7,185 matches
-
morții prin viață și vieții prin moarte. Nimic nu mai e doar alb ori negru. Binele și răul cresc laolaltă. Dovada este capitolul 4, care descrie un Ned rătăcitor, paralel celui ucis de Dyer cu secole înainte. Povestirea ne încurcă programat, dar ecourile lirice, repetate înadins și ele, ne vin în ajutor. "Țărâna" ne amintește de tărâmul nopții. O frază, printre altele, poate caracteriza întreg romanul: Ce simți când te scufunzi în apă cu ochii larg deschiși și gura căscată, ca să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unor restructurări majore, care au drept rezultat transformarea unui tub cardiac simplu într-o inimă septată, cu funcție de pompă. Aceste modificări debutează în perioada embrionară și se continuă în etapele postnatale, mecanismele subjacente acestor transformări, dintre care menționăm moartea celulară programată, fiind actualmente insuficient studiate. Ontogenetic, sistemul cardiovascular apare în stadii timpurii de dezvoltare ca urmare a cerințelor impuse de etapele evolutive ale organismului embrionar, și are drept rol asigurarea vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
elevii vor și trebuie să se identifice. El este un model real și iradiant ce se identifică cu idealul cultural - educativ al comunității și care trăiește valorile acesteia. Dacă un bun instructor poate fi înlocuit oricând cu un computer bine programat, un adevărat educator nu va fi niciodată înlocuit cu o mașină, pentru că aceasta din urmă nu poate servi drept model. Instructorul informează, dar educatorul formează. Funcția de educator a profesorului pare a fi cea mai valorizată de către studenții viitori profesori
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lui Othello, în engleză, scandalul este atât de mare, din partea tradiționaliștilor, încât provoacă manifestații intempestive și altercații între partizanii Clasicismului și partizanii Romantismului, reprimate cu severitate de o intervenție în forță a poliției 75. Actorii englezi, constrânși să anuleze spectacolele programate, dau atunci câteva reprezentații, într-o mică sală din strada Chantereine, în cadru cvasi privat, pentru un public specializat, constituit din câțiva contribuabili, în fața cărora joacă Romeo și Julieta, Hamlet, Richard III, Macbeth. Scandalizat de conservatorismul francez, Stendhal scrie atunci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
toți specialiștii admit andropauza ca entitate morfologică, deoarece simptomatologia și delimitarea ei nu sunt atât de bine marcate ca la menopauză; totuși climacteriul viril poate fi definit ca perioada de tranziție între vârsta adultă și declinul fiziologic [4, p. 111]. Programat genetic, fenomenul de îmbătrânire are răsunet și asupra organelor sexuale. Cu toate acestea, și după 60 de ani, când se consideră în mod tradițional că începe vârsta a treia, există viață sexuală armonioasă. Conservarea unui corp sănătos, un tonus psiho-afectiv
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
figuri feminine, În timp ce În alte zone simbolurile masculine sunt singure, ca și cum ar fi fost complementare grotei Înseși, considerată feminină (uterul sau vulva pământului). Și lucrurile nu se opresc aici: pictarea fiecărei grote reflectă un plan unitar, o execuție În Întregime programată. Această ipoteză constituie ceea ce numim „un mare sistem”, primul și cel mai vechi din seria de trei despre care vom vorbi (celelalte două se referă la societăți postpaleolitice). Este vorba În toate cazurile despre teorii arheologice bine articulate, ambițioase, bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1995Ă sau citotanatologie (Jacotot E. și colab., 2000Ă - tanatologie tisulara și - tanatologie generală sau moartea generală. Din punct de vedere filozofic există un tip de: - moarte naturală definită prin scurgerea timpului vital înscris în genomul fiecărei vietăți, așa- numita moarte programată (Jacobson M.D., Raff M.C., 1995Ă și - moartea patologica, indusă de cei mai variați factori tanatogeni, factori generatori ai morții, forma cea mai frecventă. TANATOLOGIA CELULARĂ Tanatologia celulară sau citotanatologia este studiul cauzelor, patogenezei și a morfologiei celulelor moarte sau intrate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de moarte celulară: necroza sau moartea accidentala, rapidă, care duce la explozia celulei și necroza de încrețire / shrinkaje necrosis/ un proces asemănător căderii frunzelor în timpul toamnei, numit cytoptoză și apoi apoptoza (Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi generală și foarte frecvent celulară. Utilizarea acestor termeni în literatura de specialitate este adesea neconforma realității,fiind priviți când prin prisma aspectelor morfofiziologice, cănd prin prisma filozofica. Apoptoza este termenul cel mai recent și mai puțin cunoscut
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de specialitate este adesea neconforma realității,fiind priviți când prin prisma aspectelor morfofiziologice, cănd prin prisma filozofica. Apoptoza este termenul cel mai recent și mai puțin cunoscut, cu toate că i-au fost dedicate mii de pagini. Este considerată sinonima cu moartea programată, desi chiar din titlul lucrărilor se menționează că este produsă de un număr foarte mare de agenți apoptogeni. Suntem întru totul de acord că moartea celulară programată din timpul organogenezei sau din involuția a numeroase organe coordonate hormonal (prostată, testicule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acord că moartea celulară programată din timpul organogenezei sau din involuția a numeroase organe coordonate hormonal (prostată, testicule, endometru, ovare, glandele mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoptoza este un fenomen activ de autodistrugere controlat genetic; un sistem de apărare al gazdei, care limitează difuzarea agentului patogen din țesutul infectat și permite înlocuirea continuă a celulelor distruse. În exprimarea morfoclinică a morții trebuie să deosebim: - Moartea celulară programată, moartea fiziologica sau naturală și - Moartea celulară patologica prin necroza și/sau prin apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoptoza. În toate aceste tipuri de moarte se pot identifica două mecanisme fundamentale: necroza și apoptoza. Ne însușim și punctul de vedere a lui Lotchman D.S. (1995Ă: fără îndoială apoptoza este vitală foarte multor sisteme. Dar entuziasmul pentru noțiunile „moarte programată” și apoptoza” nu trebuie să ducă la explicarea tuturor fenomenelor de boală. Ele trebuie utilizate în raport cu condițiile de apariție. IOAN PAUL12 NECROZA CELULARĂ Necroza celulară, citonecroza, moartea celulară accidentala, moartea celulară violență este un răspuns al celulei la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
corpi apoptotici. Mici mase de cromatina dispersate în corpul nuclear, pe cale de liza (cromatolizăă și în final carioliza. Reacție locală În general absența, dar uneoriși exacerbata. Reacție inflamatorie mai mult sau mai putin accentuată. Proces biologic Activ fiziologic = moarte celulară programată, dar și de apărare în infecțiile virale. P. pasiv *Compilație după: 1. Martinou J.A. 1995; 2. Alien, Fr. și colab., 1997; 3. Helts S.W. 1998, 4. Dănăilă N. și colab. 1999, 5. Savill J. și colab. 2002, 6
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1999, 5. Savill J. și colab. 2002, 6. Slauson D.D., Cooper B.J. 2002. IOAN PAUL20 TANATOLOGIA TISULARA Nivelurile de structuralizare a organismelor animale sunt: celulele, organele și sistemele organice. Am prezentat câteva aspecte ale morții celulare. Începe prin moartea celulară programată genetic și participă efectiv la sculptarea diferitelor forme de organe, în raport cu specificul funcțional al acestora și specia de animal luată în considerare. Este moartea fiziologica specifică ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulară extinsă la întregul organism conduce la încetarea vieții acestuia, la instalarea morții organice, a morții totale, decelabila macroscopic. În raport cu momentul ciclului vital în care se produce, moartea poate fi: tardivă și prematură sau patologica. Moartea tardivă, moartea naturală, moartea programată genetic, moartea legica sau moartea senila se instituie la sfârșitul ciclului vital urmând programarea genetică a animalului respectiv. Este moartea de bătrânețe. Deși existența morții naturale, luându-se că etalon omul, este adesea contestată în literatura de specialitate, lumea animală
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
579-589, 1993; Ciurea V. - Anatomia patologica a animalelor domestice, Lito, Inst. Agro. București, 1962; Ciurea V. - Anatomie patologica și prosectura, E.D.P., București, 1971; Crespeau F. - Pathologie cellulaire et cancerologie generale, Alfort, Paris, 1992; Dănăilă N. și colab. - Apoptoza. Moartea celulară programată, Ed. Acad. Rom., București, 1999; Denis H., Mignotte B. - M/S Médicine/Sciences, 10, 687-695, 1994; Dragomirescu V. - Problematică și metodologie medico-legală, Ed. Medicală, București, 1980; Ferri K. F., Kroemer G. - Nature Cell Biology, 3, 11, E255-E261, 2001; Hardwick J.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Murphy F.J. și colab. - Current Opinion în Pharmacology, 3, 412- 419, 2003; Paul I. - Tanatologie Medico-Legală Veterinară. În Medicină Legală Veterinară (Tr. Enache, coord.Ă vol. I, 133-266, Ed. All, București, 1995; Paul I., Coțofan O. - Apoptoza sau moartea celulară programată. Lucrările șes. St. anuale a F.M.V. Iași, 1993; Pellegrini N. - Tecnica delle autopsie. UTET, Torino, 1987; Savill J. și colab. - Nature Review Immunology, 2, 12, 965- 975, 2002; Scripcaru Gh. - Patologie Medico-Legală, Xeros, IMF Iași, 1988; Scripcaru Gh. - Medicină Legală
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
existente) cu cea a omului administrativ care „satisface”, caută o direcție de acțiune care satisface sau este suficient de bună (ideea prezentată la tipul „raționalității limitate”). Omul administrativ pune accentul pe tehnicile și acțiunile de decizie, preferând deciziile de tip programat (care presupun situații repetative, de rutină sau existența unor proceduri clare de rezolvare a problemelor). „Costurile presupuse de elaborarea deciziilor neprogramate în domenii în care pot fi create proceduri și programe speciale sunt foarte mari, organizațiile trebuind să încerce să
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
complete a tehnicilor decizionale” (comparabilă cu revoluția industrială) datorată dezvoltării anali zei matematice a cercetării operaționale, a procesării electronice a datelor, a tehnicilor informaționale și a simulării pe calculator. După Simon „fabrica automată a viitorului va funcționa pe baza deciziilor programate, elaborate în biroul alăturat, automatizat și el”<footnote Ibidem, p. 130. footnote>. Ce trebuie să reținem din prezentarea acestor tipologii? Oamenii nu numai că diferă esențial unii de alții, încât nu are sens a căuta un singur tip sau doar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
diferit de realizare pentru fiecare indicator. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori reflectă, de fapt, numărul maxim de muncitori sau de salariați pe care poate să-i utilizeze întreprinderea, ținând seama de volumul efectiv al producției și nivelul programat al productivității muncii. De aceea, numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori se mai poate calcula prin raportarea volumului efectiv al producției la nivelul programat al productivității muncii pe salariat. Consumul de muncă la nivel de unitate economică depinde
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
poate să-i utilizeze întreprinderea, ținând seama de volumul efectiv al producției și nivelul programat al productivității muncii. De aceea, numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori se mai poate calcula prin raportarea volumului efectiv al producției la nivelul programat al productivității muncii pe salariat. Consumul de muncă la nivel de unitate economică depinde de volumul efectiv al producției fizice pe sortimente și de consumul de timp de muncă normat pe unitatea de produs; calculul numărului mediu admisibil de muncitori
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
decupajului voyeuristic, de o senzualitate rafinată, organizată scenic. Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat al imaginii, ceea ce transformă hazardul și privirea furtivă într-un rendez vous ironic. Concluzii Simbolismul românesc în artele plastice a fost o mișcare fecundă, complexă, stabilind un vast câmp de corespondențe culturale cu celelalte arte, fapt fără precedent în cultura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a societăților: lansarea unor programe de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială a început să apară ca preocupare la toate nivelurile: internațional (Uniunea Europeană prezintă o tentativă remarcabilă de dezvoltare economică și socială europeană programată), național („tranziția” reprezintă o experiență cu totul nouă), regional, sectorial (sănătate, învățământ), comunitar, schimbarea unor comportamente (consum de droguri, HIV). Acumularea experienței în varietatea programelor de dezvoltare socială a dus la conturarea unor tentative de teoretizare. În acest context, grupul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diverse faze de implementare. Programele/proiectele analizate au fost, în majoritate, elaborate între anii 2001 și 2004; în 2003 au fost elaborate 36% din totalul acestora. Între 2002 și 2004 a început implementarea majorității programelor/proiectelor, pentru ca finalizarea să fie programată (sau să fi avut loc) în perioada 2002-2010, cu 2004 an de vârf în care se finalizează o treime dintre ele (figura 3). Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Anul elaborării, anul în care a început implementarea și anul (previzionat al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oportunitatea politică etc.). b)Modelul centrat pe cunoaștere. În acest caz, există o soluție (o idee, o teorie, o strategie etc.) pentru care se caută o problemă căreia să i se aplice oportun. Exemplul clasic este cel al introducerii „instruirii programate” (Skinner) în practica școlară. Skinner era interesat, pur academic, de descifrarea „con diționării operante”, aplicațiile practice au sosit a posteriori și oarecum de la sine. c)Modelul de sensibilizare generală. În acest model, cercetarea își vede autonom de drumul ei și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]