6,814 matches
-
despre randamentul lui Iorga, am putea alege unul din anii săi medii: în 1928, Iorga a scris 46 de volume, a ținut 370 de cursuri, a participat la 64 de conferințe, a vizitat 5 țări și a colaborat la 11 periodice 113. Ar fi interesant, dar dificil să descriem o zi din viața lui Iorga. Puține din zilele sale treceau fără să fi făcut ceva. Călătorea tot timpul prin țară și în afara granițelor României (a ajuns și în America), participînd la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E. Gârleanu și alții. În sfîrșit, la Craiova, cu ajutorul lui C. Șaban-Făgețel și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Deși se adresa segmentului numit În Europa „intelighenție”, acesta evita Într-un stil englezesc inconfundabil, prin amestecul de muzică clasică, discuții serioase și conferințe de specialitate, orice subiect politic sensibil sau controversat. Britanicii nu erau indiferenți la problemele europene. Diverse periodice informau regulat despre politica și cultura europene, iar cititorii britanici puteau fi la curent dacă doreau. Ei conștientizau, de asemenea, proporțiile traumei suferite pe continent. În septembrie 1945, Cyril Connolly descria În propriul ziar, Horizon, starea Europei contemporane: „Moral și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
organizate aproape simultan la Paris, Praga și New York. Prototip al „frontului”, organizația Mișcării pentru pace era aparent condusă de savanți și intelectuali eminenți precum Frédéric Joliot-Curie, Însă activitățile variilor comitete, controlate de comuniști, erau atent coordonate de Kominform, al cărui periodic, publicat la București, a fost rebotezat Pentru pace durabilă, pentru democrație populară. Mișcarea pentru pace a reușit ce și-a propus. Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, lansat la Stockholm În martie 1950, a obținut milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
35 de țări din Întreaga lume, dar Europa rămânea sfera predilectă, mai cu seamă Franța, Italia și Germania. Scopul său era să solidarizeze, să anime și să catalizeze intelectualii și cercetătorii În lupta anticomunistă, Îndeosebi prin publicarea și distribuția unor periodice culturale: Encounter În Marea Britanie, Preuves În Franța, Tempo Presente În Italia și Der Monat În Germania. Nici una dintre aceste publicații nu a atins un public larg: Encounter, cea mai populară, se lăuda În 1958 cu un tiraj de 16.000
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
abonați. Dar conținutul lor era invariabil de bună calitate, autorii erau cei mai buni scriitori din deceniile postbelice și umpleau o lacună importantă - mai ales În Franța, unde Preuves reprezenta unicul forum liberal, anticomunist, Într-un peisaj cultural dominat de periodice neutraliste, pacifiste, ale tovarășilor de drum sau mărturisit comuniste. Congresul și numeroasele sale activități erau sprijinite oficial de Fundația Ford și finanțate În secret de CIA - lucru ignorat de mai toți activiștii și scriitorii până când a fost făcut public ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
până când a fost făcut public ani mai târziu. Implicațiile - și anume faptul că guvernul american sponsoriza ilicit activități culturale anticomuniste În Europa - nu erau, poate, atât de grave cum par retrospectiv. Într-o vreme În care Moscova subvenționa pe ascuns periodice comuniste, de „front” și diverse alte produse culturale, mecenatul american nu avea de ce să-i jeneze pe scriitorii CLC. Arthur Koestler, Raymond Aron sau Ignazio Silone n-aveau nevoie de imboldul oficialilor americani ca să se opună vehement comunismului, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exemplare În aceeași perioadă). Dar „Bătălia” nu urmărea vânzarea de carte, ci doar să le amintească cititorilor (și nu numai) că autorii comuniști erau sinonimi cu cultura franceză. În replică, americanii au Înființat Case Americane cu biblioteci și săli de periodice, invitând conferențiari, organizând Întâlniri și cursuri În limba engleză. În 1955, În Europa existau deja 69 de Case Americane. În unele zone, impactul lor a fost considerabil: În Austria, unde În anii Planului Marshall au fost distribuite 134 de milioane
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
său Clementis, una dintre victimele procesului Slánský. Dorința de a spune - de a vorbi despre trecut - era În centrul atenției, deși formulată Încă Într-un limbaj „revizionist” plin de precauție: când tânărul romancier Milan Kundera a publicat un articol În periodicul cultural praghez Literární noviny În iunie 1963, el susținea doar nevoia de a spune adevărul despre „devierile” staliniste În literatura cehă. Dispoziția relativ liberală din acești ani era un ecou ceh Întârziat la dezghețul lui Hrușciov. Deși, după lovitura de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
următor. De asemenea, erau complet nepregătiți pentru prăbușirea spectaculoasă a statutului public al intelectualității În general, pe măsură ce preferințele cititorilor s-au schimbat și generația mai tânără s-a Îndepărtat de sursele tradiționale de informare și opinie. La mijlocul anilor ’90, unele periodice odinioară influente ale vechii generații de intelectuali deveniseră, din păcate, marginale. Revista literară Zeszyty Literackie, editat la Paris de Barbara Toruñczyk (o exilată poloneză din generația ’68) și mult admirat Înainte de 1989, jucase un rol major În dialogul cultural din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
păstreze cei 10.000 de cititori. Literární noviny, cel mai vechi și mai influent săptămânal de cultură ceh, o ducea cam la fel, ajungând În 1994 la un tiraj de mai puțin de 15.000 de exemplare. Redactorii revistelor și periodicelor literare din Occident ar fi fost destul de mulțumiți cu astfel de cifre, raportate la numărul de locuitori; În Europa Centrală, poziția din ce În ce mai marginală a acestor publicații semnifica Însă o mutație traumatică a priorităților culturale. Intelectualii au intrat Într-o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Științe din Republica Moldova din 1973 până la sfârșitul vieții. Ales deputat în 1990, e desemnat și președinte al Comisiei pentru cultură și culte în Parlamentul Republicii Moldova. În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Miclău, préface par Ștefan Augustin-Doinaș, Minerva, Bucarest, 1981. VOICULESCU, Vasile, Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginara/Leș derniers sonnets de Shakespeare. Traduction imaginaire, traduction et préface par Paul Miclău, Paralelă 45, Pitești, 2005. 2. 10. Bibliographies Bibliografia analitică a periodicelor românești, Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967 ; vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971. Bibliografia istorică a României, editata de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967 ; vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971. Bibliografia istorică a României, editata de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944, Saeculum, București, 1999, 2 volume. RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, Nicolin, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic, Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981. 2. 11. Autres ouvrages consultés Le bon usage, Grevisse, Duculot, Bruxelles, 1975. Lexique des règles typographiques en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'Académie Roumaine ; le catalogue de la Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest ; l'ouvrage Bibliografia istorică a României (Bibliographie historique de la Roumanie), édité par Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 ; l'ouvrage Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944 (Bibliographie des relations de la littérature roumaine avec leș littératures étrangères dans leș publications périodiques : 1919-1944), Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
R.S.R., București, 1974 ; l'ouvrage Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944 (Bibliographie des relations de la littérature roumaine avec leș littératures étrangères dans leș publications périodiques : 1919-1944), Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967, en trois parties, vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Saeculum, București, 1999, 2 volumes ; l'ouvrage Bibliografia analitică a periodicelor românești (Bibliographie analytique des publications périodiques roumains), Editura Academiei R.S.R., București vol. I : 1790-1850, 1966-1967, en trois parties, vol. ÎI : 1851-1958,1970-1971, en trois parties ; Bibliografia României. Articole din periodice (Bibliographie de la Roumanie. Articles des publications périodiques), 1953-1989 ; Bibliografia românească modernă (Bibliographie roumaine moderne), Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996 ; Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic (Calendriers et publications périodiques roumains : 1731-1918 : Dictionnaire bibliographique), Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în celălalt. Textele politice considerate importante pentru sprijinirea revendicărilor naționale sunt publicate simultan în limbile română și franceză. În cel de-al doilea an de apariție periodicul duce o susținută campanie prounionistă. Numărul din 29 aprilie 1856 este dedicat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în celălalt. Textele politice considerate importante pentru sprijinirea revendicărilor naționale sunt publicate simultan în limbile română și franceză. În cel de-al doilea an de apariție periodicul duce o susținută campanie prounionistă. Numărul din 29 aprilie 1856 este dedicat în întregime poeților care sprijineau ideea Unirii: Gh. Sion, Gh. Tăutu, A. N. Scriban, N. Voinov. În jurul revistei s-a concentrat acea parte a intelectualilor pentru care ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
Luceafărul”, „Analele Universității din Craiova”, „Mitropolia Olteniei”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Lamura” ș.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedințeanu. N. desfășoară o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți vechi, manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
studiul literaturii orale. Un alt sens limitează literatura "comparată" la studiul relațiilor dintre două sau mai multe literaturi. Folosirea termenului în acest sens a fost împământenită de înfloritoarea școală a comparatiștilor francezi condusă de defunctul Fernand Baldensperger și grupată în jurul periodicului Revue de littérature comparée. *7 Această scoală a acordat o deosebită atenție - uneori în mod mecanic, dar alteori cu considerabilă finețe - unor probleme cum ar fi reputația și pătrunderea, influența și faima lui Goethe în Franța și Anglia, a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Carlyle și Schüler în Franța. Ea a elaborat o metodologie care, depășind strângerea de informații referitoare la reviste, traduceri și influențe, analizează atent imaginea, concepția despre un anumit autor la un moment dat, factori transmițători atât de diferiți cum sunt periodicele, traducătorii, saloanele și călătorii, precum si "factorul receptiv", adică atmosfera si conjunctura literară specială în care este importat autorul străin. Pe scurt, s-au acumulat multe mărturii în privința unității strânse dintre literaturi și mai ales dintre literaturile vest-europene; iar cunoștințele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
literaturii române, figurilor reprezentative ale culturii naționale și curentelor importante de idei, H. începe să cerceteze, aproape în exclusivitate, istoria presei literare românești. Vastei antologii în două volume Presa literară românească. 1789-1948 (1968), în care sunt selectate articolele-program ale principalelor periodice literare, de la „Curierul românesc” la „Viața românească”, seria de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de ampli indici, îi urmează, peste zece ani, lucrarea Reviste și curente în evoluția literaturii române (1978), expunere sub formă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
de până la 1948, însoțite de succinte prezentări de ansamblu ale publicațiilor și de ampli indici, îi urmează, peste zece ani, lucrarea Reviste și curente în evoluția literaturii române (1978), expunere sub formă de micromonografii a celor mai însemnate curente și periodice literare din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Contribuția fundamentală avea s-o dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
referințe la peste două mii două sute de publicații, fie integral literare, fie conținând pagini sau rubrici literare și care, toate, au înrâurit într-un fel sau altul viața culturală românească. Articolele sunt alcătuite ca niște micromonografii, cuprinzând date succinte despre istoricul periodicului, lista colaboratorilor principali și a textelor esențiale, aprecieri asupra orientării și valorii publicației în epocă și în perspectiva timpului, precum și, uneori, o bibliografie de referință. O atenție deosebită este acordată debuturilor, astfel încât se punctează sistematic intrarea pe scena literară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]