7,552 matches
-
creșterea glicemiei iar apoi modificarea nivelului glicemic, sunt modificări fiziologice care nu provoacă întotdeauna simptomele specifice unei boli (ex: durere, inabilități specifice). În cele mai multe din cazurile în care este necesară trecerea unei persoane de la terapia orală la insulinoterapie, pacientul nu resimte anumite simptome specifice ale creșterii glicemiei. În cazul în care luăm în considerare modelul de autoreglare la boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de autoreglare la boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină ar putea fi explicată tocmai prin lipsa acestor simptome. Există însă unii pacienți care resimt în mod neplăcut creșterile glicemiei, mai ales când acestea sunt de durată. Sunt acești pacienți o categorie care aceptă mai ușor insulinoterapia? În reprezentarea mentală a bolii devin mai activate posibilele complicații în cazul unui control glicemic nesatisfăcător la persoanele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mod neplăcut creșterile glicemiei, mai ales când acestea sunt de durată. Sunt acești pacienți o categorie care aceptă mai ușor insulinoterapia? În reprezentarea mentală a bolii devin mai activate posibilele complicații în cazul unui control glicemic nesatisfăcător la persoanele care resimt subiectiv simptomele hiperglicemiei? Anumite studii (36, 37) susțin această ipoteză, conform căreia cei care experiențează 208 simptomele subiective ale hiperglicemiei acceptă mai ușor tratametul cu insulină decât cei care nu au aceste simptome. REPREZENTĂRI ALE CAUZEI BOLII / SIMPTOMELOR Convingerile despre
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
capacități suplimentare, de pildă să fie telepat sau telekinezic. Dar există și mutații care determină regresul spre animalitate, ca în Frații! Să adăugăm că mutantul este în general prezentat ca trăind într-un univers de non-mutanți. El poate să-și resimtă harul ca pe un blestem, ca telepatul care nu se poate desprinde de gândurile persoanelor din jurul său și sfârșește prin a căuta singurătatea sau un adăpost (Galouye, 1965). Tipul de poveste cel mai des agreat de SF, abordând raporturile dintre
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
au avut loc și au eșuat în secolul al XIX-lea, de exemplu în L'Icarie / Icaria lui Etienne Cabet (1842). Distopia este nararea unor suferințe și a revoltelor unui individ supus legilor unei așa-zise utopii. Legile colective sunt resimțite ca tot atâtea frustrări, iar revolta are loc în numele individualismului. Există distopii încă din secolul al XIX-lea cf., de exemplu, Jules Verne, Paris au XX siècle / Parisul în secolul XX (1863) -, dar majoritatea sunt din secolul XX, de pildă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
complicii acestor cercuri erau cei marginalizați, cei ce alcătuiau „fracțiunea dominată de clasa dominantă”(Bourdieu, apud Kligman, 2000, p. 25). Societatea românească, în marea ei masă, era o societate săracă. Toți acești factori de vulnerabilizare, identificați în perioada comunismului, se resimt încă și azi în evoluția societății românești, așa cum indică statisticile curente 1. Factorii de risc și cei de vulnerabilitate se consideră ca fiind complementari în crearea condițiilor de sensibilitate față de apariția manifestărilor mai sus amintite. în vreme ce termenul factori de risc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de celălalt. Dar „există întotdeauna la nivelul limbajului ceva care se află dincolo de conștient”(Lacan, 1977). Personalul medical este solicitat să răspundă durerii exprimate de pacient în complexitatea relației dintre ei. De regulă, întâlnirea lor are loc tocmai datorită durerii resimțite de pacient. Pacientul formulează un mesaj, prin cuvinte, prin gesturi, prin gemete, transmițând personalului medical ideea durerii pe care o resimte. Conform teoriei comunicării, răspunsurile la un mesaj pot fi: confirmare; respingere (conținând o doză de confirmare); negare, ignorarea mesajului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
răspundă durerii exprimate de pacient în complexitatea relației dintre ei. De regulă, întâlnirea lor are loc tocmai datorită durerii resimțite de pacient. Pacientul formulează un mesaj, prin cuvinte, prin gesturi, prin gemete, transmițând personalului medical ideea durerii pe care o resimte. Conform teoriei comunicării, răspunsurile la un mesaj pot fi: confirmare; respingere (conținând o doză de confirmare); negare, ignorarea mesajului și a persoanei. în cazul confirmării, persoana care a emis mesajul este confirmată de receptor, este recunoscută și valorizată. Receptorul se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atenție acuzelor de durere și, în general, mesajelor pacientului înseamnă a stabili o relație în care celălalt nu poate evolua decât spre o condiție și o atitudine sănătoasă față de el însuși, față de corpul său și în raport cu durerea fizică ce o resimte. A nu-l „confirma”pe pacient în acuzele lui sau chiar a-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ajută eul în detașarea față de obiectul exterior, real); izolarea (a unui gând, gest); regresia (o întoarcere spre moduri de exprimare imature, în confruntarea cu un pericol intern sau extern); întoarcerea împotriva propriei persoane (când agresivitatea pe care subiectul o resimte față de o persoană reală nu poate fi susținută și subiectul o redirecționează spre sine însuși); transformarea în contrariu (o pulsiune conflictuală este nu doar refulată, dar și transformată într-o pulsiune opusă, acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceste strategii comune, de grup, ce funcționau la nivelul întregii societăți, așa cum factorii de risc afectau întrega societate, existau și strategii de coping ale unor indivizi. Acestea erau salvatoare nu doar pentru ei, ci și pentru cei din jur care resimțeau benefic echilibrul psihic al persoanei. Dintre aceste mecanisme amintim: credința religioasă practicată mai ales în afara bisericilor, investirea în muncă, cultivarea unor hobby-uri sau chiar construirea unei imagini de superioritate față de ceilalți din jur, acaparați de vicisitudinile cotidiene. Aruncând o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de mediu pot veni în întâmpinarea nevoilor, facilitând satisfacerea lor sau pot crea bariere în satisfacerea nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea amenințării așa cum o resimte persoana, măsura în care persoana se simte lipsită de putere, lipsită de control asupra situației stresante, intensitatea, proximitatea și durata expunerii la situație. Selye descrie trei faze ale stresului: faza de șoc, faza de contrașoc (când se găsesc soluțiile, răspunsurile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și anihilând spiritul de inițiativă, creativitatea. Catastrofa are întotdeauna o dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales, copilul au nevoie de explicații, de găsirea cauzelor și a vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valida, recunoaște suferința de către ceilalți (este importantă diagnosticarea cât mai rapidă a PTSD); de a găsi profesioniști care să se concentreze pe simptome, comportamente și să ofere suport în momentele de reactualizare a traumei; de a valida neputința și neajutorarea resimțite de copil în momentul traumei; de a sprijini prelucrarea și internalizarea, integrarea evenimentului traumatic în noua identitate a copilului de după evenimentul traumatic; afirmarea unei noi imagini de sine pozitive; de a asigura accesul la tratamentul de care are nevoie; de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relațiilor membrilor familiei cu comunitatea poate fi evaluat pe două dimensiuni (Sheridan, Eagle, Dowd, 2004): coeziunea familiei; adaptabilitatea familiei. Coeziunea familiei este dată de legăturile emoționale strânse dintre membrii familiei precum și de nivelul de independență pe care membrii familiei îl resimt în cadrul sistemului familiei. Coeziunea familiei se manifestă la nivelul membrilor familiei, în interiorul familiei, dar influențează în mare măsură și rolul familiei în comunitate. Toate aceste date privind funcționarea familiei sunt influențate de contextul cultural în care trăiește familia, de vârsta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Legea copilului 1, precum și de alte reglementări legale și strategii în domeniul politicilor sociale, este încă prea puțin implementat la nivelul comunităților românești, cu resurse limitate. Efectele de dezvoltare comunitară ale unor evenimente traumatice în cazul comunităților reziliente se resimt din punct de vedere economic, sociocultural și din punctul de vedere al mediului, al atenției sporite față de acesta. în țara noastră, defrișările masive au sporit riscul, frecvența și gravitatea inundațiilor. în urmă cu doi ani însă, un program a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul se înțelege ușor: retorica era "știința" literaturii, arta specializată în producția de opere, care venea în prelungirea unei tradiții latine și orice aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză implica o emancipare de sub tutela retoricii, pentru a arăta că se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
constituise vreme îndelungată scriind el însuși cărțile ale căror titluri îl atrăgeau în cataloagele târgurilor și pe care nu își permitea să le cumpere. Scriitorii sunt, efectiv, oameni care scriu cărți, nu din sărăcie, ci din insatisfacția pe care o resimt față de cele pe care le-ar putea cumpăra dar care nu le plac6. Am reamintit aceste gesturi în ordinea așteptărilor noastre, plecând de la evidențe spre ipostazele mai subtile și surprinzătoare. Benjamin le-a prezentat însă în ordine inversă, punând în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Spinoza distinge între două posibile afecțiuni: "celălalt", cel pe care îl percepem ca asemănător și pe care îl imităm, poate suferi sau, dimpotrivă, poate fi fericit. Ceea ce îl afectează poate fi de natură negativă sau pozitivă: în primul caz, vom resimți milă; în cel de-al doilea, dorință. Dacă e un lucru care l-a făcut fericit, îl vom pofti la rândul nostru. O spune foarte clar Propoziția 32: "Numai prin aceea că ne imaginăm că cineva se bucură de un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răsturnat sensul contractului social: în loc să-și protejeze cetățenii de rău, statul comunist a fost sursă și origine a răului în viața lor. Iar consecințele modelării unor relații sociale, interpersonale bazate pe violență, crimă, abuz, frică, suspiciune, delațiune și neîncredere le resimțim încă. Voi aduce în atenție doar două astfel de consecințe. În primul rând, interesul firesc și legitim față de deciziile care privesc viața în comun, adică interesul față de politică, a fost demonizat și discreditat într-o asemenea măsură, încât și astăzi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a condus la frica tuturor față de toți și la o stare de suspiciune generalizată. Or, din acestea a rezultat o societate atomizată, în care fiecare individ își urmărește interesul în mod egoist iar consecința gravă, pe care și astăzi o resimțim, constă nu numai în capacitatea anemică de coagulare, solidarizare și de funcționare pe baza regulilor și a legilor oricărei asocieri, chiar și la nivelul asociațiilor școlare sau de locatari, ci și disprețul generalizat și o lipsă de respect față de lege
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe cei mai gospodari -, iar cel mai sărac nu mai deschidea gura, pentru că vedea ce a pățit cel care era mai răsărit în comunitate. Triaj și tranzit spre coloniile de muncă "Fericitul" triat la Penitenciarul Iași C. I.: Cum ați resimțit intrarea în penitenciar? Ce colegi de celular ați avut? Ț. S.: La penitenciar, în zona în care m-au dus, erau doi sergenți: un oarecare Guzgă 7 și unul Enache, care era foarte de treabă, își făcea meseria lui. Guzgă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin daruri și chiar prin propunerea de căsătorie. Cum pentru Ulise dorința de Itaca, de întoarcere în patrie, e mai puternică decât o orice altă dorință, nicio ospitalitate oricât de generoasă sau ispititoare nu-l poate reține, fără a fi resimțită ca excesivă. Întoarcerea în Itaca reformulează problema ospitalității, în ospitalitatea de acasă și în ospitalitate de sine, punând cu gravitate problema identității, a confruntării dintre identitate și alteritate. De aceea Itaca, în care ospitalitatea devine paradigma identității, capătă numeroase variante
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dar pentru cel care crede că "nu ești niciodată destul de singur când scrii", locul ospitalier prin excelență ar fi o pivniță uriașă, izolată de restul casei și în care comunicarea cu ceilalți s-ar limita la prag. Cum Kafka omul resimte ospitalitatea drept plină de contradicții și angoasă, el creează eroi care sunt, în felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a primi - întâmpinare, decorație, mâncare - să fie o imagine măgulitoare despre ea însăși: o pânză de păianjen în sufragerie, o friptură arsă, o un șervet prost împăturit sunt tot atâtea motive de "dezonoare" pe care pe care ea le resimte cu o profundă suferință, pentru că aceste rateuri sunt tot atâtea atingeri directe la prestigiul ei, la imaginea pe care o dă despre ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]