6,840 matches
-
7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător către cuvânt, ed. bilingvă, pref. trad., Sibiu, 1995; Anton van Wilderode, Tărâmul memoriei mele, București, 1995; La Masa Tăcerii. Scriitori din Gorj-Dinner at the Table of Silence. Writers from Gorj, ed. bilingvă, pref. Sean Cotter, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Sean Cotter). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Viziune și exercițiu, RL, 1977, 32
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Cele mai cunoscute au fost călătoriile sale din 1936 în Germania, inclusiv primirea lui de către Hitler, mult discutate în epocă și în istoriografie. Autoarea subliniază aportul Partidului la dezbaterea politicii externe a țării, la monitorizarea tuturor pașilor guvernelor pe acest tărâm, adevărat model de opoziție constructivă, într-un domeniu atât de important. El a venit și cu idei noi, ca aceea privind neutralitatea României. Evoluția vieții politice interne și internaționale l-a condus pe istoric la ideea necesității revenirii sale și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ordin moral care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare și de naționalitate, nu pot fi prețuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate, ca să te hotărască a le compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt și sigur al principiilor.[...] Oportunismul în politică e de multe ori un mijloc. Peste oscilațiile unei politici oportuniste trebuie să fie însă ceva mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un ideal"63. De aici, credem, că a decurs
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale acelui moment, trasând "în linii generale drumul pe care merge partidul". Astfel, el abordează problema politicii naționale, formulând obiective și măsuri concrete prin care să se asigure "primatul elementului românesc". "Afirmarea permanentă a independenței României și realizarea pe toate tărâmurile a ideii de stat național și unitar" reprezenta, în continuare, obiectivul major al georgiștilor. Se adăugau soluții adaptate momentului istoric, introduse în programul partidului abia după 1933: "o politică de apărare etnică, naționalizarea orașelor și a ținuturilor de graniță, prin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pronunțau pentru o politică externă care să aibă acordul tuturor factorilor de răspundere, să aibă ca scop final consolidarea păcii și a alianțelor existente, a raporturilor normale cu statele vecine, dar să țină seama de interesele specifice ale României pe tărâm politic și economic. Programul insista asupra necesității ca România să respingă orice obligație privind "deschiderea granițelor țării unor armate străine", sau subordonarea securității și integrității României în fața unor interese străine. Alături de prevederile mai vechi ale programului privind apărarea națională, proiectul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doua linie reprezenta un simbol pentru personalitatea lui Ionel Brătianu, considerat, de georgiști, "întregitorul" României, alături de regele Ferdinand, iar cea de-a a treia linie făcea trimitere la Gheorghe Brătianu, care dorea să consolideze opera începută de înaintașii săi pe tărâmul liberalismului 508. Semnul electoral al partidului georgist exprima, astfel, în manieră simbolică, credința că Gheorghe Brătianu era moștenitorul politic al fondatorilor Partidului Național Liberal. În cursul lunii ianuarie, au avut loc întruniri ale georgiștilor în numeroase localități din județele în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formarea noului Guvern Gheorghe Tătărescu, partidele au început pregătirea pentru alegerile generale, fixate pentru 20 decembrie. Prin articole publicate în ziarul central al partidului, precum și în cuvântări susținute cu ocazia întrunirilor cu caracter politic, georgiștii au rememorat realizările proprii pe tărâmul luptei parlamentare, sau pe cel al confruntărilor electorale 632. În Manifestul PNL georgist, publicat la 2 decembrie, se afirmă că noua guvernare reprezenta o provocare, pentru că prelungea peste voința cetățenilor "stăpânirea echipei de profitori în paguba avuției publice și în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noastră națională. Intangibilitatea tratatelor ce au consfințit unitatea noastră națională este și rămâne baza politicii noastre externe. Mica Înțelegere trebuie să-și dezvolte acțiunea de solidaritate și de apărare, iar alianța cu Polonia trebuie tot mai mult consolidată, atât pe tărâmul politic cât și pe cel economic și cultural. Dezvoltarea principiilor Societății Națiunilor și de cooperație internațională sunt cea mai bună chezășie pentru pace și propășirea popoarelor. Astăzi, mai mult ca oricând, problemele interne ale vieții noastre de stat sunt strâns
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
popoare, România își îndeplinește menirea de civilizație și de progres în această parte a lumii. Politica internă PNL [...] va avea o deosebită grijă față de provinciile unite dând posibilitatea valorilor locale de a aduce întreaga lor contribuție la consolidarea pe toate tărâmurile a vieții de stat unitare. Problema colonizărilor PNL preocupat de problema gravă creată elementului românesc în afară de graniță, fie din cauza împrejurărilor politice, fie a celor economice din țara lor de origină socoate că statul are datoria de a ușura atât imigrarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și alta trebuie să îi ia locul. Dacă această elită a României de mâine nu va răsări din selecțiunea maselor naționale, ea i se va suprapune din afară, dintre străini, pentru că străinii se arată a fi mai bine pregătiți pe tărâmul economic și cultural. Și atunci, alcătuirea acestei elite îndrumătoare, de fapt a păturii mijlocii, trebuie să cuprindă elementele selecționate prin muncă și capacitate ale producției rurale. Din punct de vedere național: excesul de etatism, de colectivizare a muncii rămâne în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de seamă, și Lucian Blaga care, într-un studiu din „Saeculum”, contestă explicit teza lui P. Creator al unei metafizici a „adâncului”, al unei „noologii abisale”, era firesc ca Blaga să se ralieze celor ce așază tronul zeului dacilor în tărâmuri subpământene. Dar universul spiritual întemeiat de P. există, nimic nu îl poate desființa, după cum viziunea winckelmanniană a Greciei sau aceea a Renașterii italiene, făurită de Burckhardt, nu a încetat a fi fascinantă ca atare, după ce i s-a demonstrat insuficienta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
ei și nu în casa familială de la Neuilly nu a trecut neobservat, nici măcar de noi. La fiecare reîntoarcere în Rusia, Siberia îi părea din ce în ce mai fatală - inevitabilă, contopindu-se cu destinul ei. Acum nu doar mormântul lui Norbert o lega de tărâmul acela de gheață, ci și tenebroasa viață rusească, a cărei otravă amețitoare o simțea strecurându-i-se în vine. Dintr-o soție de medic respectabil, cunoscut în tot orașul, Albertine se transformase într-o văduvă foarte ciudată - o franțuzoaică parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
învie” (BS, C); thanatož kaì zÄogonež (LXX); „mortificat et vivificat” (Vg); „fait mourir et vivre” (BJ); „kills and brings to life” (RSV). YHWH mQmiÖ ó-meƒayyeh / mÄr: Še’Äl wayya‘al (1Sam 2,6): „Domnul nimicește și dă viață, aruncă în tărâmul morților și aduce înapoi.” (t.n.) Acest verset face parte din celebra cantare a Anei, mama profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în continuare la Nessebar. Pitorescul Balcic al Vioricăi Toporaș e un ansamblu de coline crețoase, de clădiri în stil turcesc (cu acoperișuri roșcate) și, evident, de orizont marin calm. Acuarelele de aici înseamnă sugestie, soare și transparențe, vegetație exuberantă și tărâm desertic. Pe fundal ondulat, se proiectează câte un minaret, câte o cupolă de biserică (biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
o formă de religie arhaică, premodernă (M. Murray, 1921, apud M. Eliade, 1997), pentru alții de vechi rituri de fertilitate (M. Eliade, 1992, 1997), iar pentru alții este vorba despre călătoria extatică, poate de tip șamanic, a celor vii către tărâmul morților (C. Ginzburg, 1996). Cercetările consacrate „vânătorii de vrăjitoare”, adică generalizării pe scară largă a acuzațiilor de vrăjitorie, au arătat că Între secolele al XV-lea și al XVII-lea, În Europa, au fost judecate În procese de vrăjitorie peste
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman, 1980, pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt activate de numeroase rituri: ele apar În cele de vindecare magică, În descrierea călătoriei În spațiul spiritelor și luptei șamanului cu duhurile rele, În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau În riturile de inițiere, prin Înscenarea morții simbolice și revelarea „tainelor” legate de universul chtonian
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În riturile funerare, În care practicile ceremoniale sunt justificate prin prezentarea călătoriei presărate cu obstacole către tărâmul celor morți, În riturile calendaristice, În care prezența agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau În riturile de inițiere, prin Înscenarea morții simbolice și revelarea „tainelor” legate de universul chtonian. Miturile sfârșitului lumii Ca și miturile cosmogonice, aceste constructe culturale se bucură de o răspândire universală. În India, Mahabharata prezintă viziunea grandioasă a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologice sau religioase, „marea trecere” este prezentată ca o călătorie plină de dificultăți, la capătul căreia sufletul va descinde Într-un spațiu al odihnei veșnice. Chiar dacă cei vrednici au parte de un statut privilegiat, diferența de acces la un asemenea tărâm Între cei aleși și ceilalți nu constituie axa majoră a constructelor mitologice: Oedip Își scoate ochii, pentru că pe Câmpiile Elizee Își va Întâlni mama și nu are nici puterea, nici nu dorește să fie obligat să o privească În ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el pune
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de formare profesională organizate În cadrul institutelor specializate. - rapiditatea progresului științifico-tehnic, accelerarea ritmului În care se produce sporirea volumului cunoștințelor În orice domeniu de activitate umană, accentuează imperativul profesionalizării muncii manageriale, a carierei manageriale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât tărâmul științei managementului este unul dintre cele mai dinamice, fapt ce determină ca multe din cunoștințele de specialitate posedate la un moment dat, să devină În scurtă vreme depășite. În acest sens, specialistul american McNulty afirma că un manager de carieră
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der Philosophie”. Foarte fecund, e prezent aproape în fiecare an cu câte o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei sau eseisticii: Pașii profetului (1921), Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Filosofia stilului (1924), În marea trecere (1924), Fețele unui veac (1925), Daria (1925), Fapta. Învierea (1925), Fenomenul originar (1925), Ferestre colorate (1926). Din 1926 intră în diplomație, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
excursii, Italia (Catania, Messina, Napoli, Pompei, Cetatea Vaticanului, Florența, Veneția și Fiume), după ce văzuse Atena și Sfânta Sofia, la Constantinopol. Cariera diplomatică nu-l stânjenește în desfășurarea activității literare, dimpotrivă, îi dă răgazul să și-o împlinească. Roadele muncii pe tărâm poetic sunt culegerile de versuri Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933) și La curțile dorului (1938), unde, mai ales, pătrunde ecoul anilor lungi trăiți departe de țară, apoi piesele de teatru Meșterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930) și Avram
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
spre tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului care permite sângelui să se „tragă înapoi, în părinți” (Somn). B. practică în aceste versuri un „traumhafter Vitalismus”, stăpânit de misterioase predestinări atavice, o lirică onirică foarte originală, modernă, expresionistă ca factură, dar comunicând prin viziune și atmosferă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat câteodată, cu chemările lor melancolice, îndepărtate. Viața se urzește aici după modelul regnului vegetal. Totul dă sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]