6,849 matches
-
nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010, conform pct. 115 al art. I din același act normativ. Anexa 23 la normele metodologice TABEL CU BOLILE LEGATE DE PROFESIUNE ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐ │ BOALA LEGATA DE PROFESIUNE │ FACTORI PROFESIONALI Anexa 23 la normele metodologice a fost înlocuită cu anexa 15 din HOTĂRÂREA nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010, conform pct. 116 al art. I din același act
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ europeană (academie, centre �� și institute naționale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare �� etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ �� europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
răspund proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăruia, în cazul producerii unui prejudiciu. ... (2) Stabilirea gradului de vinovăție se face de către instanța judecătorească competentă, potrivit legii. ... Articolul 4 Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii, în cazurile prevăzute de lege. Articolul 5 Personalul medical răspunde direct în situația în care s-a stabilit existența unui caz de malpraxis. ---------- Art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.411 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186593_a_187922]
-
relațiilor naționale cu caracter științific internaționale/europene: de deschidere internațională/ �� europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții și târguri, ��hoteluri de lux și de mare capacitate, școli internaționale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internațional, de arbitraj internațional etc. - instituții străine și internaționale - firme și bănci străine, diverse alte cu sediul permanent: instituții social-economice, culturale și științifice, organizații internaționale neguvernamentale, instituții științifice străine (școli, universități), consulate și alte reprezentante diplomatice, comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
SÂRBU, Cristian (14.V.1897, Buești, j. Ialomița - 9.III.1961, București), poet. Fiu de țărani, S. urmează școala primară în sat, apoi pleacă în capitală, unde devine cizmar, profesiune pe care o va practica până în 1950, dar continuă să se instruiască, citind sau audiind diverse cursuri la Universitate, frecventând cercurile socialiste. Cel mai important eveniment al tinereții lui nespectaculoase este efectuarea stagiului militar în marină, când a putut naviga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
legali trebuie să fie trimiși Înapoi În țările lor dacă sunt șomeri. Imigranții răspund că ei ar vrea să muncească, dar că sunt excluși În mod sistematic de la angajare În multe industrii. În Franța, sunt mai mult de cincizeci de profesiuni de la care sunt excluși naționalii țărilor non-UE, incluzând piloții de linie aeriană, farmaciștii, directorii de firme de servicii funerare, moașele și arhitecții. Străinii nu au nici măcar dreptul de a obține licența necesară pentru a vinde alcool și produse din tutun
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu unele excese, firește, și cu unele naivități incredibile. De aceea nu-mi vine în minte cineva mai potrivit pentru jocul cu viața și cu moartea, cu normalul și anormalul decât a fost Brânzei. Așa ca toată lumea din rândul acestei profesiuni, a trecut examene, a învins și a fost învins, pe drept sau pe nedrept. Dar a existat ca o flacără. Cea mai bună mărturie a fost înmormântarea lui dar nu a fost o înmormântare, ci un fel de manifestare umană
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în valori și că nu a urât niciodată, deoarece aceasta i-ar fi făcut lung drumul spre creație. Munca i-a fost leac la orice deznădejde, stimulent la orice apatie și scut în fața oricărei neliniști. De aceea cred că prin profesiune și familie el s-a mântuit, dacă mântuirea nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
afirma că psihiatria i-a aparținut, deoarece i-a dat sensul ei uman și științific deplin, chiar și atunci când viața riscă a-și pierde idealurile și sensurile, și când i-a asigurat neștirbită condiția sa deontică. Respectul omului a fost profesiunea sa de credință și, chiar dacă la gradul său de inteligență și luciditate lasă impresia că se identifică greu cu cineva, în realitate diferența și diversitatea de opinii ne-a dus întotdeauna la gândul și convingerea că libertatea adevărată nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
intereselor unui grup sau a altuia? Impactul contradictoriu al nivelului de școlaritate asupra calității vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vieții poate fi explicat prin invocarea a două circuite. Primul circuit: nivelul de școlaritate este asociat cu tipul de profesie (nivel ridicat de școlaritate/calificări ridicate,profesiuni complexe, importante social) și prin aceasta, pe de o parte, cu resursele economice (profesiuni cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul de școlaritate influențează pe acest circuit pozitiv calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atitudini echidistante. Ar putea fi invocate următoarele puncte de vedere „teorii”. • Teoria necesității funcționale. Nivelul mai ridicat de necesități (de aspirații) și deci și condiții obiective de viață mai bune reprezintă o condiție funcțională a realizării de performanțe ridicate în profesiuni cu un grad mare de complexitate și calificare. Condițiile de viață mai bune reprezintă o condiție necesară bunei exercitări a profesiei sale; profesia însăși este asociată cu un anumit nivel de necesități. Din această teorie decurge o consecință practică: situația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult, pe măsură ce studiază mai mult, inevitabil va dori, va aspira la mai mult. Cunoașterea generează o creștere a nivelului de aspirații, și nu profesia exercitată propriu-zis. Sentimentul de frustrare, de insatisfacție datorat creșterii nivelului de aspirații este disfuncțional pentru exercitarea profesiunilor cu înaltă calificare și deci trebuie eliminat. Consecințele practice ale acestei teorii sunt diferite de ale celor dinainte. Pe de o parte, dacă nivelul de aspirații reprezintă o consecință secundară nedorită a creșterii calificării, este necesar să se acționeze (prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau conștiința sa sociologică îi poate permite sau interzice să se angajeze în rezolvarea respectivei probleme. În cazul sociologului, utilizarea rezultatelor cercetării sale, consecințele sociale ale soluțiilor pe care le promovează fac parte din sfera de interes a propriei sale profesiuni. Conștiința sa sociologică cuprinde preocupări legate numai de rezolvarea unei probleme concrete, dar și de efectul acestei rezolvări asupra celorlalte grupuri, clase, subsisteme ale colectivității, precum și asupra colectivității în ansamblul ei. Considerentele morale și politice se contopesc, în cazul său
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi, preocupați să lupte Împotriva celor care construiesc ceva, să spargă solidaritățile, să rupă legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între ele. Se subliniază pertinent necesitatea luării În considerare a corespondenței organice Între latura social-obiectivă determinată de tipul de activitate și planul subiectiv-psihologic. Competența este un fenomen bimodal care include informații și cunoștințe despre laturile tehnice, sociale și umane ale profesiunii, precum și funcționalitatea acestor informații și cunoștințe. Ar fi fost interesant de analizat competența socială și sociologic, prin prisma rolului avut În existența actorului sau agentului social. Emanciparea umană și creșterea eficienței acțiunii sociale impun ca agenții (actorii) sociali să dispună
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiecărui suflet, care e de actualizat în toate funcțiile și aspectele lui, în ordinea lui globală. Totodată, cetatea face evident caracterul parțial, exterior al individului în raport cu persoana, cu întregul ei. Societățile vechi erau organizate pe acest principiu de analogie : prin profesiunea, locul, vocația sa particulară, fiecare persoană avea suportul concret și mijloacele de a-și realiza statura metafizică deplină Iar pentru a răspunde la obiecțiile modernilor față de ceea ce li se poate părea doar un determinism social înghețat, e de amintit observația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu pseudonime care imită nume chinezești; de altfel, într-o Profesiune de credință se anunță, în glumă, editarea simultană a două ediții, în limba română și în chineză, deoarece românii ar prefera numai literatura și gazetele străine. Articolele politice se referă la instabilitatea guvernelor și a administrației, la grevarea bugetului prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Laurențiu Fulga ș. a. SCRIERI: Experiență și speranță. Ecran românesc, București, 1968; O voce din off. Teme cinematografice, București, 1973; Voci și vocații cinematografice. Național și universal în arta filmului, București, 1975; Profesiune: filmul. Incursiune în timpul și spațiul cinematografului românesc, București, 1978; Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul, București, 1984; Aurul filmului. Opere evocând prezentul, București, 1987. Ediții: Pavel Dan, Scrieri alese, pref. edit., București, 1956. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea de critică, JL, 1994, 39-42; Ion Simuț, Un sceptic incurabil, JL, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică” pentru a desemna pozițiile astfel obținute. Evident, ne așteptăm ca atitudinile, valorile generale, comportamentele, afilierile, categoria de profesiuni și așa mai departe să fie relativ similare pentru membrii unei clici. Probabil că rezultatul unei astfel de analize se apropie în mare măsură de identificarea grupurilor de status în sens weberian 1. Analiza de rețea, care urmează principiul coeziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]