8,718 matches
-
al Ioanei Almăjan (n. Marin), muncitoare. A absolvit Colegiul „C. Diaconovici-Loga” și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1965), devenind redactor la ziarul „Drapelul roșu” (1966-1979), directorul Editurii Facla (1979-1989), bibliotecar (1989-1991) și șef al departamentului cultural al ziarului „Renașterea bănățeană” (din 1991). A primit Premiul pentru excelență pe anul 1995 al Asociației Scriitorilor din Timișoara. A colaborat la cele mai importante publicații din țară și la unele din străinătate. A debutat în „Scrisul bănățean” (1962) cu o schiță, și
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
spiritul acelei tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
jocuri gratuite, teatrale 3. Literatura este religioasă într-o proporție copleșitore, care impune norma. În rest, "arta pentru artă" este o blasfemie, un nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românești trebuie să se facă renunțând la unele prejudecăți care sunt ale noastre, azi, dar nu erau și ale celor vechi, atunci. Una dintre cele mai importante dintre acestea este încrederea acordată scrisului, documentului scris. În Occident, abia începând cu Renașterea scrisul începe să aibă o autoritate comparabilă cu cea de azi. Dar procesul s-a cristalizat abia în epoca romantică 3. Al. Duțu a observat corect această capcană: cine caută doar în documentele scrise, nu poate realiza o imagine de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decât să sublinieze superioritatea surselor lui Cantemir și, în al doilea rând, să atragă atenția asupra unei orientări populare, orale a culturii române. Or, Cantemir se situează într-o cu totul altă tradiție: cea a enciclopedismului european, cu rădăcini în Renaștere, care s-a prelungit până în epoca Iluminsimului. Primele mari izbânzi livrești În fine, nu este lipsit de importanță să amintim totuși că, la finele secolului al XVII-lea și în special la începutul celui de al XVIII-lea are loc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o încărcătură simbolică și abia apoi își poate susține evidența fizică? Parcurgând lista tipăriturilor de până la începutul secolului al XVII-lea, devine limpede pentru oricine că domina în cultura română o gândire religioasă asemănătoare celei din Occidentul medieval de până la Renaștere. Sigur, e vorba de un amestec de idei, de mentalități, dar prioritară este încă această cultură eclesiastică. Cu Istoria sa ieroglifică, Dimitrie Cantemir marchează și din acest punct de vedere o ruptură, nu doar la nivel narativ, literar, ci și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scrieri grecești de început de mileniu, care își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale nu rămân nici ele străine de această influență, exercitând, la rândul lor, o influență asupra întregii gândiri de până la Renaștere (care preia, cel puțin în arta heraldică și în cea a emblematicii, modelul medieval); Isidor din Sevilla, cu ale sale Etimologii reprezintă una dintre figurile cele mai cunoscute; Raban Maur (De rerum naturis), Bartholomaeus Anglicus (De proprietatibus rerum), Thomas de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii. O a treia funcție a animalului de-a lungul Evului Mediu ar fi aceea de model. Bestiarul creștin atașează fiecărui animal una sau, de cele mai multe ori, mai multe "naturi", altfel spus, comportamente specifice, impuse tocmai datorită facilității cu care ele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tratament care trădează o altă mentalitate: aceea barocă, după cum consideră Dragoș Moldovanu, care sintetizează optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2. Logica atribuirii măștilor este trădată și într-o scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe săturate în fiecare zi din acest corn. Și cred că nimeni nu-l va condamna chiar dacă s-ar îmbăta cu asemenea băutură""22. Dacă descrierea trăsăturilor fizice ale animalului nu este foarte amănunțită (fenomen care va persista până în timpul Renașterii, perioadă în care aspectul inorogului se așază, grație răpândirii unor imagini cu ajutorul tiparului, apropiindu-se de forma normativă de azi, cu înfățișarea unui cal alb), revine, în schimb, aspectul privitor la puterea curativă a cornului său unic. Acesta va fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cât se solidifică încrederea în existența sa, cu atât el este vânat mai insistent prin manuscrise, incunabule, cărți și în reprezentări iconografice. Devine un simbol autoritar, un element aproape obligatoriu, până ce densitatea abuzivă a aparițiilor sale îl condamnă, începând cu Renașterea, la un rol decorativ. În cele din urmă, odată cu tensionarea raporturilor dintre omul care capătă o încredere neștirbită în propria rațiune și religie, ca unic sistem de descriere a lumii, dispare și el din prim-plan. Dar acest interesant proces
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Faidutti 40. Cornul inorogului trimite automat la un simbol falic ipostază în care l-a reținut, conform lui Gustave René Hocke 41, arta manieristă. Există o lascivitate inerentă gestului fecioarei, așa cum este ea înfățișată în foarte multe reprezentări începând cu Renașterea, care cuprinde cu mâna sa gingașă cornul animalului. Una dintre celebrele tapiserii de la Cluny, cea care ar înfățișa, conform unor interpretări, simțul tactil, nu face excepție. Frescele cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Domenichino pictează și el în palatul Farnese din Roma o tânără fată cu unicorn, în care îi atribuie personajului feminin gesturi deloc lipsite de concupiscență. Sunt doar câteva exemple, culese aproape la întâmplare dintre multe altele, care demonstrează că, odată cu Renașterea, imaginea animalului mândru, feroce, îmblânzit de o fecioară, începe să-și piardă din puritatea pe care i-o asigura alegoria creștină, mutându-se într-o altă rețea de simboluri. Pentru medievali, totul era limpede, inorogul alături de fecioară fiind asociat fie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică doar la nivel convențional, dar îi asociază și alte sensuri care, treptat, o sufocă. Chiar dacă, de pildă, în Iconologia lui Cesare Ripa, inorogul este un ingredient esențial al emblemei Virginității 43, chiar dacă el apare trăgând la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul său, căruia i se atribuie calități din ce în ce mai puternice, până când apare și momentul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul său, căruia i se atribuie calități din ce în ce mai puternice, până când apare și momentul scepticismului. Iconografia renascentistă, demonstrează Bruno Faidutti, este preocupată într-o mult mai mare măsură de acest element esențial: cornul. Începe să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
18 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 19 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din zilele noastre. În Literatura medievală și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Editura Univers, București, 1970, pp. 367-373, Ernst Robert Curtius inventariază prezența metaforei "cărții naturii" în Evul Mediu și în Renaștere, conchizând: "În rezumat rezultă că imaginea lumii sau a naturii sub forma unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 6 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 7 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 8 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol. Cornelia Comorovski, Literatura umanismului și renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, Editura Albatros, București, 1972, pp. 76-77. 9 D. Cantemir, op. cit., pp. 616-617. 10 Dimitrie Cantemir, Viața lui Constantin Cantemir, text stabilit și tradus de Radu Albala, introducere de Const. C. Giurescu, Editura Minerva, București, 1973
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
180 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 181 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din zilele noastre. În Literatura medievală și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Editura Univers, București, 1970, p. 367-373, Ernst Robert Curtius inventariază prezența metaforei "cărții naturii" în Evul Mediu și în Renaștere, conchizând: "În rezumat rezultă că imaginea lumii sau a naturii sub forma unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 383 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 384 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 385 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol. Cornelia Comorovski, Literatura umanismului și renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, Editura Albatros, București, 1972, p. 76-77. 386 D. Cantemir, op. cit., p. 616-617. 387 Dimitrie Cantemir, Viața lui Constantin Cantemir, text stabilit și tradus de Radu Albala, introducere de Const. C. Giurescu, Editura Minerva, București, 1973
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
domeniu / 15 1.1. Domeniul / 15 1.2. Scopurile / 16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului / 32 6. Divergența dintre imaginarul european și din Statele Unite în anii 1918-1930 / 36 Capitolul 2: Evoluția SF
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Domeniul / 15 1.2. Scopurile / 16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului / 32 6. Divergența dintre imaginarul european și din Statele Unite în anii 1918-1930 / 36 Capitolul 2: Evoluția SF-ului / 41 1. "Vârsta
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
produsele diferitelor culturi și în funcție de etapele dezvoltării societăților. Este totuși posibil să se reconstituie la modul anacronic, și poate aleatoriu, înlănțuirea textelor și a temelor care, plecând de la imaginarurile miturilor, basmelor, călătoriilor, utopiilor* și, ținând seama de schimbarea intervenită în Renaștere în raporturile omului cu lumea, au permis să i se confere singularitatea specifică imaginarului științific și, plecând de la textele care emană de aici, să contribuie la apariția unui domeniu original. 1. Imaginarul înainte de Renaștere Prin intermediul miturilor, care sunt universale, trăim
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]