6,778 matches
-
simbiozei cu o algă protococală al cărei loc de viață îl constituie blana animalului; culoarea albă este rezultatul lipsei de pigment. Colorația homocromă schimbătoare (homocromie variabilă) se manifestă prin modificarea în diferite condiții a coloritului de protecție în funcție de cea a substratului. Ex.: moluștele cefalopode, unele specii de crustacee, de reptile (cameleonul etc.). Colorația homocromă schimbătoare poate fi sezonieră (ex. la leming, nevăstuică, hermină care iarna își modifică coloritul în alb) sau ocazională (ex. la moluștele cefalopode, cameleon, unii pești, de ex.
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
diferite și depunerea icrelor are loc în mai multe cicluri, la intervale de aproximativ zece zile. Într-un sezon fiecare femelă depune până la 2.500 de icre mici adezive. După fecundare icrele aderă la vegetație, pietre sau alte elemente ale substratului până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară este relativ rapidă, și poate dura circa o săptămână. În funcție de temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică și puțin numerică, nu prezintă importanță
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
și condițiile climatice și de mediu. Depunerea icrelor începe atunci când temperatura apei depășește 8°C și atinge un maxim la 13-15°C. Locurile de reproducere sunt în general situate în zonele de mică adâncime, cu un curent susținut sau repede, substratul este format în principal din pietriș și nisip. Migrația spre locurile de reproducere are loc în fiecare an, și peștii au tendința de a căuta locurile unde s-au născut. În timpul migrației, masculii preced sosirea femelelor. Fecunditatea este mare, femelele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
de a căuta locurile unde s-au născut. În timpul migrației, masculii preced sosirea femelelor. Fecunditatea este mare, femelele mai mari pot depune până la 250.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm. După fecundare icrele aderă la substrat până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară durează de la 10 până la 15 zile la 8-16°C și 5-6 zile la 20°C. Maturitatea sexuala este atinsa la ambele sexe la 4-6 ani împliniți, atunci când exemplarele ajunge la o dimensiune de aproximativ 430-500 mm
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de 20-80 cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei este acoperit cu lut, cunoscută fiind preferința lui pentru substratul pietros. Trăiește pe fundul apelor râurilor de munte, pe lângă/sub bolovanii sau pietrele mari sau mijlocii din mijlocul râurilor acolo unde curentul e puternic. Răspândirea speciei în Argeș corespundea perfect cu zona piscicolă a lipanului și moioagei, iar în Vâlsan
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Vâlsan; depozitarea pe malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul reproducerii aspretelui în captivitate. Măsuri de protecție necesare: asigurarea unui debit optim permanent văii Vâlsanului și controlul calității apei râului Vâlsan; refacerea substratului pietros a albiei râului Vâlsan; controlul extragerii pietrelor din albia râului Vâlsan; controlul construcțiilor umane în amonte de Sanatoriul Brădet; combaterea poluării în valea Vâlsanului; epurarea (purificarea) apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet; interzicerea utilizării pesticidelor în pădurile din lungul văii
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
într-o lumină care este calitate pentru un alt element (nūr ʻăriḍ) și lumina pură (maḥḍ), imaterială (nūr mujarrad). Cât despre tot ceea ce în propria realitate esențială nu este lumină, această particularitate se divizează în ceea ce este independent de un substrat (maḥall) și ceea ce se numește calitatea tenebroasă, adică calitate pentru altceva, Barzaḫ-ul este corpul, entitatea prin care lumină, în urma retragerii, continuă paradoxal să subziste. Tenebrele (zulma) nu exprimă decât absența luminii. De aceea tot ce nu vu va fi luminos
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
În lingvistica istorică și în sociolingvistică, termenul „substrat” denumește totalitatea elementelor lingvistice pătrunse din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmă, care poate deveni sau nu o limbă nouă față de primele două. Noțiunea de substrat este importantă în formarea unei limbi pe baza
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
În lingvistica istorică și în sociolingvistică, termenul „substrat” denumește totalitatea elementelor lingvistice pătrunse din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmă, care poate deveni sau nu o limbă nouă față de primele două. Noțiunea de substrat este importantă în formarea unei limbi pe baza altora. De obicei, elementele de substrat nu sunt numeroase, dar ele se integrează perfect în structura limbii nou formate pe baza substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmă, care poate deveni sau nu o limbă nouă față de primele două. Noțiunea de substrat este importantă în formarea unei limbi pe baza altora. De obicei, elementele de substrat nu sunt numeroase, dar ele se integrează perfect în structura limbii nou formate pe baza substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența substratului se manifestă în toate sectoarele limbii noi, mai ales în fonetism și lexic
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
sau nu o limbă nouă față de primele două. Noțiunea de substrat este importantă în formarea unei limbi pe baza altora. De obicei, elementele de substrat nu sunt numeroase, dar ele se integrează perfect în structura limbii nou formate pe baza substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența substratului se manifestă în toate sectoarele limbii noi, mai ales în fonetism și lexic, în special într-o primă perioadă, caracterizată prin bilingvism, și în cea imediat următoare. Prin substrat
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
este importantă în formarea unei limbi pe baza altora. De obicei, elementele de substrat nu sunt numeroase, dar ele se integrează perfect în structura limbii nou formate pe baza substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența substratului se manifestă în toate sectoarele limbii noi, mai ales în fonetism și lexic, în special într-o primă perioadă, caracterizată prin bilingvism, și în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența substratului se manifestă în toate sectoarele limbii noi, mai ales în fonetism și lexic, în special într-o primă perioadă, caracterizată prin bilingvism, și în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
în special într-o primă perioadă, caracterizată prin bilingvism, și în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea acestuia se remarcă lucrările lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Theodor Capidan, Sextil Pușcariu și ale lui Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
și în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un substrat dacic (geto-dacic sau traco-dacic). În studierea acestuia se remarcă lucrările lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu, Alexandru Philippide, Theodor Capidan, Sextil Pușcariu și ale lui Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
Alexandru Rosetti, I.I. Rusu și Grigore Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini Johann Thunmann, Jernej Kopitar, Franc Miklošič și Hugo Schuchardt. În istoria limbii franceze, idiomurile celtice vorbite în Galia înaintea cuceririi acesteia de către romani au constituit substratul limbii galo-romane. Elemente ale acestui substrat se găsesc în mai multe limbi romanice. Trăsături comune unor limbi chiar neînrudite între ele se explică uneori prin substrat. Este cazul limbilor indo-ariene din nordul Indiei, care au înlocuit aproape total limbile dravidiene
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
Brâncuș. La acestea se adaugă cele ale lingviștilor străini Johann Thunmann, Jernej Kopitar, Franc Miklošič și Hugo Schuchardt. În istoria limbii franceze, idiomurile celtice vorbite în Galia înaintea cuceririi acesteia de către romani au constituit substratul limbii galo-romane. Elemente ale acestui substrat se găsesc în mai multe limbi romanice. Trăsături comune unor limbi chiar neînrudite între ele se explică uneori prin substrat. Este cazul limbilor indo-ariene din nordul Indiei, care au înlocuit aproape total limbile dravidiene ce se vorbeau acolo, dar au
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
limbii franceze, idiomurile celtice vorbite în Galia înaintea cuceririi acesteia de către romani au constituit substratul limbii galo-romane. Elemente ale acestui substrat se găsesc în mai multe limbi romanice. Trăsături comune unor limbi chiar neînrudite între ele se explică uneori prin substrat. Este cazul limbilor indo-ariene din nordul Indiei, care au înlocuit aproape total limbile dravidiene ce se vorbeau acolo, dar au păstrat trăsături dravidiene. În ceea ce privește limba chineză, dialectele sale nordice au mai multe trăsături comune cu limbile altaice, pe când dialectele ei
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
multe trăsături comune cu limbile austoneziene și tai-kadai, pentru că limba chineză s-a răspândit atât spre nord, cât și spre sud, pornind din zona fluviului Galben, și a înlocuit limbi din familiile acestea aflate în aria sa actuală. Influențe de substrat în nord sunt, printre altele, cuvinte mai lungi decât în sud și rolul mai important al accentului, iar în sud numărul mai mare decât în nord al tonemelor și caracterul mai complex al acestora. Diferențele dintre dialectele limbii arabe se
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
cuvinte mai lungi decât în sud și rolul mai important al accentului, iar în sud numărul mai mare decât în nord al tonemelor și caracterul mai complex al acestora. Diferențele dintre dialectele limbii arabe se explică și prin influențele de substrat ale limbilor din aria sa de răspândire: limbi berbere în Magreb, limba aramaică în Siria și Irak, limbi nubiene în Sudan. Noțiunea de substrat se folosește și la nivel sincronic, în studiul stării actuale a limbilor, de pildă în cazul
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
caracterul mai complex al acestora. Diferențele dintre dialectele limbii arabe se explică și prin influențele de substrat ale limbilor din aria sa de răspândire: limbi berbere în Magreb, limba aramaică în Siria și Irak, limbi nubiene în Sudan. Noțiunea de substrat se folosește și la nivel sincronic, în studiul stării actuale a limbilor, de pildă în cazul unora vorbite ca limbă secundă de către populații ale unor țări foste colonii. De exemplu limba engleză vorbită de populațiile autohtone din India, Africa de Vest etc.
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]