18,249 matches
-
câștigat experiența și încredere în forțele proprii în războaiele pe care le-au purtat. În Panama, Kuweit, Haiti, Bosnia și Kosovo americanii au reușit să se impună, să câștige într-un timp scurt, fără a înregistra pierderi majore de vieți omenești. În toate aceste războaie, americanii au folosit tehnologii de luptă avansate, combinate cu un număr redus de militari ai trupelor speciale, având ca sprijin infanteria, care avea rolul de a menține controlul asupra teritoriilor câștigate. După atentatele de la 11 septembrie
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de gestionat. El nu se mai prezintă doar ca o infracționalitate violentă, ca o criminalitate, ca o reacție atipică, adesea în disperare de cauză, la o anumită evoluție a sistemelor politice și sociale, ci devine o problemă majoră a societății omenești în ansamblul ei, o altă latură (deosebit de virulentă) a vieții sociale, o acțiune violentă, primitivă, dar, în același timp, dinamică și complexă, simetrică, într-un fel, evoluției sistemelor sociale spre performanță, echilibru și relativă stabilitate. În ceea ce privește România, sigur, în condițiile
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a șantajului Protecția valorilor Este un obiectiv prioritar Distrugerea valorilor prin orice mijloace Impunerea voinței Se realizează prin crearea unor situații în care să se ajungă cât mai repede la dialog** Se realizează prin forță, fapt împlinit, distrugerea de vieți omenești și prin șantaj * Universitatea Națională de Apărare Carol I, Centru de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Studii de Securitate și Apărare, volumul 1, p. 74 ** Acest principiu nu este valabil în cazul acțiunilor armate împotriva rețetelor și organizațiilor teroriste
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
s-ar putea înclina în favoarea lui, este sfârșitul anului vechi și începutul celui nou. în paranteză, notez faptul că astfel de credințe nu sunt singulare în sud-estul Europei. În Grecia, de exemplu, se credea că demonii htonieni (Callicanțari) bântuie așezările omenești timp de 12 zile, între Crăciun și Bobotează. „Este vremea când ei ies la suprafața pământului, încetând să mai roadă arborele lumii, care tocmai acum este pe punctul să se prăbușească și care se poate reface grație acestui fapt” (11
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mâine-n prânz s-o ridica, Pleacă-n codru să rodească ș.a.m.d. (9, p. 24). Arhaice și profunde semnificații par a ieși la lumină. În mod ritual, de Crăciun era restabilită starea întreruptă in illo tempore din cauza păcatelor omenești. O stare paradiziacă în care „cerul era aproape de tot de pământ”, astfel că omul putea ușor să acceadă la cer („dacă te suiai pe gard, dai cu mâna de cer”), iar Dumnezeu și sfinții umblau pe pământ printre oameni (36
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bunătate dumnezeiască, de faptul că nu era puțin lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui, să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte, oricând avea vreo nevoie” (36, p. 4). Din cauza unei greșeli umane sau a păcatelor omenești, „Dumnezeu s-a mâniat foc și-a depărtat cerul atât de mult, că nu degeaba zicem noi : departe cât cerul de pământ” (36, p. 4). într-o legendă culeasă la celălalt capăt al spațiului românesc (Bucovina), fenomenul este prezentat și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obișnuit se numește „crepitaculum”, adică toacă. Un oarecare prea învățat al lor, întrebat fiind de ce fac aceasta, a înșirat o poveste de babe despre arca lui Noe, îmbrăcând-o în colorile sacrei scripturi. Dumnezeu de două ori a scăpat neamul omenesc. Întâi prin Noe, ca să nu piară înecat sub apele diluviului, și a doua oară prin fiul său [Isus]. Se bate deci scândura ca să se reamintească timpul acelui cataclism, adică timpul în care Noe din ordinul lui Dumnezeu a construit arca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt ușor de sesizat. „Legendele [românești] despre potop sunt niște dezvoltări apocrife ale temei biblice, [...] brăzdate de elemente tipice mazdeismului. Noe, eroul principal, ajutat de Dumnezeu, dar mereu împiedicat de Diavolul, izbutește după multe peripeții să scape de la pieire seminția omenească și toate speciile de ani- male” - cf. Petru Caraman, „Folclor românesc în englezește. Contri buție critică asupra folclorului român în străinătate”, în Arhiva, nr. 3-4, Iași, 1935, pp. 181-197. Mulțumesc folcloristului și edito rului Iordan Datcu pentru semnalarea acestui pasaj
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Casă nouă” sunt notate următoarele : „în vechime, după cum rezultă din (balada) Meșterul Manole, era datina de a zidi în temelia unei mănăstiri o persoană. Mai pe urmă, vietăți. În urmă, umbra unui om și apoi a unei vietăți. La casele omenești nu se prea făcea aceasta, pentru că casele se făceau de regulă numai din lemn și aveau temelie mică” ; cf. Sim. Fl. Marian, Satul. Studii etno grafice, mss. BAR 4076, p. 21. Iată și părerea unui etnolog contemporan. Vorbind despre „sacrificiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
capetele în pari, pe zidurile cetăților. Iordanes (Getica, 40- 41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a eradica alcoolismul și desfrâul sexual în rândul bravului popor geto-dac. Alcoolismul - scria Ioan Coman - era una dintre plăgile nefericite care rodeau vigoarea poporului get. [...] Vindecarea de acest viciu echivalează cu una dintre cele mai splendide victorii repurtate asupra sufletului omenesc. [...] Acolo unde marele preot [Deceneu] a avut de luptat contra alcoolismului, a trebuit fatal să se întâl- nească cu meteahna cealaltă, legată aproape organic de alcoolism : neînfrânarea sexuală [a geților] (21, p. 450). O explicație formulată de pe poziții anti- „decadentiste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era împletită misterioasa cunună de ierburi, kiphos, de pe capul statuii zeului din incinta templului : La Gerenia - scrie Pausanias - există un templu consacrat lui Machaon, fiul lui Asklepios, unde datorită lui Machaon se pot găsi [prin incubatio] mijloace pentru tămăduirea bolilor omenești. [...] Se află aici o statuie de bronz, reprezentând pe Machaon, în picioare, cu cunună pe cap, pe care mesenienii o numesc în graiul lor „Kiphos” (Călătorie în Grecia, III, 26, 7). Zeul medicinei Asklepios a fost inițiat de centaurul Chiron
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Victor din Aveyron (Franța), un băiat descoperit în pădurile de lângă Toulouse în 1797. „Victor nu vorbea, ci scotea doar niște strigăte - scrie Cătălin Avramescu - și, în pofida eforturilor pedagogilor și medicilor vremii, nu a putut fi niciodată obișnuit cu un trai omenesc” (14). Se spune că, după susținute eforturi de a-l învăța franceza, Victor din Aveyron a deprins să pronunțe doar două cuvinte. E drept, două cuvinte importante : lait și Oh Dieu ! Istoria părea să-i dea dreptate cabalistului evreu Zerakhya
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în evidență normele mitice și rituale conform cărora erau întemeiate, organizate și protejate așezările tradiționale. 2. Buricul pământului Din perspectiva mentalității arhaice și tradiționale, edificarea unei case sau întemeierea unei localități sunt reiterări simbolice ale creației lumii : „Orice nouă așezare omenească - susținea Mircea Eliade - este, într-un anumit sens, o reconstrucție a lumii” (2). Așa cum în miturile cosmogonice - inclusiv în cele românești - creația cosmosului începe din centrum mundi, tot astfel înte- meierea unei noi case sau localități debutează din același buric
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lipseau atât talentele cât și caracterul. Cu atât mai dibaci erau însă membrii acestui partid în esploatarea practică a funcțiilor, demnităților și geșefturilor care le stătură la dispoziție în decursul atâtor ani. Rosetti, acest Girardin al României, cunoștea bine slăbiciunile omenești și necesitățile partizanilor săi, și supozițiunea tăcută "de-a trăi și a lăsa și pe alții să trăiască" era cleiul care lipea existența și forma tăria partidului liberal din România. Oameni cu mâni curate și principii catonice ca Brătianu ori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-ar avea nici talent, nici avere, nici spirit de muncă. Și legea 'i dă o sferă mai mare de influență, înscriindu-l în colegiul I. Nu exista în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de toți și necontestate de nimeni, legăturile între marele proprietar și oamenii așezați pe moșia lui erau prin chiar natura lucrului mult mai intime, mai înrădăcinate și mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți teoretice înstrăinate de țară și de geniul poporului lor. [21 ianuarie 1882] ["CREDINCIOȘI OBICEIULUI"] Credincioși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de familii române din Banat sosiră în București, pentru a cere pământuri în Dobrogea, că aceste pământuri li s-au refuzat și că sărmanii emigranți s-au întors în Banat, ducîndu-și morții în spinare. O priveliște sfâșietoare se prezinta ochilor omenești de-a lungul drumurilor țării. Crivățul, acest dușman de la nord al șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai blând decât oamenii de piatră cărora le ceruse o patrie și un cămin; iar în locul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. C. A. Rosetti ne vom ridica, nici vom polemiza cu d-sa în privirea manierei ce are sau afectează a avea în tratarea istoriei de la 1848 încoace. Necunoscător cauzelor economice și sociale cari determină fenomenele publice ale unei societăți omenești, d-sa face ca istoric ceea ce face și ca politician, judecă toate cele a priori, măsurîndu-le cu micimea insuficienței propriilor sale cunoștințe, ba vede chiar mărire și înălțare acolo unde decadența e invederată și-și face un merit din fapte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării lor și ale altora, se vor convinge că mare mult bine a fost odinioară în această țară și mare mult la largul lor și în dragă voie trăiau oamenii înainte de epoca reformelor și înnoiturilor; se vor convinge că statul omenesc nu e rezultatul unui contract sinalagmatic, ci un organism produs de natura intimă și de înclinările unui popor și că arta politică e ca arta medicului; are să sub-vină acțiunii și reacțiunii binefăcătoare a naturii, nu să impuie legi a priori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
profesor a voit să aducă la ascultare pe un elev neastâmpărat, aceasta însemnează a slăbi cu totul disciplina în școală, a anihila prestigiul și autoritatea oricărui învățător" Iată dar de ce e vorba. Degeaba " Romînul încalică calul de bătaie al demnității omenești ș. a. m. d. Demnitatea cere ca cineva să aibă conștiință de răul ce-l pricinuiește și de necazul ce-l face altuia, ceea ce la copii nu se află. Năzbutiile ce le fac uneori le fac fără a cunoaște importanța lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propriu, pentru care sunt menite, cel românesc, n-a dat atenția cuvenită activității sale literare. E înainte de toate un autor pe deplin sănătos în concepție; problemele psihologice pe cari le pune sunt desemnate cu toată finețea unui cunoscător al naturii omenești; fiecare din chipurile cari trăiesc și se mișcă în novelele sale e nu numai copiat de pe ulițele împodobite cu arbori 84 {EminescuOpXIII 85} ale satului, nu seamănă în exterior cu țăranul român, în port și în vorbă, ci au fondul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care-a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice, am putea zice, nu în senzul unilateral dat de d-rul Quesnay, ci în toate direcțiile vieții publice. Demagogia e, din contra, ideologică și urmărește aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omenească. Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-a ne mira de ce acest ogor al creierului omenesc a devenit atât de primitor pentru orice idee suptă din degete, de ce judecata omului din popor nu mai e în stare de-a rezista nici celei mai comune sofisme făcute de-o gazetă guvernamentală, de ce acest teren e atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
El plătește cu panglicuțe și cu titluri, cu recunoașterea publică că cineva și-a îndeplinit datoria, iar individul se plătește cu conștiința de-a fi ușurat prin muncă compensatorie, prin sacrificii personale chiar un grăunte din mizeria la care neamul omenesc pare de-apururea condamnat. Pentru a-și permite cineva lefile proconsulare ale anticității și mesele ce costau milioane de sesterții ale unui Lucullus ar trebui să existe sclavia anticității, robia maselor. Și iată ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]