1. Transfer de căldură către aerul exterior 1. Se determina suprafețele: A(lat) A(pard) în conformitate cu C 107/ 3. 2. Se determina rezistentele termice: R(ve) - relația(10.9) și Anexă A.10.1 R(pd
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
cu trei spații neocupate (zone): Ecuația (10.28) - ι(s(k)); Ecuația (10.29) - spațiul 1 adiacent subsolului; Ecuația (10.30) - spațiul 2 adiacent spațiului 1. Determinarea fluxurilor termice disipate prin sol în cazul incintelor de tip subsol și spații ocupate caracterizate de temperatură de confort sau tehnologică f2ι(i(0)) se face cu relațiile (10.16), (10,17), (10.25) și (10.26) în care f2ι(s(k)) = ι(i(0)). Anexă A11 (la cap. 11) TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
caracteristicile constructive și criteriile de performanță termică a elementelor componente (vitraj, element de acumulare a căldurii, rezistența termică minimă a elementului de acumulare a căldurii, amplasarea fantelor de circulație a aerului și debitele recomandate de aer proaspăt introdus în spațiul ocupat adiacent). Se prezintă elemente de mentenanță. Se prezintă o metodă simplificată pentru estimarea transmisiei totale a energiei solare a unui dispozitiv de protecție solară aplicat unui vitraj, care se bazează atât pe coeficientul de transfer termic și pe cel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
în vederea diluării poluanților acumulați. Din considerente energetice, se poate utiliza ventilarea pentru răcirea nocturnă. Eficientă ventilării Epsilon(v) este mărimea care exprimă relația existența între concentrația de poluant din aerul introdus, cea din aerul evacuat și concentrația interioară din zona ocupată a încăperii. Eficientă se calculează pe baza relației: C(ev) - C(într) Epsilon(v) = (2.67) C(i) - C(într) unde: C(ev) - concentrația de poluant în aerul evacuat din încăpere, C(într) - concentrația de poluant în aerul introdus în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
C(într) Epsilon(v) = (2.67) C(i) - C(într) unde: C(ev) - concentrația de poluant în aerul evacuat din încăpere, C(într) - concentrația de poluant în aerul introdus în încăpere, C(i) - concentrația de poluant în interior, în zona ocupată. Această mărime depinde de concentrația din aerul evacuat și de cea din zona de ocupare. Pentru sisteme de ventilare eficiente, poate avea valori supraunitare. În lipsa unor date specifice se poate considera Epsilon(v)=1, valoare care corespunde sistemelor de tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cazul activității normale într-un birou sau în casă, cu o rată metabolica de 1,2 met, sunt indicate în tabelul 2.20. Aceste valori sunt utilizate în mod curent la proiectarea instalației. Valorile trebuie să fie respectate în zona ocupată. Debitele indicate pentru zone de nefumători țin seama atât de metabolism, cât și de emisiile tipice în clădiri cu poluare redusă. În cazuri cu niveluri ridicate de activitate (met 1,2), debitele de aer exterior trebuie să fie majorate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
din prezenta anexă, ce sunt detaliate pentru clădiri rezidențiale, birouri, precum și pentru o gamă mai largă de utilizări a clădirilor. În tabelele J1, J2, J3 și J4 sunt date valori ale acestor degajări, în W pentru un mp de pardoseala ocupată. Font 9* Medie │ │ 9,0 │ 3,0 │ └───────────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘ Tabelul D.1: Densitatea fluxului de căldură degajat de ocupanți și aparatură electronică (în W/mp) - valori convenționale pentru clădiri rezidențiale *Font 9* Densitatea fluxului de căldură degajat de ocupanți și aparatură electronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
METODE SIMPLIFICATE DE CALCUL AL PERFORMANȚEI ENERGETICE A INSTALAȚIILOR DIN CLĂDIRI CUPRINS ÎI.5 .1. Variația temperaturii interioare în spații locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climatizare. Metodă orara analitică simplificată ÎI.5.2. Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.3. Necesarul de căldură anual normal pentru încălzire ÎI.5 .4. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum Anexe Anexă ÎI.5.A. Caracteristicile termofizice echivalente ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
DE CALCUL AL PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR ÎI.5 .1 Variația temperaturii interioare în spații locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climatizare. Metodă orara analitică simplificată Algoritmul de calcul vizează spații ale căror elemente de construcție despărțitoare de alte spații ocupate și neocupate sunt adiabatice. Ipoteză este acceptabilă deoarece, în lipsa echipamentelor de climatizare, temperaturile interioare sunt relativ apropiate între categoriile de spații menționate. A doua ipoteza constă în a admite temperatura uniformă a elementelor de construcție interioare din spațiile analizate (pereți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ț(j)] cu relația (5.2); 5. Se determina valorile orare ale temperaturii aerului interior f2ι(a)[ț(j)] cu relația (5.1). Aplicarea practică a metodei prezentate implică exclusiv calcul tabelar (de tip EXCEL). Verificarea regimului termic din spațiile ocupate se referă exclusiv la spații incluse în zona principala a unei cladiri. În cazul în care clădirea este de tip multietajat, verificarea se efectuează pentru spațiile ocupate amplasate la fiecare nivel. În acest caz, capacitatea termică a elementelor de tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
prezentate implică exclusiv calcul tabelar (de tip EXCEL). Verificarea regimului termic din spațiile ocupate se referă exclusiv la spații incluse în zona principala a unei cladiri. În cazul în care clădirea este de tip multietajat, verificarea se efectuează pentru spațiile ocupate amplasate la fiecare nivel. În acest caz, capacitatea termică a elementelor de tip planșeu se împarte în părți egale între două niveluri consecutive. Din punct de vedere al parametrilor climatici, se consideră intensitatea radiației solare din zilele senine din lunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
grad de ocupare ridicat (de exemplu clădiri de birouri) este necesar a se efectua verificarea variației temperaturii interioare și în sezonul rece, cu referire la zilele senine și la spații defavorabil orientate (S,SV). Verificarea variației temperaturilor interioare în spațiile ocupate este o operație necesară în special în cazul clădirilor existente de tip social administrativ și în cazul oricărei clădiri noi. În ambele cazuri se au în vedere clădiri amplasate în localități situate sub paralelă de 45° N, zona de câmpie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
câmpia Română la latitudinea de 45° N. Temperatura interioară a aerului, care reprezintă starea de confort termic acceptabil în sezonul cald, se poate considera cu valoarea f2ι(ic) = 26°C. - Verificarea valorii ι(a[ț]) reprezintă un diagnostic dat clădirii ocupate/locuite în ceea ce privește starea de confort termic în lipsă instalațiilor de condiționare a aerului. Dacă max(f2ι(2)[ț])-26 1°C pe o durată care depășește 5 h/zi în ziua reprezentativă din luna iulie și 2 h/zi în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Se determina factorul de forma mediu al spațiului locuit: F(R) ≈= 0,2(6-N(Pi)) în care N(Pi) este numărul mediu al pereților interiori din incintele care formează spațiul analizat. 8. Se determina volumul liber al spațiilor locuite/ocupate, V; 9. Se determina temperaturile exterioare de referință modificate ale elementelor de construcție opace și transparente, cu relația (2) din Anexă ÎI.5.C, respectiv relațiile (5.5), (5.6) și (5.7) de mai jos: . ┌ ι[EF(k)][ț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
1)│; A(E) └ A(E) ┘ A(Ț) α(i) = α(cv) + α(r) * F(R) * ────; A(E) Se recomandă: α(cv) = 3,5 W/(mpK) α(r) = 4,5 W/(mpK) ÎI.5.2 Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.2.1 Necesar sensibil de frig Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determina cu relația: Q(F)[ț] ≈= ι[i(o)]-ι[eRc(j)][ț]│+1,1*n(a)[ț]*V(a)*(ro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a]* R └ ┘ ┌ ┐ * c(pa)│ι(i(o))-ι(e(j))[ț]│ + a(s)[ț]*A(Loc) [W] (5.11) └ ┘ în care: A(E) - aria elementelor de construcție exterioare opace și transparente, în mp; A(Loc) - aria suprafeței locuibile a spațiului ocupat, în mp; . V(a) - volumul liber al aerului, în mc; n(a)[ț] - rata de ventilare a spațiului ocupat, în s^(-1); ι[i(o)] - temperatura interioară de confort, în °C; ι(e)[ț] - temperatura exterioară, în °C; ι(eRc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în care: A(E) - aria elementelor de construcție exterioare opace și transparente, în mp; A(Loc) - aria suprafeței locuibile a spațiului ocupat, în mp; . V(a) - volumul liber al aerului, în mc; n(a)[ț] - rata de ventilare a spațiului ocupat, în s^(-1); ι[i(o)] - temperatura interioară de confort, în °C; ι(e)[ț] - temperatura exterioară, în °C; ι(eRc)[ț] - temperatura exterioară de referință a elementelor exterioare (temperatura exterioară echivalentă pentru elemente vitrate și temperatura exterioară modificată pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
în lipsă dotării cu instalații/sisteme de răcire. Egalitatea: ι(a)[ț] = ι[i(o)] (5.12) conduce la determinarea intervalului zilnic de funcționare a instalației/sistemului de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W; D[R(j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de căldură extrasa (sensibilă) pe durata sezonului cald se determina cu relația: . . Q(sz) = Σ Q(sz(j)) [kWh] (5.15) j ÎI.5 .2.2 Necesar latent de frig Căldură latentă se determina în funcție de numărul de persoane din spațiul ocupat N(pers) și în funcție de debitul de vapori de apă care se degajă în spațiul ocupat (altul decât cel provenit metabolismul uman). Rezultă: Q(L)[ț] = N(pers)[ț]*a(L)+f2δ(v)*G(v)*i(v) [W] (5.16) în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Q(sz(j)) [kWh] (5.15) j ÎI.5 .2.2 Necesar latent de frig Căldură latentă se determina în funcție de numărul de persoane din spațiul ocupat N(pers) și în funcție de debitul de vapori de apă care se degajă în spațiul ocupat (altul decât cel provenit metabolismul uman). Rezultă: Q(L)[ț] = N(pers)[ț]*a(L)+f2δ(v)*G(v)*i(v) [W] (5.16) în care: N(pers) - numărul de persoane din spațiul ocupat; a(L) - debitul de căldură latentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
apă care se degajă în spațiul ocupat (altul decât cel provenit metabolismul uman). Rezultă: Q(L)[ț] = N(pers)[ț]*a(L)+f2δ(v)*G(v)*i(v) [W] (5.16) în care: N(pers) - numărul de persoane din spațiul ocupat; a(L) - debitul de căldură latentă [în funcție de f2ι(a)], în W/pers i(v) - entalpia vaporilor de apă, în J/kg; G(v) - debitul de vapori de apă, în kg/s; δ(v) - simbolul Weierstrass-Kroneclier. ┌─ 1 - există degajări de vapori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
disting: - zona principala în care se desfășoară activitatea proprie destinației clădirii; - zona secundară formată din una sau mai multe subzone care sunt adiacente zonei principale și adiacente sau nu intre ele. Zona principala este considerată ca ansamblu al tuturor spațiilor ocupate caracterizate de un microclimat asemănător, nefăcându-se distincția pe camere, conform proiectului de arhitectură. Anvelopa zonei principale este adiacenta mediului exterior natural și subzonelor secundare încălzite direct sau indirect și caracterizate de un microclimat sensibil diferit de cel al zonei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
k)] = (5.22) A(E) ���─── + n(a)*V*(rho)*c(pa)*B(1S) R(s) în care: ┌ V(s)┐ V(s) ι(eS(k)) = │1- ────│*ι(e(k))+ ──── * ι(s(k)) (5.23) └ V ┘ V V - volumul liber al spațiului ocupat, în mc; V(s) - volumul liber al spațiului ocupat care beneficiază de spațiul solar, în mc; ι(e) - temperatura aerului exterior, în °C; ι(s) - temperatura aerului provenit din spațiul solar, care se determina din graficul din figură 5.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
c(pa)*B(1S) R(s) în care: ┌ V(s)┐ V(s) ι(eS(k)) = │1- ────│*ι(e(k))+ ──── * ι(s(k)) (5.23) └ V ┘ V V - volumul liber al spațiului ocupat, în mc; V(s) - volumul liber al spațiului ocupat care beneficiază de spațiul solar, în mc; ι(e) - temperatura aerului exterior, în °C; ι(s) - temperatura aerului provenit din spațiul solar, care se determina din graficul din figură 5.2, în °C; ι(ES(k)) temperatura echivalentă a elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
din figură 5.2) și se prezintă în graficul din figură 5.5. Coeficientul B(1s) se determina cu relația: 4,5*F(R) ──────────── 1 3,5+4,5*F(R) F(R) A(Ț) - suprafață laterală totală a spațiului ocupat, în mp; F(R) - factor de forma mediu al spațiului ocupat, determinat cu relația: F(R)=0,2*[6-N(Pi)] (5.27) în care: N(Pi) - numărul de pereți interiori din zona principala a clădirii. Temperatura interioară redusă se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]