7,897 matches
-
A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece oameni; o lună, două; pe un camion sau pe două, IV: 318); unele adverbe sau grupări adverbiale (aproape o tonă, cam două zile, cel mult/cel puțin doi oameni). Anumite structuri caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
aproximării în limbajul statisticii și în alte limbaje științifice sau tehnice, iar tiparul disjunctiv doi sau mai mulți exprimă imprecizia cu semnificație implicită generică, în unele enunțuri cu caracter științific: distanța dintre găuri de plus-minus zero virgulă unu (IV: 338) [substantivul cuantificat, numele unității de măsură, fiind eliptic] Două sau mai multe unde ["undele (în general)"] sunt coerente dacă au aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp (E. Poll, Fizică: 109). Adverbele maximum, minimum tind să se generalizeze în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
structura lor internă poate fi recunoscută total sau numai parțial (FC I: X-XI). Compusele de acest tip sunt analoge (semantic, iar uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate, elementul de compunere tematică având rol de cuantificator. Analogia este mai clară la substantive: biprismă [= două prisme] - Biprisma Fresnel. Dispozitivul este format din două prisme identice (E. Poll, Fizică: 116) microforme [= forme mici] - Microformele de relief au dimensiuni mici, sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
microforme [= forme mici] - Microformele de relief au dimensiuni mici, sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi", monolateral "pe o singură
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi", monolateral "pe o singură latură" - (terasele) se pot forma de-o parte și de alta a râului (bilateral) sau doar de o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui și a adjectivului nehotărât
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8, 2.10). Un fenomen de asemenea vechi este ezitarea în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării lingvistice, vezi Taylor ([1995] 2003). 4 Adjectivul întreg, mai ales în antepunere și mai ales când substantivul este articulat nehotărât, poate actualiza semnificații noncantitative. Să se compare: lucrează o viață-ntreagă [cantitativ] (CORV: 72 și în CLRA), Ați făcut o-ntreagă expediție în concediul ăla ["o expediție în toată regula", noncantitativ] (idem: 67). 5 Pentru o interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
limba română de către ceea ce se numește "publicul larg" constată că sunt din ce în ce mai numeroase persoanele care greșesc în utilizarea anumitor numerale variabile 1. Greșelile privesc forma numeralului, care conform normei - uneori se acordă în gen, dar alteori nu se acordă cu substantivul cu care se asociază (în unele formule, consacrate de uz, pentru exprimarea orei sau a datei calendaristice, precum și în alte construcții în care se evidențiază procedeul "denumirii numerice"). 2. EXPRIMAREA OREI Primul care mi-a atras atenția a fost numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
reglementare normativă bazată pe logică sau, mai exact, că este vorba de o regulă cu excepții. La prima impresie, justificarea faptului că este corect să se spună ora douăsprezece, și nu ora doisprezece, ar fi aceea că, prin atracție cu substantivul feminin oră cu care se asociază, în cazul numeralelor care au două forme de gen (doi/două, doisprezece/douăsprezece, douăzeci și doi/douăzeci și două) s-ar cuveni să alegem forma de feminin 3. Ce ne facem însă cu ora
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
regularizare a formelor, să se impună forma de masculin a tuturor numeralelor, în exprimarea orei. Aceasta cu atât mai mult cu cât există și alte situații în care masculinul numeralelor cardinale cu două forme de gen apare în contextul unor substantive feminine antepuse: "se tolerează chiar folosirea cardinalului în formă masculină după unele substantive feminine ca pagina, loja: pagina unu, loja doi (nu însă și după clasa sau banca). [...] Este greșită însă folosirea numeralelor cardinale în situații ca: războiul doi (în loc de
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
exprimarea orei. Aceasta cu atât mai mult cu cât există și alte situații în care masculinul numeralelor cardinale cu două forme de gen apare în contextul unor substantive feminine antepuse: "se tolerează chiar folosirea cardinalului în formă masculină după unele substantive feminine ca pagina, loja: pagina unu, loja doi (nu însă și după clasa sau banca). [...] Este greșită însă folosirea numeralelor cardinale în situații ca: războiul doi (în loc de al doilea) mondial, rândul trei (în loc de al treilea) de la fereastră, deceniul șapte (în loc de
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
doilea) mondial, rândul trei (în loc de al treilea) de la fereastră, deceniul șapte (în loc de al șaptelea) și, mai ales, secția unu (în loc de secția întâi) sau clasa una (în loc de clasa întâi)"5. În ultima gramatică academică a limbii române se arată că tiparul [substantiv + numeral cardinal] are o sferă mai largă de întrebuințare, folosindu-se în cazul substantivelor ce denumesc unități de măsură a timpului (ore, zile, săptămâni, ani etc.) sau a distanței, diviziuni administrative sau militare, etaje ale unei clădiri, camere ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
și, mai ales, secția unu (în loc de secția întâi) sau clasa una (în loc de clasa întâi)"5. În ultima gramatică academică a limbii române se arată că tiparul [substantiv + numeral cardinal] are o sferă mai largă de întrebuințare, folosindu-se în cazul substantivelor ce denumesc unități de măsură a timpului (ore, zile, săptămâni, ani etc.) sau a distanței, diviziuni administrative sau militare, etaje ale unei clădiri, camere ale unui hotel, mijloace de locomoție, dimensiuni ale unor obiecte de îmbrăcăminte etc.: "Postpus unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
ce denumesc unități de măsură a timpului (ore, zile, săptămâni, ani etc.) sau a distanței, diviziuni administrative sau militare, etaje ale unei clădiri, camere ale unui hotel, mijloace de locomoție, dimensiuni ale unor obiecte de îmbrăcăminte etc.: "Postpus unui alt substantiv, numeralul are rolul de a preciza prin număr poziția obiectelor desemnate prin substantive sau de a diferenția obiecte din același grup (sens propriu numeralului ordinal). Numeralul funcționează ca denumire prin care se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
a distanței, diviziuni administrative sau militare, etaje ale unei clădiri, camere ale unui hotel, mijloace de locomoție, dimensiuni ale unor obiecte de îmbrăcăminte etc.: "Postpus unui alt substantiv, numeralul are rolul de a preciza prin număr poziția obiectelor desemnate prin substantive sau de a diferenția obiecte din același grup (sens propriu numeralului ordinal). Numeralul funcționează ca denumire prin care se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat."6 În ceea ce privește "acordul" numeralului cu substantivul precedent, în lucrarea menționată (care are caracter
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
alt substantiv, numeralul are rolul de a preciza prin număr poziția obiectelor desemnate prin substantive sau de a diferenția obiecte din același grup (sens propriu numeralului ordinal). Numeralul funcționează ca denumire prin care se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat."6 În ceea ce privește "acordul" numeralului cu substantivul precedent, în lucrarea menționată (care are caracter esențialmente descriptiv, și nu normativ) nu se tranșează clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
preciza prin număr poziția obiectelor desemnate prin substantive sau de a diferenția obiecte din același grup (sens propriu numeralului ordinal). Numeralul funcționează ca denumire prin care se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat."6 În ceea ce privește "acordul" numeralului cu substantivul precedent, în lucrarea menționată (care are caracter esențialmente descriptiv, și nu normativ) nu se tranșează clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
se diferențiază "obiectele" din clasa reprezentată prin substantivul asociat."6 În ceea ce privește "acordul" numeralului cu substantivul precedent, în lucrarea menționată (care are caracter esențialmente descriptiv, și nu normativ) nu se tranșează clar: "Numeralul nu se acordă, de obicei, în gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
gen cu substantivul, folosindu-se forma de masculin: nota (pagina) doi/unu, Antena 1 [unu], România 1 [unu]. Uneori apar ezitări: pagina doisprezece, dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc ca nume un număr (exprimat printr-un numeral cu valoare substantivală), trebuie considerate corecte (nu doar "tolerate") toate construcțiile cu substantive feminine "numerotabile" urmate de numeral cardinal în forma de masculin, de ex. vila 1 (citit unu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
dar și pagina douăsprezece."7 Cum se rezolvă însă "ezitările", în aceste situații? De vreme ce entitățile desemnate prin substantive feminine primesc ca nume un număr (exprimat printr-un numeral cu valoare substantivală), trebuie considerate corecte (nu doar "tolerate") toate construcțiile cu substantive feminine "numerotabile" urmate de numeral cardinal în forma de masculin, de ex. vila 1 (citit unu, nu una), parcela 2 (citit doi, nu *două), circa 12 de poliție (citit doisprezece, nu *douăsprezece), secția 21 (citit douăzeci și unu, nu *douăzeci și una), măsura 42
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]