6,897 matches
-
Thomas Kuhn în "Structura revoluțiilor științifice" (1962). Imre Lakatos a considerat știința drept urmărirea unor programe de cercetare complexe. Joseph D. Sneed a dezvoltat structuralismul epistemogic. T. S. Kuhn și Paul Feyerabend au încercat să demonstreze, cu metode istorice și sociologice, că cercetarea științifică decurge altfel decât cum afirmă raționalismul critic al lui Popper sau cum afirmă criticii lui Popper. Astfel, savanții, în faza obișnuită a cercetării lor, nu urmăresc să verifice afirmațiile fundamentale ale teoriilor lor, ci cercetează în cadrul unei
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
poate avea mai multe înțelesuri în știință. Un tip de reducționism este convingerea conform căreia toate domeniile de cercetare sunt, în ultimă instanță, explicabile științific (deci nu există nimic metafizic). Poate că un eveniment istoric poate fi explicat în termeni sociologici sau istorici, care la rândul lor pot fi descriși în termeni de psihologie umană, care iarăși se pot explica în termeni fizici și chimici. Evenimentul istoric va fi redus la un eveniment fizic. Se poate considera că evenimentul istoric nu
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
prezente în "Revista de sinteză istorică" editată de Henri Berr și atacau conceptul de fapt istoric și temelia școlii critice, fiind propus conceptul de istorie-problemă. Se preconizează o istorie sinteză, globală, economică, a mentalităților, fiind acuzați de prea multe influențe sociologice. Din 1905 Lucien Febvre a colaborat cu "Revista de sinteză istorică", devenind membru al redacției. În 1912 Marc Bloch a debutat în revistă. Din 1920 cei doi sunt profesori la Universitatea de la Strassbourg. În 15 ianuarie 1929 a apărut primul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
și Școala de la Frankfurt" (Editură Politică, 1976). Teza de doctorat (Universitatea București, 1980) are titlul "Revoluție și Rațiune Critică. Teoria politică a Școlii de la Frankfurt și radicalismul de stânga contemporan". Între 1974-1981, a lucrat ca sociolog în cadrul Laboratorului de Cercetări Sociologice Urbane din cadrul Institutului de Proiectări pentru Construcții Tipizate din București. A fost o scurtă perioadă lector al Comiteitului Central al UTC. A publicat în: "Viața Studențeasca", "Amfiteatru", "Contemporanul", "Revista de Filosofie" În 1981 a participat la redactarea "Micului dicționar social-politic
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
articol scris în 1973 și reprodus recent de ziarul "Tricolorul", Vladimir Tismăneanu afirmă: "Pregătindu-mi licență pe o temă a marxismului contemporan, sînt nevoit să remarc, de asemenea, absența unor opere sistematice, care să pună în discuție multe din teoriile sociologice contemporane. Se preferă, de ce să nu spunem, amănuntele în locul unor analize complexe, consecvent științifice, în spiritul metodei marxiste a ceea ce constituie, în fapt, obiectul central al acestor doctrine contemporane". Conform informațiilor apărute cotidianul Ziua, există un dosar întocmit de Serviciile
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
aceasta a apărut în "Boletín Oficial del Estado" (publicația oficială a guvernului spaniol) pe 2 iulie 2005 și a intrat în vigoare pe 3 iulie 2005. Un sondaj din aprilie 2005, realizat de "Centro de Investigaciones Sociológicas" (Centrul pentru Investigații Sociologice, o agenție guvernamentală) a constatat că 66% dintre spanioli sunt de acord cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex. Un alt sondaj, realizat de "Instituto Opina" cu o zi înaintea legalizării, arată că susținerea pentru căsătoria între persoane de
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
academică integrală a perioadelor de studii, practicându-se sistemul european de credite transferabile. "Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră" Desfășoară activități de consiliere și orientare pentru carieră, servicii de specialitate în domeniul asistenței psihologice, activități de analiză instituțională, cercetări sociologice și marketing educațional. Aceste servicii sunt gratuite pe tot parcursul educațional, iar studenții le accesează pentru sprijinul calificat pe care-l primesc în definirea propriului proiect de viață și de carieră, în demersul de optimizare a performanțelor academice, dar și
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
Philip Kindred Dick (n. 16 decembrie 1928; d. 2 martie 1982) a fost un scriitor și eseist american, a cărui operă publicată a aparținut aproape în întregime genului science fiction. Dick a explorat teme sociologice, politice și metafizice în romane dominate de corporații monopoliste, guverne autoritariste și stări de conștiință alterată. Tema centrală a operelor târzii ale lui Dick reflectă interesul personal în problemele de metafizică și teologie. Deseori s-a inspirat din experiențele sale
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
Un punct de vedere larg răspândit este de a considera metodele științifice ca fiind logica care stă la baza activității științifice, de exemplu Karl Popper. Totuși, accentul pus pe această logică este criticat de cei care se concentrează asupra aspectelor sociologice (vezi sociologia științei și sociologia cunoașterii științifice. O metodă științifică este un set de reguli de bază, pe care un om de știință le folosește pentru a efectua o experiență controlată din care poate trage concluzii teoretice. În metoda științifică
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
prezența la vot a femeilor a fost posibilă datorită presiunilor partidelor de stânga, iar electoratul feminin și-ar fi manifestat la urne recunoștința pentru aceste paritde. Rezultatele voturilor pentru câștigători au fost mult sub așteptări. Au fost propuse diferite interpretări sociologice și statistice ale voturilor ce au zărit influențele condițiilor economice de moment, de apariția electoratului feminine. O sugestie susținută de unii este aceea că preferință dintre monarhie și republic se regăsește într-o diferențiere socială:clasele instruite erau republicani în timp ce
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
Explicațiile sociologice și psihologice ale (apariției și persistenței) religiei au fost pentru mult timp limitate de lipsa de integrare a cunoștințelor din cele două discipline și de inexistența unei explicații biologice care să dea cont de resorturile ultime ale diverselor comportamente manifestate
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
explicații biologice care să dea cont de resorturile ultime ale diverselor comportamente manifestate ca elemente fundamentale ale acesteia. Rezultatele cercetărilor ultimelor decenii au schimbat situația, biologia și antropologia aducând lămuriri și argumente suplimentare teoriilor clasice ale sociologiei și psihologiei. Discursul sociologic și psihologic a fost o prea lungă perioadă tarat de faptul că el explica religia prin "funcțiile" pe care aceasta le îndeplinește, fapt care firește ratează a da cont de secvența reală dinspre "cauză" (abilități cognitive adaptate vieții în grup
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
grup social. Din această perspectivă religia apare ca un ansamblu de reguli culturale și morale care își au rădăcinile în legi biologice observabile, legi care maximizează șansele de supraviețuire și reproducție a individului. Această definiție dă un fundament biologic definiției sociologice a lui Durkheim deja enunțată. Ce este venerat în ritualul religios al societăților arhaice este sacralizarea legăturii sociale concretizate prin apartenența clanică. Sociologia nu a reușit să demonstreze că religia definește morala socială și structurează instituțiile ca familia (clanul), relațiile
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
asupra credințelor și spiritismului realizat cu ocazia apropierii sărbătorii de Halloween, revela că 46% dintre femeile canadiene cred în capacitățile paranormale de a prezice viitorul, contra doar 33% dintre bărbați. În ajunul intrării în anul 2000, un sondaj asupra portretului sociologic al tineretului provinciei canadiene Québec, arăta că 81% dintre femei cred în Dumnezeu contra numai 69% dintre bărbați. Recensămintele canadiene arată că 66% dintre cei care se declară atei sunt bărbați. Sunt ele femeile mai atrase de religie și supranatural
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
social sau cultural, întrucât "fenomenul crește în intensitate când presiunea socială diminuează." Ecartul nu se limitează numai la culturile occidentale, ci este general uman, regăsindu-l în toate culturile (Greeley, Alan Miller, Joanne Watkins). Un fapt deloc remarcabil în tabloul sociologic descris, dar cu siguranță cu totul neașteptat de către profani este documentat în Turcia, unde Nancy și Richard Tapper au scos în relief importanța simbolică și religioasă nebănuită a ritualului musulman practicat de către femei în privat ; acesta demonstrează că femeile manifestă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în creștinism, iudaism, islam, budism, misticism și credințe paranormale, în țări tot atât de diverse ca Statele Unite, Japonia, Rusia, Franța, Noua-Zeelandă, Turcia, Australia, Albania, Anglia, Nepal și Québec(Canada), pentru perioada mergând din 1928 până în 2006, acoperind toatele palierele de vârstă. Intepretarea sociologică a fenomenului Nu există nici un factor de ordin teologic care poate explica fenomenul transcultural al religiozității mai pronunțate la femei. Nici o religie nu prescrie femeii să fie mai pioasă, mai practicantă și mai credincioasă decât bărbații. Din contră, atunci când există
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
punct de vedere ritual. Toate religiile au de altfel în comun devalorizarea femeii. Și cu toate astea, în ciuda acestor mecanisme ale instituțiilor religiose, femeile sunt mai atrase de religie decât bărbații, în condițiile unei "piețe libere" a religiei. Toate ipotezele sociologice au eșuat proba testului. Sociologii De Vauss și McAllister au emis ipoteza că religiozitatea mai pronunțată a femeilor este legată de faptul că acestea nu lucrează în exteriorul căminului în aceeași proporție cu bărbații și din cauză că au în responsabilitate educația
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
să stea abstras, la catedră, și să-i certe pe intelectuali. Domnia Sa nu trebuie ”să se implice”. Implicarea e treaba ”intelectualilor”. Domenii de studiu științific: modernitate, sociologia comunicării, sociologia și antropologia culturii, sociologia vârstelor și generațiilor, tradiție, gândirea filosofică și sociologică românească, europenizare. Constantin Schifirneț a elaborat 34 de rapoarte de cercetare. În 1969, Schifirneț a fost coordonator al primei cercetări, din istoria cercetării sociologice românești, pe un eșantion național. Au fost investigați 2.172 studenți din toate centrele universitare și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
științific: modernitate, sociologia comunicării, sociologia și antropologia culturii, sociologia vârstelor și generațiilor, tradiție, gândirea filosofică și sociologică românească, europenizare. Constantin Schifirneț a elaborat 34 de rapoarte de cercetare. În 1969, Schifirneț a fost coordonator al primei cercetări, din istoria cercetării sociologice românești, pe un eșantion național. Au fost investigați 2.172 studenți din toate centrele universitare și din toate profilele de învățământ superior. Datele acestei cercetări au fost analizate în lucrarea "Studentul și societatea", apărută în 1973. În 1981 a investigat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
să aprecieze negativ sistemul de învățământ. În afară de coordonarea temei, a elaborat capitolul ,Educație, școală și creativitate” decembrie 2003. În perioada 1997-1998 a coordonat tema ,Sisteme alternative de formare a tineretului.” A fost investigat un lot de 532 subiecți prin ancheta sociologică și focus-grupuri despre temele: ,Politici de educație alternativă” , ,Diagnoza situației actuale a politicilor de educație alternativă în România”, ,Dificultăți și limite ale influenței sistemelor alternative asupra tineretului”, ,Relația dintre instituții de învățământ și sistemele alternative” , Impactul sistemelor alternative cu raporturile
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
ce urma să fie înființat în noiembrie 1968. Împreună cu alți absolvenți Dumitru Bazac, Doina Buruiană, Petre Datculescu și Cătălin Mamali, toți proveneau de la Universitatea din București, a devenit ,întemeietor de instituție”. Printre colaboratorii CCPT s-au numărat membri ai Școlii sociologice de la București: Henri H. Stahl, Octavian Neamțu, Roman Cresin, Paul Sterian, Ion Veverca, Petre Stănculescu, Romulus Spirescu, la care s-a aliat și I.M. Nestor, fost colaborator al lui C. Rădulescu-Motru, toți fiind autori de capitole din volume editate de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
au fost direct implicați în organizarea întregului parcurs al unei cercetări. La nici 24 de ani, Schifirneț a fost coordonator al unei cercetări pe un eșantion național de 2. 172 studenți, prima cercetare pe un eșantion național din istoria cercetării sociologice românești. CCPT avea, în anul 1989, 31 de filiale. Practic, existau filiale în toate centrele importante ale țării. Filiale erau alcătuite din specialiștii locului, care se implicau benevol, deci fără nici o răsplată bănească în studiul problemelor tineretului din zonă. În
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sociologie (Varna, 1970), Congresul european de sociologie rurală (Budapesta, 1983), Seminarul internațional ,Lectura -dimensiuni europene” (Paris, 1992), Conferința internațională de antropologie (București 1998), Congresul mondial de sociologie (Göteborg, 2010). Împreună cu Petre Datculescu, a ținut prelegeri despre teoria și metodologia cercetării sociologice la Consfătuirea științifică a cercetătorilor pe problemele tineretului din China (8-26 mai 1988). În anul 1999, a publicat lucrarea "Sociologie", la Editura Economică, fiind apoi reeditată, în formă revăzută și îmbunătățită, în 2002 și 2004 la Editura Comunicare. ro. București
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Lucrarea se bazează pe cercetarea de arhivă și include informații despre toți marii profesori din domeniile științelor socioumane de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Cele mai multe informații despre filosoful Rădulescu-Motru sunt inedite. Sunt prezentate faptele întemeietoare de cultură filosofică și sociologică ale lui Rădulescu-Motru precum și inițiativele sale în înființarea de reviste și de instituții. Așa cum s-a remarcat: ,Cartea ne oferă o amplă reconstituire, bazată pe o informație luxuriantă, a studiilor lui Motru, în țară și în străinătate, a activității în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
A particularly proper concept used to describe the process of modernization in Romania is the one of ― ”tendentious modernity”, as defined by Constantin Schifirneț.” El constată că dezvoltarea modernă a societății românești a fost și este studiată după paradigma organicismului sociologic care o concepe ca proces de trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]