7,237 matches
-
a crescut,/ A crescut un măr rotat/ Cu crenguțele de aur,/ Cu merele de arjint,/ Da frunza de mărgărint”. Ciclul vegetativ al pomului este accelerat, ziua împărătească echivalând cu era cosmică: „...într-o zi, văzu că pomul înmugurește, înflorește, se scutură florile și roadele se arată; apoi spre seară dă în pârguială”. Prădarea zilnică a roadelor șubrezește fecunditatea lumii și anunță apropierea dramatică a haosului anihilant. Fructele prețioase reprezintă elixirul tinereții, tocmai pentru că însumează toată capacitatea vitală a universului: „No, împaratu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apariții zoomorfe divi¬nități htoniene cu puteri formatoare asupra reliefului. Într-o colindă de vânător din Voineasa, Vâlcea, bourii dorm lângă fântâna - bornă pentru calea de acces în sacru, iar trezirea mișcă pământul: „În picioare se scula,/ Se scula, se scutura,/ Pământul se clătina,/ Frunza-n codru huruia,/ Coastele se surupau,/ Apele se tulburau,/ Atunci Ion îi săgelva”. Săgetarea este simultană creației, căci ieșirea din amorțire a bourilor smulge lumea din genuni. Tulburarea apelor, surparea solului și clocotirea codrului au loc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordinea prin uciderea dușmanului, de a distruge forțele nefaste prin doborârea animalului totem. Sugestia totemică este augmentată, căci în scena arcașului identificarea cu ținta este esențială. Și tocmai pe săgeată se va răzbuna cerbul: „Cerb când se sculară/ Și se scuturară/ Și se blăstămar’:/ - Săgeatămbrodată,/ Vedea-te-aș uscată/ În cui atârnat/ Tu ce n-ai venit-u/ Trăsnind, fulgerând,/ Mii de veste-m dând,/ Ca să mă trezesc-u/ Să mă străjuiesc-u/ Straja din trei părți?” (BerezeniVaslui). Săgeata devine „armă magică” și forța
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
d-un merișor-u/ Făcea mere-n toate ver’/ Câte-ș face nu le coace/ Din pricina Dul de mar’./ Dul de mare ies-afară;/ Sărea-n vânt, sărea-n pământ,/ Sărea-n vârf de merișor-u,/ Prins-a merele-a mânca,/ Frunzele că-i scuturară,/ Crengile dărăpăna” (CostacheNegri - Galați). Creația ia aici imaginea creștină a pomului roditor, o adaptare mediteraneană a pomului cunoașterii. Acțiunea dulfului de a opri coacerea fructelor este un motiv răspândit mai ales în basme, și o semnificație ar fi încercarea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Balada întărește din nou sugestia: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare”. Devo¬rarea parțială a lui Mistricean este de fapt anularea condiției umane, descrisă adesea drept carne păcătoasă. În colinde aceasta se va scutura singură de pe oase ca efect al otrăvii ofidiene și va fi înlocuită de către moldovean, personajul adjuvant, cu veșminte de mătase, ca semn al inițierii în lumea imaterială a arhetipurilor. Plecat să vâneze „păsărele gălbioare/ Că sînt bune la mâncare”, Mistricean
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Leagăn de mătase IV, 80, ca și în cele de mai sus, bourul se dezvăluie drept sursa potopului ciclic: „Su’ poală de măgureli,/ Olerui, domnule!/ Frumos doarme bou negru./ Bou negru se sculară/ Și din coarne flușturară,/ De rouă se scuturară/ Ș-apucară cam la vale,/ Cam la vale, cam la deal./ Rupse malu, rupse dealuri,/ Rupsei grădini îngrădite/ Cu flori dalbempodobite” (Rucăr - Argeș). S-a observat despre acest text că surprinde trezirea din starea de non-manifestare a cornutei mitice, fapt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pare, într-o colindă din Mlăceni, Vâlcea, efectul stării intermediare a cerbului, între viață și non-manifestare: „Zace-m’, zace-acel tretin./ Dacă zace, boală-ș’ face./ Zăcu az’ și zăcu mâni,/ Pân’ poimâne-n prânzul mare./ El atunci să scula,/ Să scula, să scuturară/ Den raoa de miez de noapte./ Dintr-a lui scuturătoare/ Râu repede se pornea,/ Repede pe lespedeoară,/ Dar de mare, margini n-are”. Zăcutul anima¬lului cu simbol solar implică regresul materiei, al cărei punct terminus comandă diluviul. Cele trei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
făcută de împăratul însuși, singurul care poate strămuta floarea de pe mormânt, printr-un gest de o virilitate violentă: „Pun’e mîna pă iș, amu o, o zmulge cu rădăcin’i cu tătu, d’im pămînt ișse cu tătu. Ș-o scutură d’e lut ș-o pun’e-n clop” Orațiile de nuntă așază despărțirea de mediul familial sub protecția metalului lunar din compoziția instrumentului masculin, a cărui prețiozitate rituală este în acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să scape de intențiile criminale. Căpăstrul său primește întotdeauna o atenție specială, puterea lui fiind similară cu a calului, prin principiul sinecdotic pars pro toto: .căpăstru ca al meu nu mai e nicăieri, că e vrăjit nevoie mare: când îl scuturi de trei ori, ți se face orice ți-e voia. Încalică-mă și să pornim mai iute, că n-ai trecut toate primejdiile”. Într-un basm din Munții Apuseni sfintele hebdomadare dau feciorului pe rând frâie de aramă, argint și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magic aferent. O valoare diferită de imperfectul durativ au verbele în fragmentul următor: „Un buzdugan ș-alegea,/ D-o mie cincizeci de-oca,/ Toarta patruzeci venea.../ În mână că mi-l lua,/ De genunche mi-l trântea,/ De rugină-l scutura,/ Ca laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza”. Acțiunile scurte și rapide nu intră aici sub puterea mistuitoare a duratei pentru a fi redate prin perfect compus, ci au repercusiuni la nivel sacru și sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
13 000 de păduriciori. Toată vara au fost prășiți și îngrijiți de nenumărate ori. Cel care a crescut mai bine a avut 1,40 m înălțime. Și în toamna 1909 i-am scos și i-am replantat după ce le-am scuturat cât trebue rădăcina. Și m-au găsit făcând treaba asta Gh.D.Mugur și cu Petru Volănescu,Inspectori Școlari, cari au venit la N.Stoleriu și negăsindu-l acasă au venit la mine în Bogata. Câți am plantat toamna s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
aceeași intensitate. La fel și cel de deasupra mea. Din fericire, am dopurile pentru urechi și, personal, nu m-au deranjat deloc. Alta însă a fost situația cu grupul tinerelor bicicliste spanioloaice ce făceau haz de necaz și l-au scuturat de mai multe ori cu pat cu tot dar, în zadar, a continuat în același ritm. Așa este la comun. Mă întreb, cum este mai bine să dormi, singur sau în comun. Personal, de multe ori aș prefera să nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
spirit nevăzut, o voce tainică, profundă și puternică care vorbește tuturor acelora care au curajul să pășească pe el. Nu cred că poate fi un drum simplu de turism montan sau de simplă călătorie la câmpie. Drumul acesta modelează conștiințe, scutură voințe slăbite și le întărește, te provoacă la - autoanaliză, te învață lucruri elementare pe care nu mai știi să le apreciezi la justa valoare, te face să redevii om, să înaintezi nu numai pînă la Santiago sau la Finistere ci
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de a-și aprofunda propriul drum al vieții, să se cunoască mai bine, să învețe că se poate trăi cu mai puțin și ieșind din propriile tabieturi, renunțând la multe lucruri inutile sau chiar dăunătoare. Mulți au ocazia să se scuture de praful depus pe suflet și conștiință, reîntinerind sufletește. Câte puțin din toate aceste motive sunt valabile și pentru mine. Și aș mai avea un motiv de mulțumire: faptul de a cunoaște mai bine lumea în care trăiesc, acolo unde
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
căci le facilitez hoților controlul buzunarului. Vedeți că au obiceiul ca înainte de încerca să controleze un buzunar, se strecoară în spatele victimei, îi aruncă un pumn de boabe de grâu deasupra capului și cum instinctul fiecărui om este de a își scutura părul de ceva ce chipurile a căzut din ceruri, victima ridică ambele mâini să se scuture pe păr, oferind cale liberă hoților să controleze buzunarele. Sunt deștepți, tipii, remarcai eu amuzat! Nu numai deștepți, ci și foarte îndemânatici, iuți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
buzunar, se strecoară în spatele victimei, îi aruncă un pumn de boabe de grâu deasupra capului și cum instinctul fiecărui om este de a își scutura părul de ceva ce chipurile a căzut din ceruri, victima ridică ambele mâini să se scuture pe păr, oferind cale liberă hoților să controleze buzunarele. Sunt deștepți, tipii, remarcai eu amuzat! Nu numai deștepți, ci și foarte îndemânatici, iuți în mișcări; te împing puțin, chipurile să te depășească, își cer politicos scuze, cu zâmbetul pe față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
bazat când ați sugerat casarea lor? întrebai eu, în timp ce verificam pe dosul tapiseriei cine era creatoarea, ca să aflu, în fond, scopurile mercantile ale celor doi buni "pretini"? Păi, ia uitați-vă cât praf este pe ele! Asta este adevărat, confirmai, scuturând ușor un colț al exponatului, dar este meritul tău, ca administrator, și al soției tale, ca femeie de serviciu, care nu știți sau nu vreți să și faceți treaba, pentru care sunteți plătiți, în cele mai bune condiții. O să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
berea peruană, constatând că deasupra norilor nu puteam să disting nimic, am acceptat propunerea stwardesei de a primi căștile și de a urmări una dintre seriile cunoscutului film american "Doctor Jivago". Apoi am adormit, deși golurile de aer ne mai scuturau din când în când. La apariția zorilor, intrasem deja pe teritoriul Spaniei și mi-am reluat postul de admirator al peisajului terestru. Încercam să-mi amintesc numele munților Andaluziei. Să ghicesc dacă orașul pe care îl distingeam era Cadiz sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare, de la 9 iulie, a fost respins, situația oștilor moldo-ruse s-a înrăutățit. Împresurate de forțele militare ale inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele ruse și moldovene, lipsite de alimente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 2 iulie 1848 către Isprăvnicia Fălciu, redactată la moșia familiei, Râpile (comuna Arsura), reclama că unii locuitori au împrumutat bani și s-au sustras de la lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inconfundabilă. Ike mi-a zis că deținuții fură adesea pantalonii de pe nou-veniți. - Așa o pegră-i adunată aici! Am văzut, Într-adevăr, mai mulți oameni umblînd În indispensabili. Commandante prindea soțiile și rudele care le aduceau marfă deținuților și le scutura de tot ce aveau. A prins o femeie aducîndu-i soțului ei un plic, dar femeia nu avea decît cinci pesos. Așa că i-a luat haina și a vîndut-o pe cincisprezece pesos, iar femeia s-a dus acasă Înfășurată Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
că adevărul se înăbușă și sfidarea reușește? Tineretul judecă repede și categoric, dar aparența îl poate înșela. El trebuie lămurit, trebuie să știe că adevărul este etern, adică poate aștepta, dar nu piere; că într-o zi, fie chiar depărtată, scutură tot ce l învăluie și apare triumfător și strașnic. Eu pot să îndrăznesc a i-l spune și voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuință pământească. războiul 1914-1919 neutralitatea 1914-1916 Plecam la Carlsbad cu mama și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care veneau după ajutorul lor obișnuit. Mi-a făcut scuze, a declarat că nu mai cere nimic și voia să plece când a sosit micul subofițer cu Schein-ul. Fără a se supune ordinului superiorului său, cu o obrăznicie de rândaș, scutura hârtia între două degete și striga că „toți românii înșală, dar că dânsul va căuta lemnele chiar în pod“. Colonelul declară că nu-l urmează și se urcă în trăsura [de] la poartă. Eu l-am luat pe jidan repede
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg îl luă ca să le controleze cu dânsul. Primul fu cel de pe cheiul Dâmboviței, unde deteră de o murdărie și o neorânduială nespusă. Furios, Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și să i spună vorbe cam aspre. Așa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]