10,986 matches
-
sangvine spinale [37]. Aortografia este încă metoda de neînlocuit pentru examinarea exactă, spațială a întregii aorte, redând o anatomie tridimensională sub formă bidimensională ușor de interpretat. Mai mult, tehnica aortografică definește clar anatomia lumenului aortic, mai ales dacă se obțin proiecții multiple și de asemenea, evidențiază stenozele și obstrucțiile ramurilor colaterale. Pot fi evaluate arterele coronare și valva aortică. Prezența fisurilor aortice, aspectul lumenului pe partea medială a aortei, orificiile de reintrare și ruptura aortică sunt bine evidențiate. Imaginile arteriografice ale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
evaluarea preoperativă a pacienților care necesită operații aortice: angiografia spirală CT cu reconstrucție tridimensională a aortei permite examinarea detaliată a aspectului lumenului intern al aortei și ramurilor sale. Aceste imagini pot fi manipulate pentru a vedea lumenul aortic în diverse proiecții sau pentru a reda o imagine spațială bidimensională a aortei analoagă cu o angiografie convențională. Imaginile clare permit o evaluare a diagnosticului stenozelor în ramurile colaterale și examinarea cu acuratețe a lumenului. REZONANȚA MAGNETICĂ NUCLEARĂ Rezonanța magnetică nucleară oferă o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
evidente. Prima incidență angulată a arteriografiei coronare este cea cranio-caudală OAS, oblic anterior stâng (semiaxial), destinată profilării trunchiului principal stâng și a arterei descendente anterioare stîngi în porțiunea medie și a ramurilor sale. Artera coronară dreaptă proximală este apreciată cu proiecții 50° OAS și 30° OAD. O privire laterală obișnuită oferă profilul cel mai clar al originii și poate fi suplimentat dacă este suspectată o leziune orificială moderată. O incidență OAS mai puțin penetrantă (circa 30°) va ajuta vizualizarea crux cordis
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
50° OAS și 30° OAD. O privire laterală obișnuită oferă profilul cel mai clar al originii și poate fi suplimentat dacă este suspectată o leziune orificială moderată. O incidență OAS mai puțin penetrantă (circa 30°) va ajuta vizualizarea crux cordis. Proiecția OAD cu înclinare cranială este utilă dacă artera descendentă posterioară și ramurile ventriculare stângi sunt suprapuse în planul transvers al incidenței OAD. Fiecare înregistrare trebuie să prezinte toate porțiunile arborelui coronar distal. Înregistrările trebuie să fie suficient de lungi pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de stenoză exprimat în procente (%), prin simpla interpretare vizuală a coronarografiei este un fapt cunoscut. Aceasta este mai mare în zona obstrucțiilor dintre 25 și 75 % și mai puțin importantă la extreme (coronare normale și coronare total obstruate). Utilizarea unor proiecții multiple a redus această variabilitate [8]. Utilizând tehnica coronarografiei cantitative (descrisă de Brown, Dodge și colab., 1984), această variabilitate este de ordinul a ±5%. Utilizarea unor incidențe multiple tinde să corecteze discordanțele semnalate între gradul stenozei coronare estimate coronarografic și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
unei judecăți evaluative 259. Altfel, ne este ușor să ne imaginăm un asemenea experiment imaginar: în loc să vizităm un asemenea loc am putea să ne conectăm la un aparat, să-l numim cerebroscop, care va induce trăiri asemănătoare în timp ce urmărim o proiecție video. Din această perspectivă, devine evidentă deosebirea dintre prevenire și restaurare în raport cu evoluția cauzală a unui sit natural. De fapt, chiar la nivelul prelucrării datelor perceptuale, chiar dacă acestea sunt, să presupunem identice, se produce o diferență între reprezentarea pe care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diverse temeiuri metafizice care să susțină "lanțul iubirii". De exemplu, Visser't Horft Hendrik Ph. ia în considerare un asemenea argument metafizic în favoarea generațiilor viitoare, și anume, unul care pornește de la sensul vieții, adică de la asumarea caracterului constitutiv al unei proiecții temporale asupra generațiilor viitoare în configurarea sensului vieții 329. Un alt argument metafizic puternic biologizant găsim la Hans Jonas, argument care constă în considerarea perpetuării speciei ca o valoare supremă 330. În fine, un argument interesant din perspectiva demersului teoretic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
toracice, dispnee, tuse (expectoratie cu sebum, păr, tricoptizie), lărgirea spațiilor intercostale + deplasarea anterioară a coastelor (teratoame mari la copii) [2, 51]. Uneori tumora este palpabilă în regiunea cervicală inferioară. Investigații paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate în mediastinul anterior cu proiecție asimetrică într-un hemitorace, bine delimitată, netedă, cu margine calcificată în 1/3 din cazuri. Examenul computer tomograf evidențiază mai bine topografia leziunii și densitățile diferite (grăsime, mușchi, alte țesuturi, aspect chistic), precum și calcificările (fig. 7.45). Complicații evolutive Sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
manifestarea sa epifanică, în revelarea sa cvasi-fenomenală: iconofania (sau imagofania) inaparentului în mediul de manifestare al transparenței. În cuprinsul revelator al poemului, lumea imaginii nu este închisă; numinozitatea sa esențială iradiază în vectori de sens, tot atâtea praguri ale deschiderii, proiecții ale unor perspective inedite. Sunt fapte apariționale ale unui sens fără orizont fenomenal, mai degrabă criptofenomene sau protofenomene. De aceea, în cursul analizelor, vorbim de procesul defenomenalizării, cu referire la imaginile prefigurative ale inaparentului, imagini in nuce - infratexuale - pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ci o priveliște creată, în absența oricărei aduceri la prezență în care am putea recunoaște lumea concretă, referentul vizat. Viziune și nu vizare, poemul nu e decât rama în care sufletul își proiectează perspectiva poetală. Nu e de mirare că proiecția aceasta nu este una de natură optică, ci mai degrabă dezvăluitoare a faldurilor de lumină ce învăluie chipul sufletului. Chip al unei transparențe strălucitoare dat intuirii pure, din moment ce " Același crepuscul de aur, pe aur de câmpuri -/ praful, și ploaia, și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transparența care le insolitează. Lumina urmează pretutindeni, căci ea e potența manifestantă a semnificabilului care ia trup, se formează comunicându-și prezența. Totuși, o prezență inaparentă, imprezentabilă ca atare în cuprinsul unui cogito. Lumina întrupată (lux incorporata) face însă posibilă proiecția unei imagini pe ecranul invizibilului tocmai în virtutea eclipsării sensibilului. Tot ce era ecranat prin irealizare, învăluit prin desensibilizare dobândește o nouă realitate, cealaltă realitate posibilă a epifaniei invizibilului în vizibil. Funcționează aici o tehnică de vitraliu, întrucât ceea ce pare ocultat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu mai rămâne decât tăcerea, peisajul unui cuvânt transparent: "Vino cu lampa-n mână. Prinde / De geana umbrei ochiul luminii. Dă-mi privirea. Niciun cuvânt. Dă-mi sufletul. Atât rămâne" (Elegie pentru mine)22. Mai poate surprinde acum neobișnuitul acestei proiecții în originar, al promovării necunoscutului în care "seara și-a tras aur pur" (Seară pe ape)23 și "se-aprind în aur tânăr cer și ape" (Zori)24? Ce dă transparența Și totuși ceva mai surprinde. Poemul Înserare 25 conturează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că prin ceea ce reflectă, imaginea este semnificativă totodată, adică nu doar arată, ci și înseamnă ceea ce arată, semnifică prin cuvântul în care se arată. Imaginea luminează vederea, dă de văzut, dar - în același timp - ea este luminată, se conturează ca proiecție a unui conținut de sens pe care îl pune în vedere. Vom întâlni în continuare câteva ipostaze ale luminii ce "taie" vederea, vibrații luminiscente ale fondului care, precum o apariție ce taie respirația, susțin întregul vizibil, saturându-l insuportabil. Sar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Alonso, Sorin Mărculescu își mărturisește fără înconjur adeziunea pentru ceea ce el numește definirea prin precursorat. Cităm întregul pasaj, elocvent prin fervoarea pledoariei: "Să ne mulțumim a ne defini doar starea de înaintare către ceva ca semn a ceva, să fim proiecția și previziunea noastră într-un înainte de ceva, într-un către ceva, să fim măcar fuga binecuvântată în plasa umbrei noastre mânate uneori atât de puternic de marea flacără din spate, încât amenință să se desprindă de noi, să-și autonomizeze
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
senzația expusă ochiului"; de aceea discursul "este producție de sens", or "sensul nu intră într-o intuiție"5. Pe de o parte, în cuvintele lui Alonso, intuiția ne oferă accesul "către un punct care, în sufletul cititorului, este ca o proiecție a unei clipe corespunzătoare din sufletul creatorului. O revelație, o modificare mai mult sau mai puțin similară cu aceea trăită de noi cu prilejul lecturii a determinat și în sufletul poetului o intuiție selectivă a elementelor expresive la care a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nemanifestării, invizibil al vizibilului dezvăluit în chiar lucrurile care îl învăluie. "Lucruri care prin sensul ce li se conferă acum/ vor accede suveran la prezență și înfățișare". Imaginea nu înfățișează încă prezența ființei, căci cele ce vor fi sunt deocamdată proiecții în golul posibilului, "arhitecturi verbale ca niște păpădii de har străveziu/ spre a intercepta de pretutindenea ca într-un luminiș o rostire familiar-enigmatică/ spre a oferi prilej lumii plăpânde să se întemeieze grație unor lucruri amorfe". Semnele noului tărâm semnifică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
celei ce se instituie"18. Este spațiul imaginal prin excelență, un fel de a fi al imaginii posibile, aflată încă în trupul poetal care se vede ca real, căci el este ca realul pro-mis, transcendentul realului demis. Transferul este o proiecție în posibil, pe calea semnificabilului care iese din inaparență, arată o imagine care se mișcă între neființă și ființă, tranzitând pustiul ființării. Iar "ceea ce se află între a nu fi și a fi s-a dovedit, într-un sens, de pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu poate afla un răspuns pe măsura chemării atât timp cât e pusă în termenii cunoașterii, în limbajul aceleiași semnificații cu care imaginea norilor se pune în vedere. Este cunoașterea în virtutea căreia orice aici și acum există în orizontul unui atunci, în proiecția deschisă de drumul unui unde. Dar smulgerea din trecutul cunoașterii nu pulverizează doar prezentul ci și viitorul: "Un singur gând ca o mireasmă tare:/ Să te desprinzi din tine și să zbori/ Asemeni continentelor de nori/ Pe valuri de văzduhuri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce încă nu sunt se văd ca și cum deja ar fi. Revelarea dispariției (Dan Laurențiu) Cum se proiectează imaginea pe ecranul unui peisaj adumbrit, descompus până la invizibil, așa cum întâlnim în poemul Lângă râu13 de Dan Laurențiu? Pentru a putea vorbi de proiecție imaginală, e nevoie de o sursă luminoasă care, învăluind lucrurile, să le profileze imaginea, conturându-le cu pregnanță în spațiul vizibilului. Dar în poem ceea ce apare și se manifestă vederii sunt imagini developate în negativ, sclipind discret pe un fond
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să știe că e prea târziu,/ Fără să știe ce și până când". În aparență, o formă goală a rămânerii pe margine, în pustiul unui drum care nu aduce nicio veste, nu duce spre un orizont. Rămânere în tremurul așteptării, în proiecția ștearsă a nemanifestării. Așteptare ca un interval al ființării, în suspensia vreunui obiect ori termen definit. Totuși un răstimp indefinit al creației, în care imaginea stă, atârnă în gol, în sensul prefacerii, marchează locul vag, forma unei (abia de acum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în stânga/ și cu peisaje pictate în dreapta". Stânga și dreapta nu sunt secțiunile schizoide ale unui topos imaginar, la fel cum nici văile înflorite și peisajele pictate nu sunt imagini decât în vederea care "greșește". A vedea imaginându-ți că vezi, în proiecția unui act intențional, înseamnă a-ți da un obiect al vizibilului circumscris în câmpul manifestării, deja-dat ca figură a realului imaginat. Putem însă imagina ceva pornind de la ceea ce se arată în poem? Mai ales atunci când ceea ce se arată e devierea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
brusc,/ când nimic nu va mai avea un sens de mișcare -/ clipa unei severe întoarceri în sine/ care aspiră după ea/ toate vecinătățile simțurilor,/ o rămânere pe loc ca o mumificare". Ceea ce ni se prezintă este paradoxul unui nu-încă și proiecția într-un va fi care deja este, advenirea prevenitoare a sfârșitului în prezent. Cum vine clipa de la capătul timpului în cea care e încă în curgere, substituindu-i vizibilul proxim cu invizibilul avut în vedere? Și apoi, acest neajuns al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rău de timp. Cu bâzâitul lor discret, tuburile de neon din biroul lui Ian trăgeau trudnic obiectele afară din semiobscuritatea înconjurătoare, imputabilă condițiilor meteo. În ținuturile septentrionale, teatrul de umbre se insinuează în chiar textura realității, în loc să rămână doar o proiecție distantă și distinctă a ei. O lumină aproape razantă cu solul ridică umbrele de la pământ, emancipându-le de târâș, suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lucrării de nerecunoscut. Între momentul ciocnirii și cel precedent există o infinitate de posibile evitări; numai că "zidul" diamantin de neatenție străjuiește strașnic, de-o parte și de cealaltă, avansul inexorabilului, stabilizând-l pe traiectorie. Labirintul clasic, în spirală, reprezintă proiecția în plan a vortex-ului devenirii - poate nu ultimul motiv pentru care continuă să exercite o fascinație aparte asupra minții. Interesant e că tocmai pâlnia susținătoare creează turbionul, sau mai bine zis mica ei deschidere centrală, parcela ei lipsă - cea mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]