8,296 matches
-
S. B.: Asta da, știu că mai făceați, căci au ajuns și la noi poveștile: Ați văzut ce-a făcut Mureșan? A pus cadrele să culeagă chiștoace". De asta îmi amintesc. Râdeau și cadrele noastre dar cu reținere, ca să nu strice autoritatea colegilor lor în fața noastră. M. M.: Ce să le fac dacă ei n-au fost în stare să-și pună subordonații? Era o chestiune normală. Era în program curățenia sectoarelor. Păi, dacă voi nu sunteți în stare să comandați
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dar, numai ca să nu fiu trimis undeva în pauză, fumam și eu ca să fiu în gașca fumătorilor. Cine nu fuma trebuia să facă ceva în timpul fumatului (să mute țintele de exercițiu, să facă tot felul de lucruri mărunte care îi stricau pauza). Acest mic lux a deschis apetitul pentru alte revendicări. Revenind la acea seară, în momentul în care s-au rupt rândurile, Brotea a intrat imediat în panică și a dat comanda: "Pe platou, adunarea!" Nimic. Pentru câteva clipe a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
regulă, nu mă duc prin locuri de astea, că e dezolant. Când știu câtă muncă am depus acolo și cât suflet am pus. S. B.: Eu am fost și am făcut fotografii. Ce e acolo e de nedescris. Gardul e stricat, dinspre stradă, pe latura cu "blocurile NATO" unde era liziera de la Divizion, s-ar putea intra dar te oprește o țesătură de tufe și mărăcini și niște mormane de pământ. Clădirea Divizionului este cojită de tencuială și cu ochii scoși
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
La Dublin a găsit o atmosferă încărcată. Primul ministru a încercat să relanseze proiectul autonomiei, care fusese suspendat temporar. La 25 mai 1916, Asquith a ținut un discurs în Camera Comunelor în care spunea: "Mecanismul guvernamental din Irlanda s-a stricat, iar acum a venit timpul pentru un nou început." Din acest motiv, la 26 mai 1916 a anunțat că guvernul Mării Britanii l-a însărcinat pe David Lloyd George, cel care reușise să obțină succese importante la Ministerul Armamentului, să
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fără de credință fiind lipsit de fundament. De aceea, modernitatea a avut nevoie de umanisme care denotă, toate, încercările omului de a-și fi propriul fundament. Heidegger consideră că un ustensil iese în evidență, rupând șirul trimiterilor cotidiane, abia când se strică. Motivul pentru care nu ne putem plictisi în România: e plină de oameni care sar în ochi, de existențe țipătoare, de strident. * Critica românilor și a românismului este în bună măsură autocritică; îmi contemplu cu tristețe reflexele barbare, de care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tufișuri și nisip mișună păsări care clocesc ouăle și Își cresc puii. Se estimează că circa 30.000 de păsări migrează În zona Barierei de Corali În sezonul cald. Insula beneficiază de un regim de protecție ecologică pentru a nu strica tihna și tabieturile frumoaselor zburătoare. Preferăm să Înotăm În laguna din jur, cu ape de topaz și smarald, calde și spumoase, Într-un climat tropical. Totul pare o aventură romantică á la Jules Verne sau Daniel Defoe, iar noi pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale Mării Tasmaniei, stârnind cârduri vesele de pești zburători. Tasmania se profilează În dreapta noastră ca o pată verde, plină de mistere, dureri Însângerate și remușcări datorate vechiului genocid, speranțele viitorului tolerant. Aerul a Început să se răcească, vremea s-a stricat. Constelația Crucea Sudului strălucește puternic În timpul nopții, iar dedesubtul ei se vede linia oblică a Constelației Alfa Centaur. Înaintăm spre coasta răsăriteană a Insulei Nordice a Noii Zeelande. Tot mai deslușit apar coastele Înalte, muntoase, lipsite de păduri ale North
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din urbe, procurorul răspunde etc. etc. Urgent... reprezintă etalonul schimbului de scrisori din schița cu același titlu. Directoarea Școlii de fete No. 1 din urbea X, Aglae Poppesco, reamintește primarului de scrisorile anterioare În care ceruse lemne, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil.”. Din octombrie și până la 1 decembrie, directoarea trimite scrisori după scrisori (adrese, circulare) către primarul insensibil la rugăciunea ei și la faptul că, din cauza iernii aspre, În absența lemnelor, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile Înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră În casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Pofta e semizeitatea tutelară a lumii lor pătrunse de un dulce oțiu: „Domnul Mache șade la o masă În berărie și așteaptă să pice vreun amic; e vesel și are poftă de conversație” (Amici); „ ...și n-am poftă să- mi stric vreun os pentru o simplă curiozitate de gură-cască” (Atmosferă Încărcată); „Stau În fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept...” (Situațiunea); „... am poftă de cadril, să-mi fac vânt.” (D-ale carnavalului) etc. Chef
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pentru femeia cu viață monotonă conjugal. Nu la fel se Întâmplă pentru cele două dame, madam Ionescu și madam Niculescu, a căror petrecere la Sinaia, În compania soților, sfârșește brusc: „... o ploaie turbată pornește. S-a dus petrecerea! S-a stricat cheful!” (Gazometru). Nici călătoria la București, de 10 Mai, nu e de uitat; un trio feminin conduce spre capitală ultimul vlăstar al familiei, ca recompensă pentru perpetua repetenție: „Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
linearizarea [nu - clitic - verb] (17) se generalizează. Structurile cu encliză a reflexivului la dreapta negației au, în general, model slavon (cf. Willis 2000: 336). (17) a. nimini de rudele meale nu m-a grijit (DÎ.1591-600: VIII) b. să nuse strice întru viața domnetale (DÎ.1600: XXXII) c. că încă nu se-au împlut răiia amorreoșilor (PO.1582: 51) d. nu te bucura de paguba lui (FD.1592-1604: 478v) (18) a. Nufăgădui-se (CB.1559−60: 197) b. ceia ce nuînșalî-se de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de puțin au suferit În cursul acestui proces (altădată greoi și parcă interminabil). Deși În studiu nu am adăugat În schemă decât URINEX, 1tbX 3/zi, cred că asocierea unui antiinflamator eficace și bine tolerat (CELEBREX) nu are ce să strice, dimpotrivă. Vreau să remarc și faptul că pacienții În vârstă, cu hiperplazie benignă de prostată stadiul I, care au primit acest tratament de expulzie cu XATRAL SR sau OMNIC au decis să-l continue pentru că au remarcat impactul pozitiv asupra
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
gură-cască, turiști sau curioși. La un moment dat, rândul se dezorganizează de-a binelea. Se zvonește că au venit parlamentarii de la București, numele generic acordat aici oricărei oficialități. Ei sunt lăsați să intre să se închine fără așteptare, fapt ce strică dinamica rândului. Cei din spate nu înțeleg ce se întâmplă, împing, situația este critică. Starea de iritare este vizibilă. Sub ochiul de sticlă al unei camere TV, o femeie strigă suficient de tare pentru a fi auzită de cei din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bani grei, au fete de măritat, căsătorii he, he... ce știți de fapt dumneavoastră ? Habar nu aveți de lumea lor. Da, mai dau și ei un covor, o icoană ceva, dar după aia intră douăzeci buluc în față, să ne strice nouă rândul. De unde provin ? Păi, cea mai mare parte sunt de-ai noștri de aici, de la Ciurea și Grajduri, foști robi domnești, dar vin și din Arad, Oradea, Galați, Timișoara, de pe lângă București, din aceia care se ocupă cu metale, țigani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de renovare completă. Gardianul (polițistul comunitar) de la intrare mă avertizează prompt, după ce privește sacoșa umflată de plastic gri în care am introdus niște haine și o sticlă de apă : „Băiatu’, poți să intri, dar fără țigară și băutură, că altfel stricăm prietenia !”. „Am înțeles, șefule”, zic la rândul meu, frământând în mâini căciula din lână tricotată pe care o port pe cap, cumpărată de la un second-hand din zonă, căciulă pe care am scos-o respectuos din cap la contactul cu autoritatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajelor, microbuzele vechi, cel mai adesea VW Transporter înmatriculate în Bulgaria, joacă rolul de hotel mobil, asigurând masă, casă, mijloc de transport, refugiu în fața condițiilor meteo prea dificile. Am în fața mea un astfel de exemplu, un van alb-gălbui, cu vopseaua stricată de soare și intemperii, pe care scrie mare în limba germană Bäckerei Sauter (Brutăria Sauter). Oare câtă pâine a cărat mașina aceasta în Germania înainte de a-și da obștescul sfârșit în România ? Ușa culisantă din lateral este deschisă, mă apropii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
groși de ploaie, oamenii discută despre vreme, grindină și agricultură. „La noi în sat, a tras părintele clopotul cel mare chiar săptămâna trecută, iar ploaia a venit liniștită și ne-a ocolit. În satul vecin a bătut grindina și a stricat tot. A omorât și bobocii de rață, așa de mare a fost. Vezi ce putere mare e acolo ?” Apoi încep să discute despre rai și despre iad, pedepsele divine la adresa omului care se crede mai puternic decât Dumnezeu. „Apoi nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lat ca cel al lui Arnold Schwarzenegger din seria Conan Distrugătorul, strigă sacadat : „Închide dreapta, atenție la stânga, închide fața”. Cortegiul se oprește pentru o clipă, un grup de tineri dau năvală, ascunși între două mașini parcate pe trotuar, riscă să strice echilibrul circular, situația este remediată de jandarmi care „închid” rapid partea dreaptă a cortegiului, oamenii țipă, dar sunt fericiți și emoționați, se vede clar că nu-și mai aparțin. Ritualul își arată acum fața halucinogenă, legată de nevoia de pierdere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suntem vinovați, cei de noapte”, iar cei de noapte ziceau: „Noi n-am făcut asta”. Meșterul zbiera mereu: „Sabotaj! Sabotaj!”, dar nu s-a Întâmplat nimic. Ne mai Învățau, nu se știe de unde veneau zvonurile, venea și ne spunea: „Mai stricați mașina”. Și atunci puteam să ne mai odihnim un pic, cât o reparau. Acolo am lucrat... Era totuși o muncă mai bună decât a celor care trebuiau să facă construcții sau să iasă afară, fiindcă noi am lucrat Înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mea până nu mă răzgândesc. Tu nu știi ce vorbești? Vrei să dispari cu totul din viață? Dispari repede din fața mea!”. Așa că pe asta am aranjat-o. Dar, Într-adevăr, am suportat așa de greu, că odată, când s-a stricat mașina sau a stricat-o cineva, nu știu cine, m-au luat pe mine și m-au ascuns undeva mie mi s-a părut că trebuie să urc ceva trepte, nu știu dacă-i adevărat. Și acolo am dormit puțin și m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
răzgândesc. Tu nu știi ce vorbești? Vrei să dispari cu totul din viață? Dispari repede din fața mea!”. Așa că pe asta am aranjat-o. Dar, Într-adevăr, am suportat așa de greu, că odată, când s-a stricat mașina sau a stricat-o cineva, nu știu cine, m-au luat pe mine și m-au ascuns undeva mie mi s-a părut că trebuie să urc ceva trepte, nu știu dacă-i adevărat. Și acolo am dormit puțin și m-au trezit când s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
viață si de moarte asupra ta. A fost o chestie foarte dură... La un moment dat, foarte mulți ne-am Îmbolnăvit de stomac, de la o mâncare ce nu le-a plăcut SS-iștilor - până la urmă s-a dovedit a fi stricată și ne-au dat-o nouă: s-au Îmbolnăvit peste o mie de oameni de diaree. În total erau 10 toalete - mare nenorocire a fost acolo! Dimineața trebuia să te prinzi, câte cinci În rând, de braț, pe margini erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era deja către sfârșit... Înainte a fost altceva, dar Întotdeauna cea mai grea muncă. Aveau și ei muncă și, cum s-ar spune, salariu... Salariu nu era, dar seara veneau să verifice cât ai făcut, cât ai reușit, cât ai stricat... Erați numai femei acolo? Numai femei. Dar maiștrii erau bărbați. Erau localnici? Da, eu am avut un localnic. Și SS-iști, care supravegheau, inclusiv pe maiștri - dacă vorbea cu mine imediat venea și-l Întreba de ce discută cu mine. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tata eram mari mâncători de „porcării” - nu În sensul rău al cuvântului, ci pur și simplu alimentele obținute de la porc. Ele se mâncau pe hârtie, nu pe farfurie, ca să nu spurci farfuria. Se mâncau pe hârtia aia care nu se strică la grăsime, În care se dădea la prăvălie Împachetată. Se mâncau În casă, dar nu cu tacâmurile cu care mâncam noi: se mâncau cu briceagul lui tata. Existau niște abateri. De exemplu, tata avea mai multe abateri. La evrei, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]