8,290 matches
-
a văzut-o, în schimb, Eminescu, chiar prin tratarea comună a temei epigonismului. Epigonii săi, spre deosebire de ai lui Nietzsche, sunt doar măști râzânde, sub care străjuiește nimicul: "Iară noi? Noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, / Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; / Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; / În noi totul e spoială, totu-i lustru, fără bază; / Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!" De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
convențional] sau alta. Xunzi mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s]-si reprime toate patimile, neliniștile și obsesiile deviante, ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații devin tot mai intense, renunțarea la valorile de conduit] str]vechi ar fi un fapt situat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se face printr-un intermediar și devine imitatio Christi; imitarea lui Dumnezeu nu se face prin respectarea celor 613 de legi toraice, ci prin acte de credinț] și încredere și, mai înainte că efectul lor s] devin] autodistructiv, prin imitarea patimilor lui Hristos. (Pentru punctul de vedere iudaic, vezi Buber în Kellner, 1978.) Din punct de vedere moral, crearea omului dup] chipul lui Dumnezeu implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
V., interesat de caractere, se dă de îndată în vileag. Titlurile, chiar, sunt elocvente: Cămătarul (Un profil din trecut), Profiluri, Tipuri de acum 20 de ani. Sunt fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri ale epocii, năravuri și patimi. Șarja nu este foarte intensă, dar incisivă și cu pregnanță. O siluetă grotescă, aceea a cămătarului evreu, e conturată cu oarecare finețe. Un „filosof”, aspirant la deputăție, ține un logos incoerent, inept, nu departe de caragialescul Marius Chicoș Rostogan. Maniera
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
în omilia la Duminica Ortodoxiei) sau importanța postului. Cazania face operă de edificare ortodoxă și de normă morală, reglementând o conduită echilibrată, între rigorile vieții creștine și ispitele pământești. „Învățăturile” oferă sfaturi de înfrânare ascetică, de îndreptare a viciilor și patimilor (lăcomia, zavistia, egoismul, lipsa credinței), de stimulare a valorilor sufletești (cinstea, milostenia, ospitalitatea) sau îndemnuri de întărire a vieții comunitare, prin apărarea celor umili contra abuzurilor celor bogați. Latura didactică a cărții, ca și dorința de a face cunoscute adevărurile
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
considerații asupra subiectului, se face o analiză aplicată a cinci dintre cele mai importante, în opinia sa, creații dramatice românești contemporane: Ringala de Victor Eftimiu, Bujoreștii de Caton Theodorian, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Sorana de I. Al. Brătescu-Voinești și Patima roșie de Mihail Sorbul. În mod similar, D. Teleor semnează un interesant și vivace excurs în serial, Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima revistă satirică, scrisă și pusă în scenă de Matei Millo în
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
și publicat la 1771 de P.-A. Guys în Voyage littéraire de la Grèce, iar la 1825 în Chants héroïques des montagnards et matelots grecs -, scrie laude „la stemă”, la „ceșmeaua cea din drum” și, pentru a birui „împotrivnica armadă dă patimi”, adresează molitve în versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea lăutarilor), V., care exprimă
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
sale” . Același stil critic adopta și Era Nouă, care nota: „S-a știut de mai multe luni despre aceste festivități. De ce nu s-au făcut pregătirile pe Încetul și cu mai multă priveghere pentru gustul artistic al decorațiunilor de pe stradă!” Patimile și intrigile politice curente au fost exhibate și cu prilejul vizitei regale, conservatorii Încercând să minimalizeze contribuția liberalilor la pregătirea evenimentului și să se prezinte ca elementul de ordine, pe care Carol se putea baza și care oferea garanția unui
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
ai prepozitului se detașa figura unui alt prelat blăjean, canonicul Timotei Cipariu XE "Cipariu" : „Mâncă bine, bea bine, f... bine, ce-i mai lipsește?”, Îi scria Cipariu lui Bariț XE "Bariț" , În decembrie 1836, referindu-se la Rațiu. Atmosfera de patimi ascunse și refulate pe care o respira orășelul de la confluența Târnavelor („iad și Sodomă” Îl numește Cipariu XE "Cipariu" , Într-o altă scrisoare către Bariț XE "Bariț" ) era cel mai bine surprinsă În versurile populare ale vremii: Face-m-aș
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici prin decretul de amnistie al generalului Bem XE "Bem" , din decembrie 1848. În legătură cu această acțiune a generalului polonez, Kőváry scrie următoarele: „Bem era un soldat bun, dar ca politician a fost un visător. El nu cunoștea trecutul, prezentul, precum și patimile popoarelor din Ardeal” și astfel nu și-a dat seama că o asemenea proclamație era tardivă pentru țara aceasta. Națiunile de aici și-au mânjit mâinile prea tare cu sânge pentru a mai putea avea Încredere În asemenea promisiuni. Mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin formule concrete, ideea cultivării limbii materne a fiecărei naționalități, ca și a ameliorării condiției lor materiale și culturale. Totodată, scriitorul maghiar este un adept al apropierii și al cunoașterii reciproce a popoarelor din Ungaria, condiție primordială pentru ștergerea divergențelor, patimilor și prejudecăților naționale existente În rândul acestora. Jókai Însuși va realiza extrem de mult În această direcție, prin romanele, nuvelele și poezia sa cu tematică românească, fiind ferm convins că „literatura este cea care cucerește și nu oprimă” sau că ea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rămâi, prietene Ionuț, se învoi Alexăndrel. - Îl cheamă Ionuț? - Dacă nu-ți este cu supărare, așa îl cheamă, jupâniță, zâmbi cu dinții săi rari și ascuțiți coconul. Acest Ionuț îmi este mie frate de cruce și lui i-am spus patima mea... (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Menționează modalitatea de formare a substantivului Frații Jderi. 2.Notează, din text, doi termeni arhaici. 3.Explică structura lexicală frate de cruce. 4.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent. 5.Motivează utilizarea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în propoziția: - Îl cheamă Ionuț? 6.Transcrie două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 7.Prezintă două trăsături ale romanului, pe baza fragmentului. 8.Ilustrează două modalități de caracterizare diferite. 9.Propune o continuare a ultimei replici, care să dezvăluie patima lui Alexăndrel. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 14 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Capitolul II Aici se arată un Voievod
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1.Transcrie, din paragraful al treilea, o structură antitetică. 2.Motivează folosirea cu precădere a verbelor la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Prezintă perspectiva narativă, pe baza fragmentelor date. (1 p.) 2. Comentează comparația din ultima frază. (1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Încadrează, prin două trăsături, această creație în romanul de tip realist. (1p.) 2. Ilustrează perspectiva narativă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
la palat ! ? Pune o placă la patefonu’ ăla !”. În clipa în care se duce să- și recupereze paharul de coniac, încremenește privind în gol. „Când apari, seńorita, în parc pe- nserat/ Curg în juru-ți petale de crin./ Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat/ Și ai trupul de șarpe felin...” Zaraza, celebra melodie interbelică, îl tulbură profund. O invită cavalerește, solemn, modă veche, pe tânăra mireasă la dans, oferindu-i brațul. Duma aprobă din cap, râzând. Stoian începe clasic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vremii consemnată de Nicolae Lucanu în „Cartea de însemnări” 1875 - puhoi mare, a rupt drumul în Lunci, la Tâmpescu; 1876 - luna mai a fost îngheț, pomii și pădurea s-au uscat; 1888 - anul în care a venit trenul, în săptămâna patimilor, vara a fost puhoi mare, a rupt drumul la Secătura; 1906 - în Ziua Crucii, 14 septembrie, a fost omăt și viscol, ger cumplit, a înghețat agheazmatarul; 1907 - a fost iarnă grea - ger de -32 grade, în ianuarie; 1911 - în zilele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului, fără plată suplimentară. Credința lui, pe care a slujit-o cu patimă, era că limba română ca limbă oficială a țării, trebuia să fie cunoscută de toți absolvenții liceului: școlerii tuturor opt claselor gimnaziale, români și străini, erau puși cu toții sub Îngrijirea lui ca să-i facă cunoscuți cu graiul țării, cu graiul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ CÎnd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care să vă plîng mai mult. Un moment important pentru anul 1917 este participarea lui Octavian Goga la misiunea de atragere ca voluntari pe front a prizonierilor români din Rusia care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mult Eugenia Moldoveanu și căreia de fapt îi omagiem nemurirea. CARTEA este cea care ne invită la acest ospăț al gândurilor care ne fură din cotidian și ne sechestrează, uitând de timp și de spațiu, de ură și nimicnicii, de patimi și de orgolii. Un gând frumos și curat de bun venit tuturor celor care ne-au pășit pragul astăzi, iar lucrările Conferinței aș dori să fie de bun augur astfel încât, la sfârșit, să fim mulțumiți și fericiți că ne-am
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a patimilor și mai ales împotriva diavolului ispititor, în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe vor fi scutiți de multe supărări, necazuri și tulburări pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata credință. Puritatea sufletească și cunoașterea sunt bunurile cele mai de preț ale omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-o lume viitoare. Educația creștină, în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea că omul a căzut
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a ușura învățătura. În școlile mânăstirești, ambianța educativă va fi relizată, astfel încât copiii să trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]