7,320 matches
-
de o alimentație hiperlipidică (88). Răspunsul insulinosecretor al acestor animale scade. Celula β pancreatică se dovedește a fi un sensibil receptor al multor stimuli metabolici (pe lângă cei hormonali și nervoși), prin intermediul cărora (via secreția de insulină) se realizează ajustările metabolice reclamate de nevoia menținerii homeostaziei energetice a organismului. Această funcție esențială a organismului uman este în final dependentă de „suprema” celulă β pancreatică, cea mai importantă celulă implicată în diabetogeneză și una dintre cele mai rafinate celule ale corpului uman. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sa, educația este "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sînt coapte pentru viața socială. Ea are ca obiect să provoace și să dezvolte la copil un număr oarecare de stări fizice, intelectuale și morale pe care le reclamă de la el atît societatea politică în ansamblul ei, cît și mediul social căruia îi este cu deosebire destinat" (10, p. 39). Esențialul din această definiție este exprimat tot de Durkheim într-o formulare lapidară: "Educația constă într-o socializare metodică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe care o servește; o școală mai bună, cu rezultate educative superioare, se poate organiza numai într-o societate care acționează lucid, prin contribuția membrilor ei, la propria sa perfecționare. ,,Educația", spune B. Schwartz, "mai mult ca oricare alt domeniu, reclamă o reflecție pe termen lung" (3, p. 28). O astfel de reflecție este însă sterilă dacă nu se realizează în condițiile unor preocupări mai largi privind dezvoltarea societății. Întrucît pentru un viitor relativ mai îndepărtat nu se pot stabili toate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc să respirați. Totul e dens și rapsodic. Nu putem prin urmare [...] decît să schițăm o polemică în jurul a ceea ce se reclamă deja de la polemică. [...] polemica domnului Bachelard ține mai degrabă de Baletul rus decît de Curtea cu juri". Unde este fondul problemei? Lupasco o spune fără ocolișuri: "O valoare existențială, care nu s-a bucurat întotdeauna de atenția pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a unei asemenea concepții decît după ce domnul Lupasco își va fi publicat lucrările despre aspectul logic propriu-zis al fizicii teoretice. Dar se simte de pe acum interesul unor asemenea cercetări. În acest domeniu intermediar, între obligațiile experimentale și obligațiile gîndirii, microfizica reclamă concepții în care activitățile obiectului și activitățile subiectului sunt inseparabile. Asemenea concepții, greu de numit, au nevoie de un metafizician care să se preocupe de aspectul vital, de aspectul biologic al cunoașterii". Și Bachelard conchide: "Domnul Stéphane Lupasco est unul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
căuta în prezent, și nu în trecut principiul organizării europene. Pentru a reuși aceasta însă, putem găsi o sursă de inspirație în principiul istoric care leagă identitatea europeană de procesul devenirii și metamorfozei. Imperativul vital de a salva identitatea Europei reclamă o nouă metamorfoză a acesteia. II Clocotul cultural 1 Vîrtejul cultural Se spune pe bună dreptate despre cultura europeană că este creștino-greco-latină. Izvoarele evreiești, creștine, grecești, latine par să se fi unit pentru a forma o sinteză armonioasă, care este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oamenilor le este din în ce mai greu să creadă, dar le este din ce în ce mai greu să trăiască fără să creadă. Din acest moment, îndoiala care corodează credința duce la nihilism, la angoasă și la disperare, adîncind astfel o depresie care reclamă întoarcerea Credinței. De aici convertirile lui Péguy, Psichari, Claudel, la începutul secolului XX. Astfel, dialogica între cele două surse evoluează în dialogică între două tradiții, care se transformă una prin cealaltă în cadrul marii dialogici europene, care reactivează și regenerează fără
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a condus pe Voltaire și Diderot către toleranță, și logica raționalizatoare care înlătură ca nesăbuit orice lucru pe care nu-l poate înțelege. La fel, și rațiunea politică purta în sine cele două virtualități contrare. Pe de-o parte, ea reclama libertate pentru individul considerat în mod natural rațional, conducînd spre democrația ce permitea rațiunii colective să administreze Cetatea. Pe de altă parte, conducea la despotism luminat în privința subiectelor mai puțin raționale, și în cele din urmă la Teroare împotriva celor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problemă ma-joră pentru cea mai mare parte a statelor europene. Mai mult, izbucnită în 1973 prin scumpirea brutală a petrolului, criza va infiltra fragilitatea economică în chiar inima progresului. Criza face dintr-o dată acută necesitatea marilor reconversiuni pe care le reclamă dezvoltările concurențiale ale noilor industrii din Asia și America Latină și mutațiile unei tehnologii care trece din ce în ce mai mult sub comanda informaticii. Anglia, Franța, Germania, a căror putere se bazase în secolul anterior pe cărbune și oțel, își închid minele și își
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
La fel, în zilele noastre pacifismul unilateral nu poate decît să contribuie la primejdia pe care vrea să o înlăture. Ne vedem astfel prinși într-un double-bind între exigența biologică pe care o întruchipează pacifismul și exigența de libertate care reclamă apărare și protecție. Dacă putem nădăjdui să întemeiem o Federație europeană, aceasta ar fi în mod organic pașnică, fiind în același timp înzestrată cu propriile-i mijloace de apărare, astfel încît să putem înfrunta în mod autonom o Amenințare care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ca intelectuali. Atunci se va putea forma un nou mare val cultural: cel al intelectualilor deveniți Călăuze active ale noii conștiințe europene. Noua credință este foarte diferită de Credința lui Saul. Ea nu are nici Mesia, nici Salvare pămîntească. Ea reclamă Salvarea în sensul literal al termenului: salvgardarea. Ea suferă în sine prezența Neantului. Recurgerea la o gîndire care să înfrunte Neantul cu curaj, iată mesajul viu al nihilismului, produs ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a devenit provincie nu doar în cadrul lumii occidentale, ci și în cadrul erei planetare. Or Europa nu-și poate asuma pro-vincialismul decît dacă încetează a fi parcelată și atomizată în state care se bucură fiecare de suveranitate absolută. Paradoxal, provincializarea sa reclamă ca ea să-și depășească națiunile pentru a le conserva și să se constituie în Lege superioară statelor. Astfel, situația actuală cere mult mai mult decît acceptare și adaptare: ea impune două convertiri, aparent contradictorii, dar de fapt complementare: una
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială de degradările și de sincretismele ce afectează culturile care se amestecă. Dar trebuie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
generalizate nu face decît să impulsioneze și mai mult construirea solidarităților. Reunificarea germană este cea care trebuie să stimuleze regrupările europene care urmează să o străjuiască la Est și la Vest. Problemele insolubile ale minorităților din cadrele naționale și imperiale reclamă o Europă confederată. Firește, cimentul asociativ va fi democrația și drepturile cetățeanului... Noua Europă poate foarte bine să devină o confederație de confederații (înainte de a deveni o federație de federații) care să respecte și să exprime natura policentrică a Europei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel mai bun mijloc pentru a combate fundamentalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea tuturor religiilor și mesajelor spirituale, lăsînd dialogicii lor grija de a dezvălui trama profundă care le unește. Începem să înțelegem că această cultură planetară nu reclamă nicidecum o omogenizare, ci, dimpotrivă, dezvoltarea liberă a culturilor prin intermediul formelor complexe de schimburi dialogice. Abandonînd pentru totdeauna ambiția de a se erija în punct de vedere unic și raționalizator, Europa poate juca în raport cu celelalte culturi rolul punctului de vedere
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ediția a II-a Editura Junimea Iași 2015 "It is a strange and sad story that remains to be told." (Hannah Arendt) CUVÂNT ÎNAINTE O carte ca aceasta, subscrisă într-un moment de schimbări decisive în lume, abia dacă mai reclamă unele explicații preambulare. Ea s-a desprins dintr-un proiect mai amplu privitor la septenatul ce ne separă de marea explozie social-politică din Decembrie'89, proiect prea vast pentru un asemenea volum. A trebuit să-l limităm la materia primului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deloc ușor, faptele, împrejurările, personalitățile ce au ilustrat prea scurta noastră epocă liberală. Desigur, lumea a evoluat între timp și noile generații au a ține ochii deschiși spre tot ce e achiziție valoroasă în materie de organizare social-politică. Dar ele reclamă, în același timp, o perspectivă istorică, susceptibilă să le pună la îndemână propriile tradiții în materie de așezămine democratice, de "rânduială", cum se spunea odată și în titlul unei publicații de larg interes. Când unul dintre marii noștri oameni de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în fond, era un efort substanțial de adâncire în sine, de autocunoaștere, ca o condiție a mobilizării energiilor latente. "Astăzi răul e mai mult înlăuntrul nostru, din cauză că elementul bun rămâne răzlețit, nefiind un suflet mare în jurul căruia să se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anihilării voinței colective, proiectul unui sistem social-politic aberant. Prăbușirea dictaturii nu e decât începutul unui lung proces, menit a crea o societate civilă, cu instituții moderne, capabile să pună în valoare, optim, în orice domeniu, resursele națiunii. Un atare proces reclamă colaborarea activă a tuturor cetățenilor, în spirit democratic, pentru a-i asigura o evoluție pozitivă și a face ca noile structuri să-i garanteze ireversibilitatea. Idealurile Revoluției, așa cum s-au definit ele în timpul evenimentelor și acum încep să apară, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de la Nicolina), 17 Februarie același an (studenții), 14 Decembrie 1989 (Frontul Popular). 7. O atitudine fermă trebuie adoptată față de orice tentativă de manipulare a opiniei publice, posibilă mai ales din cauza lipsei de cultură politică. 8. Măsuri radicale și urgente se reclamă pe tărâm economic, pentru a se grăbi procesul de integrare europeană a țării noastre. 9. Problema minorităților să fie studiată cu atenție, iar măsurile propuse să fie dezbătute public, spre a li se garanta o adeziune cât mai largă. Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
program antitotalitar. Din balconul unde vorbitorii se perindă mereu, de la 21 aprilie, un discurs colectiv s-a înfiripat între timp, ca expresie a noii atitudini civile. Un discurs al demnității regăsite, al nevoii de libertate și democrație. Un discurs ce reclamă întâi de toate înnoirea morală a societății și un program de reconstrucție întemeiat pe ideile lumii moderne. Din acel balcon am putut privi, o clipă, marea de capete cu făclii aprinse, unduind sub bătaia discretă a vântului libertății. Era acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întregii mișcări de renaștere a răsăritului european. Lumea noastră, despre care s-a spus mereu că nu e în stare a-și apăra demnitatea, vădește în aceste clipe un remarcabil simț al datoriei, invitând puterea la un dialog constructiv și reclamând pentru sine un legitim respect. Cei pe care puterea i-a numit "golani", ca să-i discrediteze față de opinia publică, se manifestă în aceste zile și nopți memorabile ca un corp solidar și deplin conștient. Rândurile lor se îngroașă și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
social. Timpul, I, 23 (16-22 ianuarie 1990), p. 1, 7 A PATRA PUTERE Produs al lumii moderne, presa joacă azi un rol pe care politologii îl exaltă pe drept cuvânt. O anume dinamică a puterilor, menită să asigure echilibrul social, reclamă prezența acestui factor. Ideea de bază pe care se sprijină societatea modernă e desigur aceea care, stipulând separația puterilor în stat, previne posibilitatea de a se ajunge la absolutism, dictatură, tiranie. Definirea precisă a competențelor și controlul mutual fac ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de seamă, prescris ca atare și de știința politică a epocii. Ea înregistrează schimbările produse în corpul națiunii, jocul de interese, aporiile sistemului, ideile, mentalitățile, veghind la echilibrul ansamblului. Seismograf social, ea constituie totodată și un "sacerdoțiu" (Emile Augier) ce reclamă aptitudini speciale, îndeosebi comprehensiune, curaj, abnegație. Ceea ce fusese altădată, până la un punct, salonul, ca loc de întâlnire a ideilor, atitudinilor etc., a ajuns presa în secolul XIX, cu tendința clară de a constitui un factor armonizant. Observația e încă valabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să ne reamintim momentul când, spre finele secolului XIX, un dascăl eminent, care era și un prestigios om de știință, Spiru Haret, a înțeles să se devoteze unui program bine articulat de instrucție și îndrumare practică. Soluțiile pe care le reclamă viața modernă nu implică în mod necesar noutate. Adesea, ele nu fac decât să reactiveze conduite și modalități îndelung verificate de om. În plină resurecție, Asachi, Kogălniceanu, Heliade, Barițiu făcuseră apel la modele ancestrale pentru a-și stimula semenii și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]