6,880 matches
-
o perioadă nu a fost vina ei. Ar fi de neuitat pentru generația noastră dacă nu ar Încerca un management al imaginii sociologiei românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de teren, care, chiar dacă plăteau tribut „comenzii sociale”, urmăreau și verificarea unor ipoteze cu caracter științific, s-au organizat unele sesiuni de comunicări ce au Întreținut un anumit tonus În grupurile de sociologi, s-a desfășurat chiar și o activitate publicistică În care, așa cum se exprimau „gorniștii” regimului, „se dădea În Vest pentru a se auzi În Est”. Ca și În alte domenii, s-a adeverit și aici că spiritul uman nu poate fi Întemnițat definitiv, oricâte eforturi s-ar face
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au soldat măcar cu o lucrare fundamentală În domeniu. În schimb, putem cita lucrări onorabile despre funcționalism, structuralism și aceasta din simplul motiv că ele sunt analize științifice ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altfel, destul de incoerent, dar brutal prin temele lansate, care au creat o stare mai degrabă de incredibilitate). A urmat o fază de implementare a noii orientări, pas cu pas, confuz și cu inconsecvențe. În 1974-1975, din cauza creșterii controlului politic, volumul publicistic scade de la 211,1, media celor cinci ani precedenți, la 156, iar În următorii cinci ani la 103. Probabil, printr-o extindere a identificării publicațiilor sociologice din anii ’80 s-ar identifica o rapidă scădere a volumului publicațiilor. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
De profesie inginer, va lucra până în 1856 în cadrul administrației turcești. Chemat de Ion Ghica, bei al insulei Samos, Z. a condus aici lucrări de construcție și amenajare a șoselelor. Din 1859, întors în țară, va desfășura o activitate civică și publicistică bogată. A fost, printre altele, director în Ministerul Cultelor, director al Arhivelor Statului din București, a tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament în timpul bolii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române vechi (1867). În publicistica politică și socială (Patrioții de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în care aspiră, în spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
adjunct - Gh. Badea. Rubrici: „Știință la frontierele cunoașterii”, „Galaxia SF”, „Retro SF”. Versuri semnează Lucian Merișca și Alexandru Pecican (Poem SF despre dragoste), proza - Gh. Săsărman, Alexandru Ungureanu, Vladimir Colin, Tudor Negoiță, Mircea Nedelciu, Ion Lila, Cristian Tudor Popescu, iar publicistica - Alex. Ungureanu, Ovidiu Râureanu, Cornel Robu. Anul 1983 consemnează și publicarea unui fragment dramatic aparținând lui Romulus Bărbulescu și George Anania, piesa SF într-un act Fântânile. Alexandru Mironov, Sorin Antohi, Victor Bârlădeanu și Adrian Rogoz sunt criticii literări ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
în 1945, iar prima carte, placheta Lespezi pe un veac apus, i-a apărut în 1947. A colaborat la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
și esența umană” ca expresie a „unei exasperări existențiale, transpuse cu mijloacele grotescului și ale absurdului”. Eseistica lui M., cultivată cu precădere în ultimul deceniu, nu e propriu-zis literatură, dar nici discurs științific sau filosofic în sens strict, și nici publicistică obișnuită. Întrunind trăsături proprii fiecăruia dintre cele trei domenii, ea învederează în primul rând marca distinctivă a personalității care o enunță și de aceea se cere considerată în relație cu restul operei. SCRIERI: Lespezi pe un veac apus, Reșița, 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
a celor chemați să călăuzească destinele țării. În altă serie de articole se constată discrepanța între pretențiile protipendadei și nevoile societății, superficialitatea și spoiala de civilizație caracteristice unor reprezentanți ai păturilor sociale avute. Violențele de limbaj nu lipsesc din această publicistică, izvorâtă mai curând din tensiunea de moment a luptelor politice, decât dintr-un program limpede de acțiune socială. Autorii articolelor sunt Hasdeu, precum și N. Nicoleanu, care dă aici și versuri în nota obișnuită a liricii sale. Hasdeu scrie și cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
poetul nu se mai mulțumește cu acest statut. În anul 1972 are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns de cuvântările și îndemnurile Cârmaciului și se transformă în interpret și propagandist al ideilor acestuia. Volumul de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri cu personalități de marcă ale scrisului românesc, de la Eugen Simion și Adrian Marino la Octavian Paler, Augustin Buzura sau Ion Lăncrănjan, pe care le-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
aparent fără tangență cu fenomenul literar artistic. De pildă, autorul “Ciutei” și-a cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi), o mare parte din materia volumului Întâlniri cu scriitori italieni (1972) fiind convorbiri și medalioane transmise pentru emisiunile „România - Italia”, „Lecturi paralele”, „Scriitori ai secolului XX” și „Meridiane lirice”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
la personajele istorice, după cum nu reușește să se desprindă de pilda moralizatoare, tentat cum e să nareze aventuri situate în istorie. Nu lipsite de firesc sunt câteva scene de viață cotidiană din palatul domnesc. El este și autorul volumului de publicistică Noutăți extraordinare (1907) și al unei lucrări intitulate Sufletul animalelor (1914). SCRIERI: Christ și Cesar, București, 1879; Realități (Schițe sociologice și literare), București, 1894; Noutăți extraordinare, București, 1907; Sufletul animalelor, București, 1914. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 769; Miron Radu Paraschivescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
relative ale produselor în preferințele cumpărătorilor. Obiectele evaluate pot fi de orice fel: obiecte materiale (produse comercializate pe o piață, posturi de radio, țările lumii), persoane (elevii care alcătuiesc o clasă, candidații la președinția țării, scriitorii prezenți într-un spațiu publicistic), acțiuni (anumite servicii, diferite luări de poziție politice, emisiuni de televiziune), percepții senzoriale (gust, miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) și așa mai departe. Practic, aproape tot ceea ce există și se întâmplă în spațiul social este supus unor judecăți
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
arătat la începutul acestui capitol, obiectele evaluate pot fi de orice fel: obiecte materiale(produse comercializate pe o piață, posturi de radio, țările lumii, partide), persoane (elevii care alcătuiesc o clasă, candidații la președinția țării, scriitorii prezenți într-un spațiu publicistic), acțiuni (anumite servicii, diferite luări de poziție politice, emisiuni de televiziune), percepții senzoriale (gust, miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) etc. Scalarea multidimensională face posibilă reprezentarea acestor obiecte într-un spațiu perceptual (subiectiv), constituit pe baza judecăților despre obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
alt oraș, dar care sunt afiliați asociației clujene, între care și grupul din jurul revistei Vatra din Târgu-Mureș) s-a ridicat la 272. Chestionarul a inclus întrebări referitoare la percepția schimbării condițiilor de publicare după 1989, cenzură, surse de finanțare, activitatea publicistică în presă, relațiile cu publicul, cu instituțiile literare, cu ceilalți scriitori, crezul literar, practici de scriere, preferințele literare (urmând a constitui ierarhii literare), relația cu spațiul politic. De asemenea, au fost completate pentru fiecare subiect câte o fișă biografică (incluzând
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
und Ethos in der rumänischen Kultur, în Saeculum, 1981, 2, p. 70-82. 31 Alexandru George, România față cu naționalismul, în Revista de Cercetări Sociale, 2, 1996, p.139-145. 32 Ibidem, p.124. 33 Gabriel Andreescu, Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească, Iași, 1996. 34 Ibidem, p.30. 35 Octavian Paler, Între naționalismul de grotă și "europenii" de nicăieri (I-IV), în 22, VI, 46-49 (16.XI-12.XII.1995), p.12, 11, 13, 12. 36 Sorin Antohi, Al Treilea Discurs, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Sciences et Doctrines du nationalisme, Paris, Émile-Paul, 1921, cartea 1, p.19-20 (ed. originală 1890-1891). 284 La Cocarde numără cîteva persoane de stînga printre colaboratorii săi, cum ar fi Fernand Pelloutier sau Camille Pelletan. Însă Maurras le oferă acestora spațiu publicistic în timp ce Barrès afișează un dispreț tot atît de profund față de Jules Guesde, pe cît de mare îi este simpatia față de Jean Jaurès. 285 Creată ca mișcare în 1895, L'Action française va avea revistă proprie în 1899. Va deveni ziar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
scrie science-fiction azi). Colaborează cu versuri Al. C. Miloș, Florica Ilva, Virgil Rațiu; cu proză Sorin Moraru, Al. C. Miloș, Cristian Cărăbuș, Ovidiu Bufnilă. Apar traduceri din Herbert Franke și Paul Anderson; Mircea Opriță figurează și cu un articol despre publicistica anticipativă a lui H.G. Wells, preludiu la studiul său H.G. Wells. Utopia modernă. Se reproduc pagini din volumul Respirări de Nichita Stănescu. Alți colaboratori: Septimiu Nicușan, Adalbert Molnár. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290358_a_291687]
-
Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga). Totuși, nu întreaga publicistică literară din R.e. e colorată ideologic. Sunt de menționat contribuțiile lui Lucian Costin (Personalismul în literatură), Iosif E. Naghiu (Un poet uitat. Asesorul Zaharia Boiu), George Sbârcea (Ion Moldovanu), Const. Rîuleț (Epigrama românească). O prezență aparte în sumar o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]